Modele de probleme rezolvate solicitări compuse de categoria a- II- a

Problema 1.
Pe un arbore sunt montate două roţi de diametre D1 = 400 mm şi D2 = 240
mm, acţionate la periferie de forţele F1 = 3 kN şi F2, ca în figură. Se cere, să se
dimensioneze arborele de secţiune circulară cu diametrul d, utilizând teoria a III-a
de rezistenţă şi σa = 140 MPa.

Rezolvare:
Se parcurg urmatoarele etape:
- Se reprezintă arborele (numai el ne interesează) numai prin axa sa geometrică.
- Se reduc forţele F1 şi F2 (la o forţă şi la un moment de torsiune) în centrul de
greutate al secţiunii în care ele acţionează şi componentele rezultate se pun pe
arborele reprezentat numai prin axa sa geometrică.
- Pentru trasarea diagramelor de eforturi se utilizează principiul suprapunerii
efectelor:
- deoarece nu se cunoaşte valoarea lui F2, se încarcă arborele reprezentat
numai prin axa sa geometrică, cu momentele de torsiune obţinute prin
reducerea forţelor F1 şi F2 şi se trasează diagrama Mt. Cum cele două
momente de torsiune trebuie să fie egale (numai aşa se verifică salturile
în diagrama Mt şi arborele este în echilibru la torsiune), rezultă:
D D
F1  1  F2  2
2 2
de unde se obţine:
D1 400
F2  F1   3  5 kN
D2 240
- Se încarcă acum arborele cu forţele F1 şi F2 (deja cunoscută ca valoare) ca în
figura şi se trasează diagramele de momente Mi.

1
- Din analiza diagramelor de eforturi şi a variaţiei secţiunii transversale a arborelui,
rezultă că secţiunea periculoasă este cea de pe reazemul B.
- Eforturile din secţiunea periculoasă, sunt:
Miz = 600 kN·mm
Mt = 600 kN·mm
de unde rezultă că în secţiunea periculoasă, există o solicitare compusă (încovoiere
plană cu torsiune) de categoria a II-a.
- Secţiunea periculoasă este circulară şi nu este necesar a se stabili punctele cele
mai solicitate din această secţiune.
- Fiindcă solicitarea compusă din secţiunea periculoasă este de încovoiere şi
torsiune iar secţiunea este circulară, pentru calcul se scrie relaţia generală:
M ech(
σ ech,max( )   σa
)

Wz
- Deoarece, prin enunţul problemei se impune pentru calcul teoria a III-a de
rezistenţă, relaţia precedentă, poate fi scrisă sub forma:

2
 M ech( III)
 σa
Wz
M ech( III) π  d3
Problema fiind de dimensionare, relaţia devine Wz ,nec  
σa 32
32  M ech( III)
de unde se obţine diametrul arborelui d 3
π  σa
Având în vedere expresia momentului echivalent după teoria a III-a de rezistenţă,
relaţia devine:
32  M i2,rez  M t2 32  M iz2  M t2
d 3 3
  a   a
Înlocuind valorile momentelor Miz, Mt şi σa, se obţine pentru d:

d3
32  600  10   600  10 
3 2 3 2
 40 mm
π  150

Problema 2.
Pe un arbore sunt montate două roţi de curea. Curelele de transmisie
acţionează asupra roţilor ca în figura. Se cere să se dimensioneze arborele după
teoria tensiunii tangenţiale maxime, cunoscând σa = 120 MPa.
Se cunosc: D1 = 200 mm şi D2 = 300 mm.

Rezolvare:
- Se reprezintă arborele (numai acesta ne interesează) prin axa sa geometrică şi se
încarcă cu componentele obţinute din reducerea forţelor în centrul de greutate al
secţiunilor în care ele acţionează.
- Trasarea diagramelor de eforturi, se face prin suprapunerea efectelor:
Se încarcă arborele cu momentele de torsiune (Fig.b) şi se trasează diagrama
Mt (Fig. c).
Se încarcă arborele numai cu forţele din plan vertical (Fig. d) şi se
trasează diagrama Miz (Fig. d).

3
În această figură, încărcarea este pusă împreună cu diagrama de moment
încovoietor.
Se încarcă arborele numai cu forţele din plan orizontal (Fig. e) şi se
trasează diagrama Miy (Fig. e). Şi aici încărcarea este pusă împreună cu diagrama
de moment încovoietor.
După cum se poate observa, s-au obţinut diagrame de momente încovoietoare
în două plane perpendiculare. Aceste diagrame sunt aduse într-o singură figură
(Fig. f), cu scopul de a putea determina mai uşor secţiunea periculoasă.
 Se stabileşte secţiunea periculoasă. Cum secţiunea arborelui şi momentul de
torsiune sunt constante pe intervalul dintre cele două roţi, rezultă că secţiunea
periculoasă este acolo unde momentul încovoietor rezultant este mai mare
(maxim). Se calculează atunci Mirez în secţiunile celor două roţi de curea:
4
 M i ,rez1  500 10   2400 10   2,45153 10 N  mm
3 2 3 2 6

M i ,rez1  1000 10   1375 10   1,70018 10 N  mm

3 2 3 2 6

de unde rezultă că Mi,rez1 > Mi,rez2, şi ca urmare, secţiunea periculoasă este

secţiunea în care este montată roata 1.
Eforturile din secţiunea periculoasă, sunt:
Mi,rez = 2451,53 kN·mm
Mt = 600 kN·mm
rezultând o solicitare compusă de categoria a II-a.
Relaţia de calcul pentru problema studiată (problemă de dimensionare,
solicitare compusă de categoria a II-a, secţiune circulară, teoria a III-a de
rezistenţă), este:

d3
32  M i2,rez  M 2t
3
32  2,45  10   0,6  10 
6 2 6 2
 56 mm
π  σa π  120