Facultatea de Matematic a

Anul I, Aritmetica
Curs 8
Congruent e
Definitia 1. Fie n un numar natural si a, b Z. Spunem ca a este congruent cu b
modulo n (scriu a b mod n) daca n|a b.
Observat ia 1. Pentru n = 0 relat ia de congruent a modulo 0 este relat ia de egalitate:
a b (mod 0) a = b.
Pentru n = 1 relat ia de congruent a modulo 1 este relat ia universal a:
a b (mod 1) , a, b Z.

In continuare vom presupune n 2.

Propriet at i ale relat iei de congruent a modulo n.
1. Congruent a modulo n este o relat ie de echivalent a pe Z (este reexiv a, simetric a si
tranzitiv a).
2. Congruent a modulo n este compatibil a cu operat iile de adunare si nmult ire pe Z:
dac a x x
0
si y y
0
(mod n) atunci
x + x
0
y + y
0
(mod n) , x x
0
y y
0
(mod n).
3. a b (mod n) a c b c (mod n), c Z.
4. a b (mod n) a
m
b
m
(mod n), m N.
5. a b (mod n) si m|n a b (mod m).
6. a c b c (mod n), (c, n) = 1 a b (mod n).
7. a c b c (mod n), (c, n) = d a b(mod n/d).
8. a b (mod m
i
), i = 1 . . . , k a b (mod m), m = [m
1
, m
2
, . . . , m
k
].
Propozitia 1. (Criteriu de congruent a mod n) Doua numere ntregi a si b sunt congru-
ente mod n daca si numai daca au acelasi rest la mpart irea cu n.
1
Clasa de echivalent a modulo n a num arului ntreg a se noteaza
a = {b Z ; a b} = a + nZ.
Vom folosi notat ia Z
n
:= Z/ = Z/nZ pentru mult imea factor, pe care o numim mult imea
claselor de resturi modulo n. Conform propozit iei precedente, mult imea claselor de resturi
modulo n poate explicit scris a astfel:
Z
n
= {

0,

1, . . . ,

n 1}.
Definitia 2. Numerele ntregi a
1
, a
2
, . . . , a
n
formeaza un sistem complet de resturi (scr)
modulo n daca Z
n
= { a
1
, a
2
, . . . , a
n
}.
Teorema 2 (Sisteme complete de resturi modulo n). Fie r
1
, . . . , r
n
un sistem com- plet
de resturi modulo n si a, b Z astfel ncat (a, n) = 1. Atunci ar
1
+b, ..., ar
n
+b formeaza
un sistem complet de resturi modulo n.
Demonstrat ie. Trebuie demonstrat ca cele n numere ar
i
+ b, i = 1, . . . , n nu sunt, doua
c ate dou a, congruente modulo n. Prin reducere la absurd presupunem ca exista i, j
{1, 2, . . . , n}, i = j astfel ncat ar
i
+ b ar
j
+ b (mod n), de unde obt inem ar
i

ar
j
(mod n). Deoarece (a, n) = 1, se obt ine r
i
r
j
(mod n), ceea ce este imposibil.
Pe mult imea claselor de resturi modulo n, Z
n
se denesc operat iile de adunare si
nmult ire astfel:
a +

b :=

a + b ; a

b :=

a b. (1)
Conform Proprietat ii 2 de mai sus, operat iile astfel denite nu depind de alegerea reprezentant ilor.
Teorema 3. Mult imea Z
n
== {

0,

1, . . . ,

n 1} a claselor de resturi modulo n, nzestrata
cu operat iile de adunare si nmult ire a claselor de resturi modulo n, denite prin relat iile
1, formeaza un inel comutativ si unitar.
Propozitia 4. (1) O clasa de resturi a Z
n
este element inversabil n inelul Z
n
daca
si numai daca (a, n) = 1.
(2) O clasa de resturi a Z
n
este divizor al lui

0 n inelul Z
n
daca si numai daca
(a, n) > 1.
(3) Z
n
este corp daca si numai daca n este numar prim.
2