Curs 1

Corpul numerelor complexe. Operații cu numere complexe

Fie  mulţimea perechilor ordonate  x, y      , respectiv


  z z   x, y  , x, y   . 
Definiţia 1 Două elemente z   x, y  şi z   x, y  din mulţimea  se

numesc egale, dacă şi numai dacă x  x şi y  y .

Pe mulţimea  , se definesc două legi de compoziţie interne şi una
externă, respectiv:
 adunarea “+”
z  z   x, y    x, y    x  x, y  y  ,    z , z  .
 înmulţirea “  ”
z  z   x, y    x, y    xx  yy, xy  xy  ,    z, z .
 înmulţirea cu scalari din 
 z    x , y     x , y  ,      ,  z   .
Se verifică imediat că  ,   este grup abelian, având elementul nul
not
 0,0   0 , iar opusul lui z   x, y  este   x,  y    z .
not
De asemenea,  ,  este grup abelian, având elementul unitate 1,0   1 ,

 x y 
iar inversul lui z   x, y    \ 0 este z 1   2 2
,  .
x y x2  y 2 
De asemenea, înmulţirea este distributivă faţă de adunare, respectiv
z   z  z   z  z  z  z,    z , z, z   .
 Înmulţirea cu scalari are proprietăţile:
  z  z   z  z,      ,    z , z  

     z  z   z ,    ,  ,    z  

    z     z ,    ,  ,    z  .
Cu acestea,  , ,  are structură de corp comutativ, sau câmp, numit
corpul numerelor complexe, iar elementele sale se numesc numere complexe.
Definiţia 2 Elementele  x1, y1  ,  x2 , y2  ,...,  xn , yn      se
numesc liniar independente dacă şi numai dacă pentru orice
1  x1, y1   ...   n  xn , yn    0,0   1   2  ...   n  0 .
Propoziţia 1
Elementele 1,0  şi  0,1 sunt liniar independente.

demonstraţie
  0
Fie  1,0     0,1   0,0    ,     0,0    .
  0
Observaţia 1
not not not
Considerând  0,0   0, 1,0   1,  0,1  i ,
se observă că i 2   0,1   0,1   1,0    1,0   1 .

Pentru orice z   x, y   x  1,0   y   0,1  x  i y .

Definiţia 3 Scrierea sub forma z  x  i y se numeşte forma algebrică a
numărului complex z, unde x  Re  z  (partea reală a lui z), iar y  Im  z 
(partea imaginară a lui z).

Definiţia 4 Pentru orice z  x  i y   , se notează prin z  x 2  y 2

modulul, sau valoarea absolută a numărului complex z.

Definiţia 5 Pentru orice z  x  i y   , se notează prin z  x  i y

conjugatul numărului complex z.
 Propoziţia 2 În mulţimea numerelor complexe au loc următoarele relaţii:
i)    z    z  0.
ii)    z1, z2    z1  z2  z1  z2 .
iii)    z1, z2    z1  z2  z1  z2 .
______
iv)    z1, z2    z1  z2  z1  z2 .
_____
v)    z1, z2    z1  z2  z1  z2 .
vi)    z    z  z.
vii)  z    z 2  z  z .
1 1
viii) Re z   z  z  , Im z   z  z .
2 2i

Planul complex

Din definiţia numerelor complexe, ca elemente din    , rezultă că

numerele complexe pot fi reprezentate în planul Oxy prin puncte (Fig.1).

Figura 1

Astfel, unui număr complex z   x, y  îi corespunde punctul

M  x, y   M  z  , de afix z.
Rezultă scrierea sub forma trigonometrică a numărului complex z şi
anume z  z   cos   i sin   , unde   arg z se numeşte argumentul lui z.
 Observaţia 2
Dacă pentru z  x  i y , cel puţin unul dintre numerele reale x, sau y sunt
infinite, spunem că z   x, y  este punctul de la infinit. În această situaţie,
not
numărului z    z îi facem să îi corespundă un singur punct în planul Oxy.

Distanţa dintre două puncte din plan

Fie M1  z1  şi M 2  z2  , unde z1  x1  i y1 şi z2  x2  i y2 .
Distanţa dintre punctele M 1 şi M 2 este
d  M 1, M 2    x2  x1 2   y2  y1 2  z2  z1 .

Observaţia 3
Interpretări geometrice:
C  0, R    z   / z  R reprezintă cercul centrat în O  0,0  şi de rază R.
C  z0 , R    z   / z  z0  R reprezintă cercul centrat în M 0  z0  şi rază R.
D  0, R    z   / z  R reprezintă discul centrat în O  0,0  şi rază R.
D  0, R    z   / z  R reprezintă discul centrat în O  0,0  şi rază R,
reunit cu cercul de frontieră.
D  z0 , R    z   / z  z0  R reprezintă discul centrat în M 0  z0  şi
rază R, reunit cu cercul de frontieră.

Observaţia 4
Din analiza reală, avem dezvoltările în serie Taylor în jurul originii
 xn  x 2n  x 2 n 1
e x   , cos x    1  , sin x    1 
n n
, serii
n0 n ! n0  2 n  ! n0  2 n  1  !
de puteri convergente pentru orice x   .
Considerând x  i t , rezultă imediat că ei t  cos t  i sin t .
Analog, e  i t  cos t  i sin t .
ei t  e  i t ei t  e  i t
Rezultă cos t  , sin t  .
2 2i
Cu acestea, din forma trigonometrică a unui număr complex,
z  z   cos   i sin   , rezultă imediat forma polară, respectiv z  z  ei  .
 Ridicarea la o putere naturală a unui număr complex

n
Din z  z  ei  , rezultă z n  z  ei n , deci

z n  z   cos n  i sin n  , n   Formula lui Moivre.

n

Extragerea rădăcinii de ordinul n  * , n  2

Fie z  z   cos  i sin   .
Considerând ecuaţia de ordinul n, wn  z , unde
w  w   cos   i sin   , rezultă
wn  z  w   cos n  i sin n   z   cos   i sin   , de unde avem
n

n   2k 
w  z  w  n z şi n    2k     .
n
Deci wn  z are rădăcinile

_________
    2k      2k   
wk  z  cos 
n
  sin    , k  0,  n  1 .
  n   n 
Exemple
1. Să se scrie sub formă trigonometrică z  2  2  i .
Soluţie
z  2  2  i  z  2 2 , deci z  z   cos   i sin   , unde   arg z .
 2 2  3  7
Rezultă z  2 2    i     , 2    , deci
 2 2   2  4
  7   7 
z  2 2  cos    i sin    .
  4   4 

2. Să se determine partea reală, partea imaginară, modulul pentru z 7 ,

unde z  1  i 3 .

Soluţie
Se scrie z sub formă trigonometrică, deci
1 3   
z  2    i   2   cos  i sin  .
2 2   3 3
 Rezultă
7 7   

z 7  27   cos
 3 3 

 3 3

 i sin   27   cos  i sin   26  1  i 3 . 
Rezultă Re z 7  26 , Im z 7  26  3 şi z 7  4  212  27  128 .

3. Să se rezolve, în mulţimea numerelor complexe, ecuaţia z 5  1 .

Soluţie
   2k      2k  
z 5  1  z 5  cos   i sin   zk  cos    i sin  ,
 5   5 
___
pentru k  0, 4 .

4. Să se reprezinte grafic mulţimea  z   / z  1  2  i  3.

Soluţie
z  1  2  i  3  z  1  2  i   3 , deci în baza observaţiei 1.2.2,

mulţimea este cercul C  z0 ,3 , având centrul în punctul de afix z0  1  2  i .

Şiruri şi serii de numere complexe

Definiţia 6 Se numeşte şir de numere complexe o aplicaţie f :    ,

definită prin f  n   zn  , şi se notează prin  zn n .

Definiţia 7 Mulţimea nevidă V   se numeşte vecinătate a lui z0   ,

dacă   r  0 , astfel încât D  z0 , r   V . Se notează prin V  z0  mulţimea
tuturor vecinătăţilor lui z0 .

Definiţia 8 Şirul de numere complexe  zn n este convergent şi are

limita a, dacă în orice vecinătate V a lui a se află o infinitate din termenii şirului
şi se notează prin lim zn  a .
n 
 Definiţia 9 lim zn  a dacă şi numai dacă pentru
n 
     0,   N      , astfel încât   n  N     zn  a   .

Definiţia 10 Şirul de numere complexe  zn n se numeşte şir

fundamental (Cauchy), dacă pentru      0,   N      , astfel încât pentru
   n, m  N     z n  z m   .
Teorema 1
Şirul de numere complexe  zn n este convergent dacă şi numai dacă
     0,   N      , astfel încât pentru   n  N    ,   p  * , să
rezulte zn  p  zn   .

Teorema 2
Fie  zn n , unde zn  xn  i yn ,  xn n ,  yn n fiind şiruri de
numere reale. Atunci   lim zn    i  , dacă şi numai dacă   lim xn   şi
n  n 
  nlim

yn   .
not 
Definiţia 11 z0  z1  ...  zn  ...   zn , unde zn   se numeşte serie
n0
de numere complexe.
 sn n unde sn  z0  z1  ...  zn se numeşte şirul sumelor parţiale.

Definiţia 12 Seria de numere complexe  zn este convergentă , dacă

n
şirul sumelor parţiale este şir convergent, iar limita şirului sumelor parţiale se
numeşte suma seriei şi se notează lim sn   zn .
n  n

Teorema 3
Seria de numere complexe  zn , unde zn  xn  i yn , este convergentă,
n

dacă şi numai dacă seriile de numere reale  xn şi  yn sunt convergente şi se

n n
verifică relaţia  zn   xn  i  yn .
n n n
 Definiţia 13 Seria de numere complexe  zn este absolut convergentă,
n
dacă seria modulelor  zn este convergentă.
n

Exemple
1. Să se studieze convergenţa şirului de numere complexe  zn n , unde
2n n 2  3n
zn   i .
4n  3  2 n  1 2

Soluţie
not 2n not n 2  3n
Re zn  xn  , Im zn  yn  , unde şirurile de numere
4n  3  2n  12
1
reale  xn n şi  yn n sunt convergente, respectiv lim xn  şi
n  2
1
lim yn  . Rezultă că şirul de numere complexe  zn n este
n  4
1 1
convergent şi lim zn   i .
n  2 4

2. Să se studieze natura seriei de numere complexe  zn , unde

n
1 i
zn  , iar în caz de convergenţă, să se determine suma seriei.
2n

Soluţie
n n n
1 i  1  1 1
zn  n     i   . Rezultă Re zn  Im zn    .
2 2 2 2
n
1
Cum seria de numere reale    este convergentă, rezultă că seria de
n 2
n n
1 1
numere complexe este convergentă şi  zn      i    .
n n 2 n 2
n
1
În acelaşi timp,   2   2 , deci  zn  2  2  i .
n n
 Transformări geometrice elementare M  z   M   z 


Translaţia cu un vector constant dat, OA, A  a  este dată de z  z  a
Simetria faţă de axa Ox este dată de z  z
Simetria faţă de o dreaptă paralelă cu axa Ox, aflată la distanța h de
aceasta, este dată de relația z  z  2i h
Rotaţia cu centrul în punctul C  c  şi unghi  , în sens trigonometric şi în
sens invers sensului trigonometric, este dată de relația z  c   z  c   ei  .