Analiza Complexa

□ Forma exponentiala a numerelor complexe

Presupunem ca seria infinita:

x 2 x3
ex  1  x   
2! 3!

Are loc pentru x  i

 i   i   i 
2 3 4
i
e  1  i    
2! 3! 4!

 2 4   3 
ei  1    
 i    
 2! 4!   3! 

Formula lui Euler

cos   i sin   e i (7.1)

ne permite să scriem un număr complex z  r cos  i sin  

în formă exponenţială

z  re i (7.2)

Ambele forme, trigonometrica si exponentiala, in alta interpretare sunt o

reprezentare parametrică a cercului cu centrul in origine si raza r. Parametrul
θ ia valori de la zero la 2π.

Este de preferat să scriem numerele complexe în formă

trigonometrică şi exponenţială atunci când dorim să înmulţim şi să împărţim
numere complexe.

Dacă z  re i Atunci: z 1   rei   r 1ei   

1 1
r
 cos     i sin    
Dacă z1  r1e i şi z 2  r2 e i Atunci:
1 2

z1 z 2  r1e i1 r2 e i2  r1r2 e i 1  2  (7.3)

1
 Analiza Complexa

Înmulţirea numerelor complexe presupune înmulţirea modulelor şi adunarea

argumentelor.
z1 z 2  z1 z 2 (7.4)

arg z1 z 2   arg z1  arg z 2 (7.5)

Dacă folosim doar argumente principale ultima relatie poate sa nu fie

adevărată. De exemplu, dacă z1  i şi z2  1 , produsul este z1z2  i .
 3
 
arg  i   , arg  1   , arg  i    dar arg  i   arg  1 
  . Valoarea
2 2 2 2
obţinută prin sumarea argumentelor este un argument posibil pentru i dar
nu este argumentul principal.

Impartirea numerelor complexe:

z1 r1e i1 r
 i 2
 1 e i 1  2  , r2  0 (7.6)
z 2 r2 e r2

Împărţirea numerelor complexe presupune împărţirea modulelor şi scăderea

argumentelor.
z1 z1
 (7.7)
z2 z2
z1
arg  arg z1  arg z 2 (7.8)
z2

Ridicarea la putere: Fie z un număr complex

zn  z  z  z (7.9)
de n ori

Dacă scriem z în formă trigonometrică şi exponenţială, atunci avem

z  rei  r cos  i sin  

 
z n  re i
n
 r n e in  r n cos n  i sin n  (7.10)

Dacă r  1 , vom obţine Formula lui Moivre

2
 Analiza Complexa

cos  i sin  n  cos n  i sin n (7.11)

Radicalul unui număr complex

Definiţie: Numărul complex w se numeşte rădăcina de ordinul n a

numărului complex z, dacă w n  z şi scriem w  n z .

Pentru orice număr complex z  0 , rădăcina w  n z presupune n

valori distincte. Intr-adevăr, fie numărul complex z şi rădăcina sa w

z  re i şi w  e i

Cum w n  z   n e in  rei

Deoarece, cele două numere complexe sunt egale, au loc egalităţile:

n  r şi n    2k , k

  2k
n r şi 
n

Aceste două expresii reprezintă modulul şi argumentul rădăcinii numărului

complex z. Toate rădăcinile au acelaşi modul, iar argumentele acestora
diferă prin multipli întregi de 2 / n . Rezultă că n rădăcini sunt distincte şi
pot fi dispuse în planul complex, în vârfurile unui poligon regulat cu n laturi,
înscris în cercul cu raza n z şi centrul în punctul z  0. originea planului
complex.

Dacă considerăm valorile 0,1,2,, n  1 pentru k, obţinem n numere complexe

distincte:

   2k   2k 
n
z  n r  cos  i sin , k  0,1,2,, n  1 (7.12)
 n n 

  2 k
i
n
z  re
n n
, k  0,1,2,, n  1 (7.13)

3
 Analiza Complexa

Figura 7.2

Exemplu: Să se calculeze 3 i

z  i în formă trigonometrică si exponentiala este


  i
z  cos  i sin , ze 2
2 2


 2 k
  2 k
i i2
n
z  n re n
 wk  3 i  e 3
, k  0,1,2

  2 k 
i  
wk  e  6 3 
, k  0,1,2


i   3 1
w0  e 6
 cos  i sin  i
6 6 2 2

  2  5
i   i 5 5    
w1  e 6 3 
e 6
 cos  i sin  cos     i sin     
6 6  6  6
  3 1
  cos  i sin  i
6 6 2 2

  4  3
i   i 3 3
w2  e 6 3 
e 2
 cos  i sin  i
2 2

Radacinile de ordinul n ale unitatii

Solutiile ecuatiei z n  1 unde n este un intreg pozitiv se numesc radacinile de
ordinul n ale unitatii si sunt date de:

4
 Analiza Complexa

2 k
2k 2k i
z  cos  i sin e n , k  0,1, 2, , n 1
n n

2
2 2 i
Fie   cos  i sin  e n , atunci cele n radacini sunt 1, ,  2 , ,  n1 .
n n
Geometric, acestea sunt varfurile unui poligon regulat cu n laturi inscris in
cercul de raza unu cu centrul in origine. Acest cerc are ecuatia z  1 si se
numeste cerc unitate.

Reprezentare sferica a numerelor complexe

Consideram planul complex si o sfera S tangenta la plan in z  0 . Diametrul

NS este perpendicular pe plan si numim punctele N si S polii nord si sud ai
sferei. Corespunzator fiecarui punct A din plan construim dreapta NA care
intersecteaza sfera in A’. Astfel la fiecare punct din planul complex
corespunde un punct unic pe sfera si putem reprezenta orice numar complex
printr-un punct pe sfera. Polul nord N corespunde „punctului de la infinit ”
din plan. Multimea tuturor punctelor din plan inclusiv punctul de la infinit
formeaza planul complex extins.
Aceasta metoda de mapare a planului complex pe sfera se numeste
proiectie stereografica, iar sfera se numeste Sfera Riemann.

5
 Analiza Complexa

Limita şirurilor de numere complexe

Fie z n  un şir de numere complexe cu z n  xn  iyn , unde xn  şi

yn  .

Definiţie: Un număr complex z este limita şirului z n  dacă   0 există un

număr N  N   astfel încât z n  z   , n  N   .

Notaţie: lim
n 
zn  z

Geometric, toţi termenii şirului zn cu n  N   , puncte în planul complex, se

află în interiorul cercului cu centrul în z şi rază .

Teoremă: Un şir de numere complexe z n  xn  iyn este convergent dacă şi

numai dacă şirurile de numere reale  xn  şi  yn  sunt convergente. În plus,
are loc:

lim zn  lim xn  i lim yn

n  n  n 

Exerciţii:

□ Calculaţi modulul şi argumentul principal pentru numărul complex:

 
z   cos  i sin
5 5

 
x   cos 0 y  sin 0
5 5

  
2 2

r  z    cos    sin   1
 5  5


sin
y
arg z    arctg    arctg 5    arctg  tg  
  
x  cos  5
5

6
 Analiza Complexa

   4
   arctg  tg     
 5 5 5

□ Scrieţi numărul complex z   2  i 2 în formă trigonometrică.

 2    2 
2 2
r z  2

y 2  3
arg z    arctg    arctg    arctg  1    
x  2 4 4

 3 3 
z  2  cos  i sin 
 4 4 

1 i 
8

□ Calculaţi  
 1 i 

y 
z1  1  i z1  2 arg z1  arctg  arctg  1  
x 4
y 
z2  1  i z1  2 arg z2  arctg  arctg  1 
x 4
 8
 i   8  8
    e i 2 4    e i 2   e  i 4  cos 4  i sin 4  1
8
 1 i   2 e 4

  
        
 1  i  

i
    
 
4
2 e

8
 1  i   1  i    1  2i  i   2i 
8 2 2 8 8

   2 2       i   1
8
Varianta algebrica:   
 1 i   1  i   11   2 

□ Calculaţi rădăcinile de ordinul 3 pentru z  1  i

 3 3 
z  2  cos  i sin 
 4 4 

   2 k   2 k 
wk  3 z  3 r  cos  i sin , k  0,1, 2
 3 3 

7
 Analiza Complexa

 3 3 
  2 k  2 k 
wk  3 z  3 r  cos 4  i sin 4 , k  0,1, 2
 3 3 
 

   2 k    2 k 
wk  3 z  3
2  cos     i sin    , k  0,1, 2
 4 3  4 3 

       2 2
w0  6 2  cos    i sin     6 2  i 
 4  4   2 2 

   2    2  6  11 11 
w1  6 2  cos     i sin      2  cos  i sin 
 4 3  4 3   12 12 

   2  2    2  2  6  19 19 
w2  6 2  cos     i sin      2  cos  i sin 
 4 3  4 3   12 12 

7.3Definiții. Derivate. Ecuațiile Cauchy-Riemann

Mulțimi în planul complex

Vom nota cu mulţimea numerelor complexe. În formă algebrică mulţimea
numerelor complexe este:


 z  x  iy x, y  , i 2  1  (7.14)
x  Re z y  Im z

Numerele complexe se reprezintă geometric în planul complex (Diagrama

Argand).
Fie ε>0 un număr pozitiv arbitrar și fie z0 un număr complex arbitrar.
Considerăm mulțimea de puncte z din planul complex, figura 7.3, care
satisfac inegalitatea:

8
 Analiza Complexa

z  z0   (7.15)

Figura 7.3

Considerăm z0  x0  iy0 și z  x  iy și obținem:

z  z0   x  x0 2   y  y0 2   (7.16)

 x  x0 2   y  y0 2   2 (7.17)

Mulțimea punctelor z din planul complex ce satisfac (7.15) formează o -

vecinătate a lui z0.

Definiții:
 z este punct interior al unei mulțimi din planul complex dacă
există o -vecinătate a punctului inclusă în mulțime.
 O mulțime D din planul complex se numește domeniu dacă este
alcătuită numai din puncte interioare (este deschisă) și oricare
două puncte din mulțime pot fi conectate de o curbă conținută
în mulțime.
 Un punct al domeniului D este punct frontieră dacă orice -
vecinătate a sa are puncte atât în interiorul cât și în exteriorul
domeniului.
 Mulțimea tuturor punctelor frontieră, notată D , formează
frontiera domeniului D.
9
 Analiza Complexa

 Un domeniu D împreună cu frontiera sa D este un domeniu

închis și se notează D

Exemple: Mulțimea punctelor z care verifică inegalitățile: 1  z  2 este un

domeniu deschis, iar mulțimea punctelor z care verifică
inegalitățile: 1  z  2 este un domeniu închis, figura 7.4. Frontiera este
alcătuită din cercurile: z 1 și z 2 .

Figura 7.4

O curbă închisă fără autointersecții se numește contur. Orice contur

împarte planul complex în două domenii, și este frontieră între acestea. Un
domeniu, cel interior conturului este mărginit, iar cel exterior este
nemărginit. Spunem că un domeniu D este simplu conex dacă interiorul
oricărui contur din D aparține lui D (practic o multime fara gauri).

Exemple:
1. Mulțimea de numere complexe z  x  iy care verifică condiţiile:
0  x  1 , 1  y  1 formează un domeniu simplu conex, figura 7.5.

Figura 7.5
10
 Analiza Complexa

2. Mulțimea de numere complexe z care verifică condiţia: 0  z  1 nu

este un domeniu simplu conex. Punctul z  0 aflat în interiorul
conturului  nu aparţine mulţimii, figura 7.6 .

Figura 7.6

Considerăm şirul  zn  de numere complexe: z1 , z2 , , zn , .

Dacă pentru orice număr M  0 arbitrar de mare, există un număr
natural N a.î. toţi termenii zn ai şirului  zn  cu n  N verifică inegalitatea
zn  M , atunci spunem că şirul  zn  este convergent la un punct la infinit,
sau simplu la infinit, şi scriem:

lim zn   (7.18)
n 

Dacă suplimentăm planul variabilelor complexe cu punctul z   pe

care tocmai l-am definit, atunci obţinem planul complex extins.

Funcţii de o variabilă complexă

Funcţia f : S  cu
w  f z (7.19)

este definită pe o mulţime S a planului complex z dacă este precizată o lege

care pune în corespondenţă fiecare număr complex z din S cu un număr
complex w unic, vezi figura 7.8.

11
 Analiza Complexa

Funcţia w  f  z  este o transformare a punctelor din planul complex z în

planul complex w.

Figura 7.8

Considerăm z  x  iy , w  u  iv . Atunci definiţia funcţiei de variabilă

complexă w  f  z  va fi echivalentă cu definiţia a două funcţii reale de două
variabile reale u  u  x, y  , v  v  x, y  , unde

w  f  z   u  x, y   iv  x, y  (7.20)

Aici, u  u  x, y  este partea reală şi v  v  x, y  partea imaginară a funcţiei

w  f z .

Exemple:
1) w  z
2

Considerăm z  x  iy , w  u  iv

u  iv   x  iy   x 2  y 2  i 2 xy
2

Funcţia w  z este echivalentă cu două funcţii reale u  x2  y 2 , v  2 xy

2

1
2) w 
z
Considerăm z  x  iy , w  u  iv

12
 Analiza Complexa

1 x  iy x y
u  iv   2  2 i 2
x  iy x  y 2
x y 2
x  y2
1 y
Funcţia w 
x
este echivalentă cu două funcţii reale u  2 2 , v  2 2
z x y x y

O funcţie w  f  z  transforma unu-la-unu mulţimea S dacă în puncte

diferite din S ia valori diferite. De exemplu, funcţia w  z transforma unu-
2

la-unu semiplanul superior Im z  0 şi nu face acest lucru pentru întreg

planul. De exemplu, i 2   i   1 .
2

Limita unei funcţii

Fie o funcţie w  f  z  definită pe o vecinătate a punctului
z0  x0  iy0 , cu o posibilă excepţie în z0. Un număr complex A este limita lui
f  z  când z  z0 şi notăm A  lim f  z  , dacă   0 putem determina o
z  z0

  vecinătate a punctului z0 a.î. oricare ar fi z din vecinătate, cu excepţia

posibilă pentru z0, punctul corespunzător w prin funcţie se află în
  vecinătatea punctului A, figura 7.9.

Figura 7.9

Pentru z0 şi A puncte finite în planul complex, definim limita astfel:

A  lim f  z     0 ,         0 a.î. z cu 0  z  z0   , să
z  z0

avem f  z   A   . (7.21)

În definiţia limitei, punctul z tinde la z0 pe orice drum.

13
 Analiza Complexa

Existenţa limitei (7.21) este echivalentă cu existenţa limitelor

funcţiilor reale u  u  x, y  , v  v  x, y  :

lim u  x, y   B lim v  x, y   C (7.22)

x  x0 x  x0
y  y0 y  y0

unde A  B  iC .

Cum limita (7.21) este echivalentă cu limitele funcţiilor reale de două

variabile (7.22), funcţia de variabilă complexă se supune la aceleasi reguli de
calcul pentru limite:

lim  f  z   g  z    lim f  z   lim g  z  (7.23)

z  z0 z  z0 z  z0

lim  f  z   g  z    lim f  z   lim g  z  (7.24)

z  z0 z  z0 z  z0

f  z  zlim f  z
lim g  z   0
 z0
lim  , (7.25)
z  z0 g  z  lim g  z  z  z0
z  z0

Continuitate
O funcţie w  f  z  definită pe o mulţime S este continuă în punctul z0  S ,
dacă

lim f  z   f  z0  , z  S (7.26)
z  z0

Cu alte cuvinte, f  z  este continuă în z0, dacă   0 , putem determina

       0 a.î. z  S care verifică z  z0   , să avem f  z   f  z0    .

Condiţia necesară şi suficientă ca o funcţie de variabilă complexă

f  z   u  x, y   i v  x, y  să fie continuă în punctul z0  x0  iy0 este ca

14
 Analiza Complexa

părţile sale reală şi imaginară u  u  x, y  şi v  v  x, y  să fie continue în

punctul  x0 , y0  în x şi y.
Acest fapt ne permite să translatăm proprietăţile funcţiilor continue
de două variabile reale la funcţiile continue de variabilă complexă. Dintre
acestea amintim: continuitatea sumei, produsului, câtului de două funcţii
continue şi continuitatea funcţiilor compuse.
Dacă o funcţie f  z  este continuă în fiecare punct al unei mulţimi S,
atunci spunem că f  z  este continuă pe S.

Funcţii diferenţiabile şi funcţii analitice

O funcţie complexă este o transformare f :  şi scriem f  z   w

cu z şi w numere complexe. Din punct de vedere geometric transformarea
poate fi gândită ca o corespondenţă între două plane complexe: planul z şi
planul w. Planul w are o axă reală u şi o axă imaginară v. u şi v sunt funcţii
reale de componentele x şi y a lui z.

f  z   u  x, y   iv  x, y 

Acestă ecuaţie ne furnizează un punct unic  u, v  în planul w pentru

fiecare punct  x, y  din planul z. Sub acţiunea lui f mulţimi din planul z sunt
transformate în mulţimi din planul w. De exemplu, o curbă din planul z poate
fi transformată într-o curbă din planul w.

Problemă: Cum se transformă dreapta y  mx din planul z în planul w? Daca

consideram functia w  f  z   z 2

w   x  iy   x 2  y 2  i 2 xy
2

u  x, y   x 2  y 2 şi v  x, y   2 xy

Pentru dreapta din planul z, y  mx aceste ecuaţii conduc la

15
 Analiza Complexa


u  1  m2 x 2  v  2mx 2

2m
Eliminând x din aceste ecuaţii obţinem: v  u
1  m2

Aceasta este o dreaptă care trece prin origine planului w şi are unghiul cu
axa orizontală modificat faţă de unghiul format de dreapta y  mx din planul
z cu axa orizontală.

Definitie: Fie o funcţie f  z  definită pe o vecinătate a punctului z0. Derivata

lui f  z  în z0, este:
df f  z0  z   f  z0 
 lim (7.27)
dz z0
z 0 z

cu condiţia ca limita să existe şi să fie independentă de modul in care z

tinde la zero. Independenţa de z înseamnă independenţă de componentele
x şi y
z  x  iy (7.28)

Geometric, z poate tinde la zero de-a lungul axei reale ( y  0 ) sau de-a
lungul axei imaginare ( x  0 ) sau pe orice altă direcţie. Pentru ca derivata să
existe, rezultatul nu trebuie să depindă de modul în care z  0 .
Considerăm
z  x  iy z0  x0  iy0

f  z   u  x, y   i v  x, y 

f  z0   u  x0 , y0   i v  x0 , y0 
f  z0  z   u  x0  x, y0  y   i v  x0  x, y0  y 

u  x0  x, y0  y   i v  x0  x, y0  y    u  x0 , y0   i v  x0 , y0  
f   z0   lim
x 0 x  iy
y 0

16
 Analiza Complexa

u  x0  x, y0  y   u  x0 , y0   i  v  x0  x, y0  y   v  x0 , y0  
f   z0   lim
x0 x  iy
y 0

□ Considerăm mai întâi y  0 şi apoi x  0 , adică z  0 pe axa

reală.

u  x0  x, y0  y   u  x0 , y0   i  v  x0  x, y0  y   v  x0 , y0  
f   z0   lim lim
x 0 y 0 x  iy

u  x0  x, y0   u  x0 , y0   i  v  x0  x, y0   v  x0 , y0  
f   z0   lim
x 0 x

u v
f   z0   i (7.29)
x  x0 , y0  x  x0 , y0 

□ Considerăm mai întâi x  0 şi apoi y  0 , adică z  0 pe axa

imaginară.

u  x0  x, y0  y   u  x0 , y0   i  v  x0  x, y0  y   v  x0 , y0  
f   z0   lim lim
y 0 x 0 x  iy

u  x0 , y0  y   u  x0 , y0   i  v  x0 , y0  y   v  x0 , y0  
f   z0   lim
y 0 iy

u v
f   z0   i  (7.30)
y  x , y  y  x , y 
0 0 0 0

Cele două expresii (7.29-30) ale lui f   z0  trebuie să fie egale, deci

u v u v
 şi  (7.31)
x y y x

17
 Analiza Complexa

Exemplu: Examinaţi derivata funcţiei f  z   x 2  i 2 y 2 în z  1  i

df f 1  i  z   f 1  i 
 lim
dz z 1 i
z 0 z

f 1  i  x  iy   f 1  i 
 lim
x 0, y 0 x  iy

f 1  x  i 1  y    f 1  i 
 lim
x 0, y 0 x  iy

1  x   i 2 1  y   1  2i 
2 2

 lim
x 0, y 0 x  iy

1  2x   x   2i  4iy  2i  y   1  2i
2 2

 lim
x 0, y 0 x  iy
2x   x   4iy  2i  y 
2 2

 lim
x 0, y 0 x  iy

Ne apropiem de z  1  i pe dreapta y  1  m  x  1 , atunci y  mx

2x   x   4imx  2im2  x  2   x   4im  2im 2  x 

2 2
df
 lim  lim
dz z 1 i
x 0 x  imx x 0 1  im

df 2  4im

dz z 1 i 1  im

In funcţie de parametrul m avem o infinitate de valori pentru derivată. Deci,

valoarea limitei depinde de drumul pe care ne apropiem de z  1  i . Atunci,
funcţia nu are derivată în z  1  i

Proprietăţi de calcul:

18
 Analiza Complexa

d df  z  dg  z 
 f  z   g  z     (7.32)
dz dz dz

d df  z  dg  z 
 f  z   g  z    g z  f z (7.33)
dz dz dz

df  z  dg  z 
g z  f z
d  f  z dz dz , g  z   0
  (7.34)
dz  g  z   g z
2

df  g  z   dg  z 
d
dz

f  g  z    dw dz
unde w  g  z  (7.35)

df  z  1
 , unde w  f  z  şi z    w este f. inversă (7.36)
dz d  w 
dw

Exemple:
1. Arătaţi că funcţia w  f  z   Re z nu este diferenţiabilă în nici un punct.

Fie z  x  iy . Atunci w  x . Prin definiţie:

f  z  z   f  z  f  x  iy  x  iy   f  x  iy 
f   z   lim  lim
z 0 z x 0, y 0 x  iy

x  x  x x
 lim  lim
x 0, y 0 x  iy x 0, y 0 x  iy

Această limită ar trebui sa fie independentă de drumul pe care ne apropiem

de z când trecem la limită. Considerăm două cazuri.

Fie ne apropiem de z  x  iy pe dreapta y  ct , y  0 . Atunci:

x x
lim  lim 1
x 0, y 0 x  iy x  0 x

19
 Analiza Complexa

Fie ne apropiem de z  x  iy pe dreapta x  ct , x  0 . Atunci:

x 0
lim  lim 0
x 0, y 0 x  iy y  0 iy

Valoarea limitei depinde de drumul pe care ne apropiem de z. În consecinţă

w  Re z nu este diferenţiabilă în nici un punct.

2. f :  f  z   z 3 este diferenţiabilă pe .

f  z   f  z0  z 3  z03
z0  , f   z0   lim  lim
z  z0 z  z0 z  z0 z  z
0

 z  z0   z 2  zz0  z02 
 lim
z  z0 z  z0
 
 lim z 2  zz0  z02 
z  z0

 lim  z0  rei    z0  rei  z0  z02  

2

z  z0  
 lim  z02  2 z0 rei  r 2ei 2  z02  rz0ei  z02   3z02
r 0

Atentie: z  z0  rei
Figura 7.10

20
 Analiza Complexa

f  z    z  diferenţiabilă numai în z  0 .
2
3. f : 

f  z   f  z0  z 2  z02
z0  , f   z0   lim  lim
z  z0 z  z0 z  z0 z  z
0

 z  re   z
2
i
z  re i   z02
2 2
0 0
 lim
0
lim
z  z0 z0  rei  z0 z  z0 rei

z02  2 z0 rei  r 2ei 2  z02 2 z0 re i  r 2e i 2

 lim  lim
z  z0 rei z  z0 rei

 lim  2 z0ei 2  rei 3 

z  z0

Dacă z0  0 , limita pentru z  z0 înseamnă limita pentru r  0 şi este egală

cu 2 z0ei 2 şi depinde de , adică de direcţia după care z se apropie de z0.
Deci această limită nu există şi funcţia nu este diferenţiabilă.
Dacă z0  0 , limita pentru z  z0 , pentru r  0 este egală cu zero. f  z    z 
2

este diferenţiabilă în z  0 .

Problemă: Care sunt condiţiile în care o funcţie complexă este

diferenţiabilă?

Teorema 1: Dacă f  z   u  x, y   i v  x, y  este o funcţie diferenţiabilă într-

un punct z  x  iy , atunci în punctul  x, y  există derivatele parţiale ale
funcţiilor u  u  x, y  şi v  v  x, y  astfel încât:
u v u v
 şi  (7.37)
x y y x

Relaţiile (7.37) se numesc ecuaţii diferenţiale Cauchy-Riemann.

21
 Analiza Complexa

Impunând condiţii asupra părţilor reală şi imaginară ale unei funcţii

de variabilă complexă se poate garanta diferenţiabilitatea acesteia.

Teorema 2: Fie funcţiile de variabile reale u  u  x, y  şi v  v  x, y 

difernţiabile în punctul  x, y  . Dacă în punctul  x, y  condiţiile (7.37) sunt
îndeplinite, atunci funcţia de variabilă complexă f  z   u  x, y   i v  x, y  este
diferenţiabilă în punctul z  x  iy .

Exemple:
1. Funcţia w  z  x  iy nu este diferenţiabilă în nici un punct,
deoarece:
u v
1  1
x y

2. f :  f  z   z 3 este diferenţiabilă pe .
f  z   z 3   x  iy   x3  3x 2iy  3xi 2 y 2  i 3 y3
3

  
f  z   x3  3xy 2  i 3x 2 y  y 3 
u  x, y   x3  3xy 2 v  x, y   3 x 2 y  y 3

u v
  3x 2  3 y 2  3x 2  3 y 2
x y
u v
  6 xy  6 xy
y x

f  z   z 3 este diferenţiabilă pe .

f  z    z  diferenţiabilă numai în z  0 .
2
3. f : 
f  z    z    x  iy   x 2  y 2  i 2 xy
2 2

u  x, y   x 2  y 2 v  x, y   2 xy

22
 Analiza Complexa

u v
  2 x  2 x  x  0
x y
u v
  2 y  2 y  y0
y x

f  z    z  diferenţiabilă numai în z  0 .
2

23