Rezumatul Tiganiadei pe canturi .

Cântecul I
Văzând Urgia, fiica Satanei şi a Zavistiei, că până şi iganii v!r să se aşeze intr"! ara a
l!r, mâni!asă de acest #ine, merge la tatăl său care, aflând acestea, se gră#eşte să ia
măsuri. Se preface imediat in c!r# şi $ncepe sa z#!are peste lume pentru a le afla pe t!ate.
%iganii se sfătuiau despre ara pe care Vlad"v!dă urma să le"! dea, după ce la t!ate
p!runcile salevadă
apuca să mai ei v!r da ascultare.
minunea, &răg'ici,
ii sfătuia cel mai
pe ceilali #ătrân
să fie dintre
mereu uniiei,şi temându"se că nu
pe pace pentru ca va
nimeni să"i p!ată asupri şi lăsa iar fără r!st şi nume.
(!leman spunea că pământul tre#uie $mpărit şi ara are nev!ie de un nume, )ircea că
nişte !ameni aleşi tre#uie să se !cupe de asta, dar *urda $l c!ntrazice pentru că fără
mâncare, crede el, !amenii nimic nu fac #ine. Cucavel $i ateni!nează că prea fac +din
t!p!rişte secure. *!rsmândru spunea şi el că singurul peric!l ce ar putea veni ar fi atacul
vră-maşil!r dar că nici ei nu sunt dârdale, adică $ndărătnici şi că $şi v!r apăra ara. Când
să spună iar (!leman ceva, Satana prefăcut $n c!r# i se cufuri in #ar#ă. &răg'ici, de care
ascultau t!i pentru că +pe t!ate le pr!r!cea, !#servă că acela nu p!ate fi semn #un de la
(uladel, adică de la &umnezeu. %iganii, c'iar de"au v!r#it +din prânz pana"n cină
mergând intre l#a şi /lămânda, nimic nu au '!tărât, căci aşa ştiu ei să facă sfatul.
d!rm t!i la !laltă şi a d!ua zi $i vizitează V!dă cerând să i se prezinte cei $narmai.
%iganii
rude de $ncep
şatra şiimediat să mărşăluiască
steag din piele de mânzăin cete0 $ntâiadică
c!dal#a, cea aculuic!ada
(!leman,
al#ă. trei sute argintarii,
Urmară cu furci şi
d!uă sute, in frunte cu 1arpangel ce purcede din via lui 2unandel, căpetenia iganil!r ce
$şi duceau zilele in India până când C'ing'işan, mare 'an al m!ng!lil!r, a pustiit t!ată
sia lăsând şi pe igani fără ară. 3amenii lui aveau #uzdugane de alamă şi nişte cuite
lungi, t!i +nali şi gr!şi in ci!lane, cu păr im#urzit şi #ar#e sperlite, cu steag ! ci!ară de
argint, cu +pene răşc'irate şi aripi cu aur suflate.  treia ceată, căldărarii, +t!i căciulai
cu #ar#a afumată, mari de stat, aveau ci!cane ferecate şi erau călare, iar ducăt!rul l!r era
*ălă#an. Steagul le era ! tipsi!ară de aramă. /ierarii, cu ducul l!r &răg'ici, erau $narmai
cu #ar!ase şi c!ase, trei sute la număr +pedestrime aleasă, cu steag tigaie de plăcinte.
4ingurarii erau #ine $m#răcai, cu #ar#e rase in frunte cu 5eagu, iu#it!rul de dreptate şi
aveau ca steag ! l!pata făcuta de maist!r 1intilie şi cu ei t!t felu de lemne tăiate numai
#une de #ătălie. urarii, cea mai respectată ceată, defilau cu sulie şi să#ii scurte, iar
steagul
Ultimii era t!t !lăieii,
veneau sulia,adică
dar lungă,
cei cedin aur, c!nduşi
um#lau de 'arnicul
mereu pri#egind şi şig!leii,
tarelecare
Tandaler inim!sul.
um#lau mai
mult fără 'aina, cu steagul l!r +! tearfă aninată pe"! pră-ină. V!dă le pr!mite că satul
Spăteni dintre Inim!asa si *ăr#ăteşti le va fi ară de"i v!r asculta t!ate p!runcile. T!i se
arătau cura-!şi şi gata de luptă. (!g!man insă, cere lui V!dă pe drum un !m vrednic să ii
apere de prădăt!ri.
Cântecul II
%iganii in primul rând din mai !rice se ceartă şi munca pe cât p!si#il ! !c!lesc, aşa că
ceata $nainta f!arte greu. &răg'ici !#servând aceasta $i adună pe t!i şi $ncercă să"i
sfătuiască să meargă mai cu repeziciune. ('i!l#an nu fu de ac!rd cu aceasta pentru că el
pentru nici un d!mn nu ar merge cu de"ană#uşita. *a c'iar cerea să se mute Spăteniu mai
apr!ape şi trei p!pasuri !dată. vel fu şi el de ac!rd cu cele zise de ('i!l#an. Se '!tărăsc
să pună până la urmă s!lie să meargă $nainte cu 'rana, pe (ardea cel cu gura strâm#ă şi
(ăvan cântăre in drâm#ă, gândind că după mâncare !mul mai lesne se duce. mintindu"
şi de ce trea#ă aveau de fapt, *ălă#an c!nsidera că dacă ar fi să se $ntâlnească cu turcii ar
tre#ui să fugă, să se ascundă, numai să p!ată scăpa, iar Răzvan $l ateni!nează că fără
p!vara 'ranei şi armel!r fuga ar fi mai uş!ară. Vlad râdea de aceştia de!arece nu credea
că turcii fără a le da vreun semn $nainte, $i v!r ataca. T!tuşi dacă vin, el crede că #ine ar fi
să li se $nc'ine dacă altă scăpare nu este. (!gu zicea că nimeni nu şi"ar risca viaa +care"i
numai una până la urmă şi fuga, c'iar dacă este ruşin!asă este şi sănăt!asă. *ratu le
aduce aminte$ncepe
*!rşmândru iganil!r de v!dăcă
să e6plice şi $nfierai
ara l!r, nu
iar ar
ei $ncep
mai fisă
$n discute
peric!l despre luptă . ne#iruii.
şi v!r rămâne
C!mpletează ap!i cu ideea că tre#uie să lupte cu am#ele mâini, cu sulia să d!#!are şi cu
să#ii scurte să !m!are. /iecare să ai#ă un la mare, când !#!seşte, să mai tragă câte unul
din ta#ăra vrăşmaşă. &undul sfătuieşte să sape gr!pi şi să le ascundă cu frunze, astfel
inamicii muli v!r cădea ac!l! şi se v!r pierde. Tandaler, când să p!ate spune ca nu e de
ac!rd cu aşa ! lupta, fu $ntrerupt de Zagen ce anună răpirea R!micăi. /ata era frum!asă
şi ascunsă in inimile mult!ra din ceată, dar $ncredinată, adică l!g!dita cu 1arpangel.
Tandaler s!c!teşte că tre#uie c!ntinuat drumul, p!ate fata plecase de #ună v!ie. şi mai să
se ia la #ătaie cu 1arpangel din cauza spusel!r. lii d!i, (anafir si 1apară s"au păruit şi
ei multă vreme pentru fiica lui (!leman. 7naintând iganii a-ung la un c!dru fermecat de
$nsăşi Satana ca să le strice r!stul luptei, unde au găsit mâncare, feci!are,in fine, +t!ate
dulceurile vieii. &!ar 1arpangel plecase să ! caute pe R!mica fără insă a şti şi alii.
3#!sit,sălapiară,
căutat un m!ment
căci nudat, vruface
putea c'iarasta
să fără
se !m!are,
! armă,dar
sau$l!a-unsese iarfără
apă mare, p!fta de viata
vreun cât 8l
mi-l!c. a
p!rneşte iar la drum prin pădurea vră-ită şi rămâne fără mâncare. &upă ceva p!st, s"a
$ntâmplat minunea să a-ună la un palat in mi-l!cul c!drului unde c'iar lăutari nu aveau.
1arpangel ceru $ntâi 'rană ca să p!ată cânta.
Cântecul III
%iganul 1arpangel este rugat de fraii s9i s9 p!vesteasc9 prin ce a trecut. 7ncepe un
+li#!v, adic9 un cântec de iu#ire, $n care le spune c9 tre#uie s9 iu#eşti t!t ce are via9.
&up9 ce termin9 acest cântec, este rugat s9 c!ntinue cu alt cântec. 1arpangel v!r#eşte
despre vin, r!lul acestuia de a alina relele, de a alunga necazul şi de a face t!ate lucrurile
s9 par9 mai frum!ase. 4a un m!ment dat, lui 1arpangel i se adreseaz9 ! c!pil9 care $l
$ntrea#9 dac9 nu ştie si cântece de -ale. l treilea cântec spus de igan este despre Ileana
C!sânzaena şi rg'in. p!vesteşte cum rg'in, dup9 ce a c9utat"! mult timp pe Ileana,
prefer9
8rmina,s9cea
m!ar9 decât s9 sezân9
mai $n%eleapt9 $nt!arc9 f9r9
şi cea ea.l"a
care Când era pecare
crescut, cale$l s9 se sinucid9,
$ndeamn9 s9"şiapare
c!ntinue
c9utarea. Ca trezit dintr"un vis, rg'in $şi c!ntinu9 drumul, iar la p!alele un!r muni $l
!preşte un +ne!m, un cicl!p. 7ns: 1arpangel nu reuşeste s9 $nc'eie p!vestea de!arece
scap9 l9uta din mân9 când ! z9reşte pe fata care l"a rugat s9 spun9 un cântec de -ale.
V9zând c9 aceasta pleac9, iese dup9 ea, l9sându"i pe igani nedumerii. %iganii $ncep s9
discute despre V!d9 şi despre $nelegerea l!r. %iganul /l!rescu de la Vericani le v!r#eşte
despre m!tivele lui Tepeş. V9zând V!d9 cât de muli igani sunt decide s9"şi fac9 ! !aste
din ei dându"le c'iar şi p9m;ânt0 de la C!r#i pân9 la Cetatea 5eagr9. &eşi p9rerile sunt
$mp9rite, el crede c9 V!d9 a avut d!u9 sc!puri0 s9 arate turcil!r ce !aste mare are şi s9 le
arate iganil!r ce $nseamn9 r9z#!i. Un c9l9re din
rdeal, venit pentru a lupta $n !astea lui %epeş, $l $ntrea#9 pe /l!rescu din ce cauza a
$nceput aceast9 #9t9lie pentru ca la ei $n rdeal p9rerile sunt $mp9rite. %iganul $mcepe
s9"i p!vesteasc9 cum turcii au d!rit s9 cucereasc9 t!ate 9rile creştine şi, ştiind c9
)untenia este $nvr9-#it9, credeau c9 va fi uş!r de cucerit. Vlad %epeş $ns9 a f9cut !rdine
$n ar9, c!nsiderând c9 #!ierii tre#uie s9 fie un e6emplu de supunere pentru 9rani, fiind
dat!ri s9 fie !cr!tit!rii 9rii. 3amenii, indiferent de rang erau pedepsii, une!ri c'iar prin
tragerea $n eap9. &in cei mai virtu!şi !ameni V!d9 şi"a f9cut ! gard9 de cinci sute. T!ate
aceste $i determin9 pe #!ieri s9 se $nt!arc9 $mp!triva lui şi s9 se alieze cu sultanul. 7ns9
V!d9 reuşeşte s9 $i $nving9 de fiecare dat9 pe turci. %epeş refuz9 s9 le dea tri#ut turcil!r şi
de aceea sultanul
c!nving9, iar dac9)a'!med
şi de data trimite
aceasta!refuz9,
s!lie $ns9frunte cu grecul
$l ucid9. V!d9 $iCatav!line ca s9 $l c9 nu
spune lui Catav!line
va fi de ac!rd nici!dat90Spune celui care te trimeas9,<c9 $ntracest c'ip Vlad"V!d9"i
r9spunde0<=>. uzind acestea, grecul $l r!ag9 s9 $l c!nduc9 p9n9 la &un9re, de!arece
ac!l! astepta turcul ?amza s9 $l ucid9. %epeş dându"şi seama p!runceşte !astei lui s9
r9mân9 ascuns9 până va !rd!na el.
Cântecul a IV
Sfinii v9zând ce fac p9gânii $n )untenia se '!t9resc s9 c!#!are din ceruri şi s9"l a-ute pe
Vlad %epeş $n lupt9. Sfântul Spirid!n ia iapa lui Varlaam şi c9l9t!reşte nev9zut printre
!ameni, pentru a"i salva de la p9cat. %iganii $ncep s9 se certe de!arece unii vr!iau s9
plece, iar alii vr!iau s9 r9mân9 pân9 apare R!mica pe care nici 1arpangel nu ! g9seşte.
Cât timp restul iganil!r se certau, /l!rescu $şi c!ntinu9 p!vestea0 când %epeş a-unge cu
!astea unde $l aştepta ?amza, turcii ies din ascunz9t!are şi $ncep s9 se lupte cu muntenii.
V!d9,din
parte asemenea
p9gâni,unui leucare
printre se n9pusteşte
şi ?amza,asupra turcil!r
sunt prinşi de şi $şi c!nduce
munteni, !astea la vict!rie.
iar Catav!line, v9zând 3 c9
nu mai are sc9pare, cade $n genunc'i $n faa lui V!d9, cer;ându"i iertare. %epeş nu se
$ndura şi sunt t!i traşi $n eap9. uzind t!ate acestea, sultanul p!runceşte s9 se
alc9tuiasc9 ! !aste din cei mai vite-i !ameni ca s9 se preg9teasc9 până la prim9var9, când
$i v!r ataca pe munteni. 4a puin timp dup9 ce au $nfl!rit c!drii, turcii au p!rnit spre %ara
R!mâneasc9 şi au a-ung pân9 la Vidin. uzind ca turcii au a-ung $n ar9, !amenii se
ad9p!stesc $n muni. &!ar d!mnit!rul ne$nfricat se preg9teşte ca s9 $i $nfrunte pe turci. Cu
!astea lui $i urm9reşte pe duşmani şi când iese din ascunz9t!are $i $nfrânge. /l!rescu
$nc'eie astfel p!vestea. 1arpangel, trist c9 nu a g9sit"! pe R!mica ad!arme cu gândul la
ea. 7ns9 diav!lul nu d!arme şi face $n aşa fel $ncât iganul se trezeşte cu R!mica $n #rae.
Trezindu"se cei d!i sunt pe cale de a c!mite un p9cat, dar Sfântul Spirid!n care i"a v9zut
face ca t!tul s9 dispar9, r9mân9nd d!ar ! #alt9 mare. 1arpangel ! pierde iar pe R!mica şi
nu ştie ce p!ienil!r.Când
p9s9ril!r, s9 cread9 desprestrig9
cele dup9
$ntâmplate. /iindec!ul
ea se aude trist $ncepe s9 lec9cânte
si el crede c!dril!r,
$i v!r#eşte ! alt9
c!pil90%iganul care n@auzise <5ice"!dat9 r9sunarea c'iar9<Ca"aceasta, stete cu gura"
$nc'is9< ($ndind c9 cineva"l c'iam9 d!ar9,<7ns9 neauzind mai mult pe nime,<1urceas9"
$nainte prin desime.. &up9 un timp vede venind spre el un c9l9re şi z9rindu"i sa#ia, de
fric9 nici s9 fug9 nu p!ate. Str9inul, care era rgineanul, spaima turcil!r, $i spune s9 nu se
team9 şi $l $ntrea#9 dac9 nu a v9zut d!i turci care alergau ! c!pil9. 1arpangel, derutat $i
spune c9 nu a v9zut nici! fat9, dar c9 a v!r#it cu una. &ându"şi seama rgineanu c9
iganul este c!nfuz $l las9 şi se duce s9 #ea ap9 dintr"un izv!r. 8l nu ştie $ns9 c9 acel izv!r
este vr9-it. Cel care #ea din partea stânga se transf!rma din fric!s $n viteaz, iar cel care
#ea din partea dreapta se transf!rma din viteaz $n fric!s. V!inicul #ea din partea stânga şi
speriat $şi lasa calul şi 'ainele si pleac9 $n c!dru. 1arpangel, #ea din cealalt9 parte şi,
transf!rmându"se $ntr"un neânfricat, ia 'ainele şi calul lui rgineanul. Uitând de R!mica
pleac9 c9larea $n acea dum#rav9 $ntunecat9. &up9 un timp se !preşte lâng9 un tufiş din
care rupe ! nuia şi vede ca $ncepe s9 curg9 sânge şi se aude un glas de durere. fl9 c9
R!mica a f!st transf!rmat9 $n acea tuf9. ?!t9r9şte s9 se sinucid9 lâng9 ea şi sc!ate sa#ia,
dar nu reuşeşte s9"şi taie gâtul pentru c9 mama sa, *rânduşa, a avut gri-9 ca la naştere s9
fac9 ! vra-9 astfel $ncât trupul lui s9 nu fie r9nit de nici! arm9.
Cântecul a V
%iganii sunt apr!ape de Inim!asa şi primesc r9spuns de la V!d9 c9 ! s9 le $ndeplineasc9
t!ate d!rinele.Sc!pul
*9l9#an luip9c9lii
crede c9 au f!st V!d9 erades9"i
v!d9aduc9
şi c9aici ca s9trimişi
au f!st $i pun9lalam!arte
$ncercare. %iganul s9
şi $i sf9tuieşte
se ascund9 $n muni, $n Cetatea 5eagr9. (!leman e de p9rere c9 sunt f!l!sii ca
m!meal9 . Tandaler $ns9 $i sf9tuieşte pe cei fric!şi s9 se ascund9 $n c!drii, iar restul s9
r9mân9 s9 lupte. Spune c9 dac9 V!d9 i"a f!l!sit drept m!meal9 acum este timpul s9"
d!vedeasc9 c9 şi ei sunt vite-i. T!i sunt de ac!rd cu el, mai pi sunt de acc!rd cu el, mai
puin #9trâni care au $nd!ieli. 4a un m!ment apare !astea lui %epeş, deg'izat9 $n turci, iar
Tandalar e primul care le spune s9 fug9 şi s9 se ascund9.când !astea a-unge la
ascunz9t!are l!r, iganii cad $n genunc'i cerşind pentru viat9 l!r. Turcii, care erau de fapt
munteni deg'izai, $i amenin9 c9 le v!r lua c!pii şi nevestele. %iganul 5eicu şi cu ali
#9trâni $ngenunc'eaz9 $n faa turcil!r, spunându"le c9 p!t s9 ia t!t dar s9 le lase femeile şi
c!pii. %iganul R9zvan $l recun!aşte pe d!mnit!r, iar 5eicu $şi cere iertare spunând c9 ei
nu aveau cum s9 $şi dea seama c9 nu sunt turci şi c9 nu tre#uia s9 $i sperie. V!d9 nu apuc9
s9 $i pedepseasc9
lâng9 ! mân9stirepe iganiimpreun9
şi plec9 pentru c9 cu
vine un c9l9re
!astea care $i sAune
sa. V9zându"i c9 turcii
plecai, )uulseare
!di'nesc
cura- s9
strige dup9 ei s9 se $nt!arc9. tunci apare 3mar 1aşa cu !astea sa, iar iganii se sperie din
n!u, dar Tandalar le spune c9 tre#uie s9 fie t!t muntenii0=
Cintecul a VI
7n primele ceasuri ale n!pii, pân9 la primul cântat al c!c!şil!r aci!neaz9 rauf9c9t!rii şi
fiarele r9pit!are0 B4upul g!nea dup9 c9pri!are,<*u'a vâna"n tufe p9s9rile,<@$m#la ş@alte
-ivine stric9t!are<Ce"ntunerec iu#ind fug de s!are. 8ste vremea p!trivit9 pentru ca
strig!ii s9 um#le prin lume. T!ate lucrurile #une se desf9ş!ar9 $n timpul zilei, la lumin9,
iar pe timpul n!pii, $n $ntuneric au l!c numai fapte repr!#a#ile.
8ste firesc ca şi Satana s9 sc!ată capul de su# f!cul Iadului şi s9 se #ucure de cum sunt
c'inuite sufletele a-unse in Iad. 7ns9 pe Satana $l cuprinde -alea gândindu"se ce via9
ferici9 este $n Rai, el fiind !sândit s9 tr9iasc9 pentru veşnicie $n Iad şi, $n semn de rev!lt9
strig9 atât de
d!rindu"şi s9 tare $ncât
fi f!st se cutremură
s!rtit t!t Iadul.$n(ândurile
pieirii $n m!mentul negre
care a f!st pundin
izg!nit st9pânire
Rai. 7npe el, timp
scurt
$şi revine şi cu ! ur9 nem9surat9 url9 $ncât t!i diav!lii se $nsp9imânt9, iar #!ierimea
Iadului se adun9 s9 vad9 ce se $ntâmpl9. Când $i vede pe t!i adunai le aminteşte c9 el ca
un c!nduc9t!r al du'uril!r rele, $nainte de !sândire era cel mai mare ar'ang'el, 4ucifer,
adic9 aduc9t!r de lumin9, singura lui mângâiere este atunci când iz#uteşte s9 $nfaptuiasc9
lucruri rele şi ura nespus9 pe care ! are fa9 de &umnezeu si de supuşii acestuia. 7şi
e6prim9 nemulumirea fa9 de activitatea diav!lil!r0 prea puine suflete mai #at la p!arta
Iadului, iar !amenii care $nfaptuiau numai lucruri rele au a-uns s9 7l sl9veasc9 pe
&umnezeu. &!rina lui este de a pieri creştin9tatea, s9 fie r9z#!i $n t!at9 lumea, iar
B7ntunericul s9 d!mneasc9.
Satana $şi invit9 supuşii s9"şi e6prime p9rerea faă de pr!#lemele ridicate. ?atmanul
Velz9vDv pr!pune s9 strâng9 !aste şi s9 a-ute turcii care v!r p!rni r9z#!i $mp!triva lui
Vlad V!d9. )ulumit de aceast9 pr!punere le s!licit9 cel!rlali să $şi aduc9 ap!rtul.
)am!na, vistiernicul Satanei, care este denumit şi du'ul l9c!miei, le e6pune m!dul s9u
de aciune. *azându"se pe firea lac!mă a !mului, $l $ndeamn9, pentru a !#ine cat mai
muli #ani, la $nf9ptuirea tutur!r p9catel!r0 tâl'9rii, furturi, $nşel9t!rii, r9z#!aie.
sm!deu, du'ul $nşel9ciunil!r, se adreseaz9 lui )am!na spunându"i c9 nu sunt suficieni
numai #anii, la cei f9r9 l9c!mie lucreaz9 el, utilizând meşteşugul $nşel9ciunii prin intrigi
şi sfaturi viclene. Velial, cel care supraveg'eaz9 !rdinea $n Iad, $şi critic9 antev!r#it!rii
s9i, fiecare
f!rele şi s9s"a l9udat pe
aci!neze sine cugetului
asupra minimizând faptele!m.
fiec9rui cel!rlali.
7n ceea 8l
ce pr!pune s9"şi uneasc9
priveşte luptele dintre
)!'amed şi Vlad el ştie de-a rezultatul. Turcii v!r pierde r9z#!iul, dar Vlad nu se va
putea #ucura de iz#and9 pentru c9 turcii v!r reveni cu ! armat9 f!arte numer!as9 şi nici !
ar9 invecinat9 nu $i va s9ri $n a-ut!r. )!l!', du'ul dezmierd9ril!r trupeşti, ia cuvântul şi
se laud9 c9 el st9pâneşte $ntreaga lume fiind d!rit cu $nf!care de tineri, pe ascuns de
#9trani, cu !ftat de fete, şi c'iar de c9lug9ri. )!l!' nu le $nelege frica, dup9 !pinia sa
d!ar a zecea parte din !menire a-unge in Rai ceilali a-ung $n Iad şi aceasta se dat!rează
l!r, slu-it!ril!r Satanei. Val, st!lnicul s!c!teşte c9 nu este $nelept s9 p!rneasc9 r9z#!i
$mp!triva $ngeril!r, fiindu"i fric9 de mânia 4ui &umnezeu, le spune c9 ar putea a-unge
mai r9u, svârlii su# mii de mâluri unde nici dracii nu p9trund. 8l $i $ndeamn9 pe !ameni
la $m#ui#are care atrage dup9 sine lenea şi uitarea #unei cuviine. Ultimul v!r#it!r este
Velfegar, diav!lul credinel!r deşarte. 8l se str9duieşte s9 $ntunece cu n9lucire mintea
!mului cu
ascultat care a tutur!r,
sfaturile f!st Bzidit de &umnezeu,
Satana se '!t9r9ştea#9tându"l dedup9
s9 aci!neze la calea cea sa.
v!ina dreapt9. &up9 ce a
1!runceşte
'atmanului s9 adune cetele cele mai viteze care s9"i urmeze p!runcile, dup9 care
adunarea se sfârşeşte. Tandaler care se gândeşte cum s9 fac9 ! n!u9 rânduial9 $n ta#ăra
ig9neasc9, r9mas9 f9r9 merinde, este $ntrerupt de C!rc!del care se vait9 c9 nu mai are
#ucate. Cei d!i $ncep s9 se -igneasc9 a-ungând $n pragul declanşării unei #ătălii pân9 la
auzirea surlel!r şi Bd!#el!r ce anun9 venirea turcil!r. Tandaler $i $ndeamn9 s9 se
$narmeze, mai #ine s9 m!ar9 $n lupt9 decât de f!ame şi sete. %igani $narmai, cu Tandaler
$n frunte, pleac9 la lupt9.
Cântecul VII
1!etul sl9veşte er!ii de alt9 dat9, care sc!teau neamuri $ntregi din r!#ie. cum, ara geme
su# asuprirea str9in9, turcii cucerind rând pe rând !raşe şi a-ungând pân9 la muni. &e
team9 s9 nu fie atacai $n l!curi strâmte, au '!t9rât să nu mai $nainteze aşteptând ca
r!mânii
turceasc9s9şi$nceap9 lupta sau
se deg'izează $n s9 se predea.
negust!r grec.Vlad se '!t9r9şte
7n timp ce studias9ta#9ra
cerceteze el $nsuşi
turceasc9 ta#9ra
! ceat9 de
turci aduce un r!# strigând c9 l"au prins pe Vlad V!d9. cesta se insp9imânt9 crezând c9
a f!st recun!scut şi se gândeşte s9 se !m!are. V9zând $ncurc9tura se amestec9 $n mulime
şi pleacă, pe c9r9rile ştiute, să se $ntâlnească cu !ştenii s9i. Viteazul rgineanu r9t9cise
prin p9dure nemaiştiind ce se $ntâmpl9 cu el dup9 ce #9use ap9 dulce. Când şi"a revenit,
crezând c9 turcii l"au dezarmat şi dez#r9cat, #at-!c!rindu"l, caut9 s9 se r9z#une. Cu
a-ut!rul unei pr9-ini luate de la un 9ran reuşeşte s9 !m!are ! ceata de turci. &up9 aceast9
lupt9 fiind !#!sit ad!arme. Vre! d!i turci, care sc9paser9 din mâinile lui, se $ntâlnesc cu !
ceat9 mai mare ce $ncerca s9 spi!neze ta#ăra r!mâneasc9, şi p!vestindu"le $ntâmplarea
l!r pleac9 $mpreun9 pe urmele v!inicului. (9sindu"l d!rmind $l leag9 şi $l aduc $n ta#9ra
l!r crezând c9 este $nsuşi Vlad V!d9. rgineanu este dus $n faa sultanului c9ruia nu"i
venea s9 cread9 faptele de vite-ie ce au f!st p!vestite de cei d!i turci. cesta p!runceşte
sa fie dezlegat şi $ncearc9 s9"l isc!deasc9. Văzând că nu"i răspunde sultanul se enervează
şi sta#ileşte s9 fie dus la cea mai infric!ş9t!are m!arte. tunci v!inicul $i spune
sultanului c9 este r!mân şi dac9 va fi s9 m!ar9 ar vrea s9 m!ar9 v!iniceşte0 s9 $i dea arma
şi calul, iar turcii s9 vin9 dup9 el s9 $l prind9. Sultanul uimit de atâta fal9 acceptă
pr!punerea v!inicului, iar acesta reuşeşte să scape din ta#ăra turcească !m!rând t!t ce $i
iese $n cale. Vlad V!dă se '!tărăşte să p!rnească !fensiva $mp!triva turcil!r $n timpul
n!pii, atacându"i din d!uă pări, dintr"! parte !ştenii trec prin să#ii turcii ad!rmii, iar din
partea
4a !pusă
această câteva
luptă sute dec'iar
participă r!mâni $narmai
şi f!rele cu #uciumi$nşi văzdu'
supranaturale, t!#e strigă
s"auşivăzut
cântăsfini
speriindu"i.
$n
veşminte al#e care $i călăuzeau pe r!mâni. Turcii $nspăimântai fugeau $n t!ate pările
$ncercând să se salveze. )a'!med văzând dezastrul care s"a a#ătut asupra !ştirii sale se
retrage $n mi-l!cul unei cete mari de turci şi reuşeşte să se salveze. 7n aceste m!mente
intervine şi Satana, $nvăluindu"i $ntr"un n!r de ceaă pe turci, reuşeşte să"i salveze.
7mp!triva Satanei intră $n luptă şi ar'ang'elul )i'ail cu armata sa de $ngeri. Văzând
Satana că !astea sa este pe cale a fi $nvinsă $şi sc!ate iataganul şi năvăleşte asupra !ştil!r
sfinte. r'ang'elul )i'ail, uimit de cutezana Satanei, $i şterge ! palmă $n urma căreia
acesta cade fără suflare, $l calcă $n pici!are şi $l aruncă $n cea mai adâncă peşteră.
&ezastrul c!ntinuă $n ta#ăra diav!lil!r care fug, alungai de apa sfinită, $ncercând să se
ascundă $n lacuri, peşteri, printre stănci sau c'iar $n pământ. )am!na văzând palma pe
care a primit"! Satana ia c'ipul unui !ştean şi se duce $n ta#ăra lui Vlad spunându"le că $n
timp ce ei stfel
$m#!găi. $i alungă pe turci,
!astea păgânăceieste
carelăsată
nu ausăparticipat la luptă
fugă, d!ar ! partele dintre
v!r prăda ta#9ra
!şteni şi sepev!r
$l a-ută
Vlad să c!ntinue lupta.
Cantecul a VIII
7n deşert !amenii făcând rău,#agă t!ată vina dracului,zicând că dracul i"au $mpins la
aceasta,căci dacă !mul nu ar da prile- răului nici iadul cu t!ată ceata sa mare nu l"ar putea
$ndupleca,căci el văzând v!ia !mului plecată,numai atunci $l $ndeamnă.&acă ! c!pilă
vede un -une şi drag inimii $i cade atunci diav!lul de aici percepe că ea pe feci!r $l vrea şi
nu ! mai lasă $n pace până $n lațul său ! va vedea.Iar dacă un călugăr vede ! femeie
frum!asă care vine spre c'ilie,$n l!c să fugă de păcat,el va rămâne cu
dânsa,$mpreună,pierzându"şi şi el a sa cunună.&ar nici țiganii nu sunt fără vină,căci şi pe
ei dracu i"au $mpins a se #ate cu t!t felu de gl!ate. Tiganii mersese după Tandaler până $n
pădure unde se !priră cu t!i pentru a se !di'ni până $n z!ri.cesta rândui stră-i $mpre-ur
de ta#ără,careCare"i
strige0StaiE să deamăEşi
de ştire,când va veninu
dacă inamicul vră-maşul,iar
va răspundedacă v!r auzi
cu par!la mişcare să să sară
+#ar!satunci
pe el.5u trecuse un ceas şi -umătate de când &răgan se puse de stra-ă $n mărul pădureț
căci s!sise ac!l! un urs şi $ncepu a mânca mere,iară ! grămadă de p!rci săl#ateci speriați
de ta#ăra țiganil!r a-unsese ac!l!.Ursul $nspăimântat de gr!'ăitul l!r,se sui sus neştiind
că ac!l! este &răgan păzind,care $l apucă amețeala de cap şi cade $n -!s unde nimereşte
$ntre d!uă crengi,rămânând ca şi spânzurat.&upă atâta gălăgie stră-ile $ncepură să
strigeStai,măiECareE,iar pe su# Călă#an trecuse un p!rc mistreț care"l agăță $n părul
său şi"l târâi câțiva metri,acesta $ncepând să se vaite $n gura mare.Ursul furi!s după
căzătura luată trecu"se pe lângă ! #!rtă unde se ascunse 1ăpuc şi t!cmai când acesta işi
ivea capul afară ca să asculte ce se auzea,ursul $l apucă de cap şi"i smulse t!ata pielea cu
păr cu t!t,altfel $ncât săracul rămase cu căpățâna g!ală.Iară pe Suvel care d!arme $n
pici!are $l cuprinse asa de cumlit căci nici nu putu să strige0Stai măiECareE.uzind
t!ată gălăgia Tandaler $mpreună cu țiganii ieşiră din pădure la camp,dar nici mult
merseseră,căci ! cireada de #!i $n care intrase dracii dăduse peste țigani.8i,n!apte
fiind,gândeau ca"s călăreți şi $ncepură să se #ată dupa $nvătătura lui Tandaler până când
desc'ise şi ei !c'ii si văzură că vră-maşul a fugit.Seara aceştia intrară $ntr"! pădure
pentru a se culca,iar când dimineața veni țiganii,greşind cărarea,au ieşit din pădure spre
altă parte,adică t!cmai la campie unde a f!st ta#ăra turcil!r care ! părasiră cu t!t felul de
'rană,din cauza pierderii luptei cu Vlad"V!dă.F1!etul sfârşeşte aici p!vestea țiganil!r si
$ncepe
de a spune
tânară c!pilăde#ate
Satana
la uşacecălugăril!r
a facut el dupa ce sa trezit
cu prete6tul din palma
că turcii Sf.)i'aiG.
i"au ucis familia4uând
şi că eac'ip
este
flămândă,speriată şi !#!sită.7nțelegând #ătrânul părinte,8gumenul ('er!ntine,p!runceşte
ca fata să fie adusă $n fața sa şi după ce ! cercetează cu de"amănuntul ! $nc'ide $ntr"!
c'iliuța fără sa ştie nimeni ca să nu se $ntâmple vre! nătărie.Călugării ! văzuseră #ine şi
t!ți ziceau0Ce fata frum!asăH.,iar cei mai mulți ziceau $n sine0'Esă nu am pe mine"
astă rasăE.1e la miază"n!apte c!pila se arăta prin vise si c'ilii,c'emându"i pe fiecare,dar
(!rg!nie,unul mai cu indrăzneală,invitat fiind,se sc!ală şi se duce dupa acea feci!ară
până $n c'ilie.Stând cu ea câteva minute de!dată aude uşa scârțâind şi $l apucă de piept
pe primu care apare de după uşă adică pe ('ierman,care venise t!t din aceeaşi p!ftă şi
$ntâmplare,răspunzându"i acestuia cu ! palmă.&in acest m!ment $ncepe #ătaia dintre cei
d!i,$n care intră unul peste altul Varlam,tefan,I!s!fat,5ic'ita,c'elfănindu"se aşa pe
$ntuneric până când lumina se aprinde iar #ătrânul ('er!ntie intră $n c'ilie mirat de t!ate
acestea si zice03
desc!perise fiil!rEdar
şi se făcuse ce"i aceasta
ad!rmită,iar .7n acest
#ătrânul nu ştiatimp
ce săfata pe nume
facă,să )arg'i!la
ac!pere pe fatăsesau să"i
$mpace pe fraii luptăt!ri,când de!dată apăru Sf.Spirid!n care işi făcuse semnul
crucii,)arg'i!la dispărând ca printr"! minune.F1!etul trece la p!vestea sultanuluiG.
Sultanul,$n fuga sa de !astea r!mănă,s!seşte $ntr"un c!dru unde se ascunde $n desime şi
pe cei puini care $i avea cu el,$i trimite $n t!ate pările după $ntăriri ca după un anumit
timp să se adune $ntr"un l!c.#ia cât aipi sultanul !stenit,când vede $n văzdu' c'ipul lui
?emza,făcându"i cu mâna să meargă după dânsul.&upă ce urmează c'ipul,acesta a-unge
$ntr"! p!iană plină cu numer!şi turci traşi $n eapă.)a'!med văzând aceasta,slă#eşte de
greaă şi cade -!s,pe care a#ia ap!i ! slugă credinci!asă $l trezeşte.cesta $ncepe a se
-elui,de!arece a f!st #iruit şi $ncearcă să se străpungă cu cuitul când unul dintre trimişi
a-unge spunând că $ntăririle s!sesc,iar )!'amed părâsindu"şi gândirea sla#ă către
&unăre fuge $n gra#ă
Cântecul IJ $nvinse !astea păgână,#!ierii cei fără de credină care cu turcii avuseră
&upă ce Vlad
mestecare se strânseră la un sfat ca să '!tărască ce să facă $n $mpre-urările acestea.tunci
&ănescul intră $n v!r#ă şi $ncepe a spune că prin răz#!aie lungi ara se prăpădeşte şi c'iar
dacă ! să câştige !dată,sultanul până la primăvara cu mai mare !aste asupra n!astră se va
$nt!arce.&ar nici nu termină cu #ine ceea ce avuse de spus căci de!dată intră $n cameră
s!lia şi către #!ieri grăi,spunând că sultanul la trimis aici pentru a le da această
scris!are.Sultanul scrise că vrea pace şi dacă se v!r $nt!arce la dânsul de r!#ie şi de
m!arte el $i va scăpa,dar cu ! singură c!ndiie să pună pe &ănescul,adică fratele lui
Vlad,la d!mnie.7ndată ce s!lia fusese primită,la t!ată #!ierimea ea a-unse cu p!runca să
nu mai primească de la dânsul !rdine d!mneşti.F1!etul sfârşind p!vestirea pentru #!ieri
adunai se $nt!arce la p!vestea iganil!rG.%iganii după ce s"au $nt!rs cu t!t felul de
mâncare şi vite ce luase din ta#ăra turcească,se apucară numai decât să se !spăteze
$ntruna,iar 1arpangel să se cunune,fără p!pă,cu R!mica,că acum t!ate erau gata pentru
nuntă ce avea să fie.7nsă a d!ua zi,până să răsară s!arele,fier#ea curec'iul cu slănină
râncedă şi alte #ucate,iar când s!arele răsări de t!t,mesele t!ate $ntinse erau.T!i !amenii
stăteau şi #eau de -!s,dar numai &ârl!iu care era nun mare stătea şi #ea din pici!are,până
când apare )itr!f!n,p!etul cel de frunte,şi le dedică miril!r ! cântare de nuntă.1rimul
cântec este despre un vânăt!r ce $şi cauta prada până când ! tânără c!pilă $i iese $n cale
şi"l sfătuieşte cu privire la vânat,acesta rugându"se să"i spună l!cul cu pricina,feci!ara $l
dezvăluie
prinde din milă./eci!rul
+s!#!lul viu.&e fricădesă$ndată plecăvreun
nu"i facă spre rău,fata
vânat şi ifăcând cum $ide
se dăruieşte spuse c!pila
nevastă,iar
feci!rul fericit $ncepuse să strige0&ulce clipită,zi fericită,</ire"ai lungită,trei !ri atâtăE
H..&ar nici #ine nu se termină p!vestea că $ncepu şi cea de"a d!ua dar mult mai scurtă
decât precedenta.7n această p!vesti!ară ! fată care ducându"se $n pădure după fragi r!şii
se rătăcise şi $ncepu să plângă,dar $n faa ei ieşi un tănăr vânăt!r care ! linişti de indată şi
$i arătă drumul cel #un.&ar $ndrăg!stindu"se de la prima vedere aceştia d!i şi"au -urat
iu#ire şi au rămas $mpreună pe veci.Căntănd Vi!rel,fetele t!ate de ruşine faa şi"au
ascuns"! şi râdeau prin spatele alt!r femei,iar #unul 1arpangel stătea la masă cu cei din
frunte şi le p!vestea de $ntâmplări crunte.cesta p!vestea din trecut când era $mpreună cu
calul său şi #ătea văile $n lung şi $n lat.&e!dată când alerga furi!s cu murgul său,acesta
vede ! mulime de turci $n faă,şi rămâne $ncremenit trăgând calul de frâu
#ăr#ăteşte.Calul fiind speriat şi #ulversat sare direct $n st!lul păgân,iar 1arangel este
nev!it să
acesta să cadă
se lupte vite-eşte,până
de pe la urmă
cal $n mi-l!cul unei reuşind să"ilesină
#ălti unde alunge pe asuprit!ri.S!arta
rapid.Sufletul face caeste
lui 1arpangel
luat de către un du' şi dus,prin peşteri,gr!ape,lacuri urât mir!sit!are până $n iad.c!l!
s!arele nu lumina ci d!ar f!cul ac!perea t!t,$mpreună cu fumul şi scânteile ,râurile de
lavă pâr-!leau t!t,iar draci erau $n pielea g!ală peste t!t unşi cu sm!ală neagră.1arpangel
$ncepe să p!vestească despre pedepsele pe care le $ndurau cei de ac!l!0tâl'arii şi ucigaşii
erau traşi $n eapă,turnând aur şi argint fier#inte peste ei,dar şi despre cârciumele ce era
ac!l!,despre #unătaile pe care dracii le mâncau0-ar,sm!ală,şi raşină aprinsă.1e când se
gândea el la ce i"ar putea să"i facă dracii,de!dată acelaşi du' $l apucă şi z#!ară cu el până
$n rai.-uns la p!arta Sfântului 1etru,acesta primeşte nişte scris!ri de la Sf.)i'ai,pe care
le citeşte,după care desc'izându"i p!rile pentru a intra,1arpangel vede t!ată grădina
raiului $n splend!area sa.c!l! vedeai zile senine cu cer limpede şi fără n!ri,frunze şi
fl!ri,t!t felul de păsărele ciudate şi peste t!t primăvara d!mnea.1e -!s $n l!c de pietricele
se găseau pietre
caş,#rânză şi dinscumpe
slănină şierau
mărgele,râurile erau
munții,stâncile dinpline cu lapte dulce,
za'ăr,stafide țărmurile erau din
şi sm!c'ine,de pe ramurile
c!pacil!r spânzurau c!vrigi,turte şi c!laci,gardurile erau $mplietite cu cârnăci!ri
fripi,plăcintele calde atârnau ca streşine,iar $n l!c de stâlpi erau calta#!şi.)ergând el aşa
şi uimindu"se de!dată vede d!i m!şnegi cu #ăr#ile cărunte care de fapt erau tatăl şi
#unicul lui.1arpangel când vede pe acesta $ncepe să plângă,dar revenindu"şi $n fire este
dus de către tatăl său la ! fântână şi $l pune să se uite printr"un inel dar nici nu işi ia #ine
rămas #un căci du'ul $l ia şi $l duce $nap!i pe pământ unde se trezeşte $n pat,astfel
1arpangel terminând interesanta sa ist!risire.
Cântecul J
Cântecul $ncepe cu un m!ral igănesc,adică că $n +pântece pline este t!ată
$nvăătura.C'iar dacă si'astrii au stat $n pustiu,flămânzi şi fără de apă,t!t mai multă
$nvăătură a p!rnit de la !amenii cu !#iceiuri gingaşe,nu din peşteri şi pustii ci din curi
desfătate unde sunt mesele pline cu mâncare şi cu vin dulce pus $n pa'are .&e când
Tandaler adusese #ucate şi petrecură numai $n cântări şi !spee,multe zile trecuseră şi
#ătrânii t!t se sfătuiau cum să rânduiască ara l!r săracă. T!i veneau cu idei despre cum
să facă,unul spunea ca t!i să fie egali,altul p!ftea un V!dă,un divan şi #!ierime iar $nca
unul mai cerea ca $n ara igănească să nu e6iste nici un sărac.&ar t!ate aceste păreri erau
#une d!ar pentru ! zi după care erau 'uiduii aut!rii acest!ra şi c'iar duceau la
scandaluri,#ătăi şi zarvă mare.1entru aceasta #ătrânii se gândiră ca fiecare ceată de igani
să"şi trimită
$nceput luptaundintre
!m $nelept ales la s!#!ruldintre
puteri.*ar!reau,unul de !#şte.&upă
delegai,seceridică
acest $nc!nsiliu
pici!ares"apentru
f!rmata le
a
arăta cel!r adunai,că stăpânirea m!nar'ică este una din cele mai 'arnice şi #une.cesta
$ncepe să aducă argumente c!ntra fiecărui m!d de guvernare,cel dem!cratic este prea rău
de!arece t!i se luptă $ntre ei,fiecare cetăean se $narmează, unu pe altul surpă,nee6istând
del!c !di'nă.5ici repu#lica nu este mai #ună,ea fiind una dintre d!mniile $n care legea nu
este la l!cul ei,puini fiind cei care v!r să ! respecte,este l!cul unde cel mai puternic
răpeşte puterea.&e arist!craie nu"i teamă,căci nimeni nu este atât de ne#un ca să
d!rească mai muli d!mit!ri asupra sa.Sfârşindu"se lunga sa urare,Sl!#!zan atunci de alta
părere,cu d!vezi,vrea să arate că nu este d!mnie mai fericită decât ! repu#lică
aşezată.cesta vrea să dem!nstreze lumii că repu#ilca e mai #ună decât m!nar'ia,!
stăpânire unde p!p!rul prin legi aşezate de dânsul şi prin dregăt!ri din mi-l!cul lui,cu
v!ia !#ştii alese,să cârmuiască t!ate lucrurile ării.8l face de!se#irea dintre stăpânirea
repu#licană
legi şi t!i
aşezate şi cea cetăenii
m!nar'icăauşiasemenea
zice că $ndrepturi,pe
repu#ilcă nu se $n
când daum!nar'ie
p!runci după
numaiv!ină,ci
m!nar'uldupă
p!runceşte după v!ie şi ceilali tre#uie să $l asculte. )!nar'ul dă multe p!runci,dar t!ate
sunt pentru #iruri şi dări,iar nici una $n f!l!sul l!r,acesta căutând să"şi strângă
avuții.Sl!#!zan face ultima asemănare afirmând că m!nar'ul este ca şi un
+păcurariu,care mulge,tunde atâtea mii de !i şi mănânca din ele,dar şi vinde mieii
l!r,durerea ce mai mare fiind că atâtea !i sunt numai pentru el singur.i cu aceasta sfârşi
el pled!aria,$n l!cul său urmând 2anălau din R!şava.
Cântecul JI si JII
%iganii, !dată a-unşi la Spăteni, d!resc să pună #azele unui stat, şi $ncep astfel !
intermina#ilă discuie despre sistemul ideal de guvernare. Cei trei igani"fil!z!fi, care
discută despre f!rmele de guvernare, par a fi trei gândit!ri din sec!lul luminil!r. 7ntregul
epis!d este aleg!ric. *ar!reu, de pildă, s!c!teşte +m!nar'ia dintre t!ate mai 'arnică,
repu#lica
+venitul depărându"i"se
!#şte piere.+!7ntr"un
arină pustie,
asemenea unde din cauza
pr!ces de idei,arivismului
argumentelecel!r
lui mai tari sunt
*ar!reu
c!m#ătute de Sl!#!zan, partizanul repu#licii. 8l dem!nstrează cu iscusină că m!nar'ii
#uni sunt f!arte rari, după un suveran #un putând să urmeze unul +neg'i!# dară la minte.
Sau trândav, ne#ăgăt!r de samă. 1er!raia lui Sl!#!zan se termină printr"! pled!arie
desc'isă pentru repu#lică, regimul repu#lican fiind singurul unde +legea pe t!i asemene"i
pune. 8pis!dul acesta aleg!ric despre sistemele de guvernare se $nc'eie printr"un
suspens c!mic.1lictisii de p!lemicile intermina#ile ale cel!r trei fil!z!fi, iganii
invadează adunarea şi t!tul se termină printr"! $ncăierare generală.
Salvat!rul lumii este Vlad %epeş, tipul de m!nar' luminat, care realizează ceea ce şi"a
pr!pus, ca legea să nu fie ascultată d!ar de +cei sla#i şi mişei, dimp!trivă, +Zicea că
#!ierii sunt supuşi<şa d!mniei ca şi ăranii. C!nflictul dintre r!mâni şi turci este
$nfăişat $n $ntreaga lui ampl!are şi semnificaie, iar dial!gul grav dintre Vlad %epeş şi
s!lul sultanului devine ! lecie civilă de er!ism, prin care se afirmă v!ina de
independenă a p!p!rului, c!municată $ntr"un stil $nalt.Vlad %epeş ia drumul e6ilului,
ep!peea $nc'eindu"se cu discursul $nflăcărat al lui R!mand!r 0 K&u"ne L strig$nd L măcar
$n ce parte, <3ri la sl!#!zie, sau la m!arte E@.