Să se calculeze nituirea a două table din OL37, suprapuse, cu grosimea s=10mm,

care sunt solicitate de o forță F=8000daN. Se mai dau următoarele valori ale rezistențelor
admisibile: pentru materialul nitului: τaf=1100daN/cm2, pentru materialul tablei:
respectiv .

 se determină diametrul nitului:

conform stas-ului, se stabileşte diametrul găurii nitului:

( ) ;

( ) ;

-pentru cazul de faţă: d1=21mm.

 Se dimensionează asamblarea, din punctul de vedere al numărului necesar de nituri

z

F F

S
F d1
d1

Figura 1. Asamblare cu nituri

Din figura 1, se stabileşte solicitarea tijei nitului aşa cum acţionează forţa, şi anume
forfecarea:

(1)

în care:

-τf –efortul unitar real de forfecare, [daN/cm2];

 -F1-forţa ce revine unui singur nit, [daN];

-i-numărul secţiunilor de forfecare, în acest caz i=1;

Din relaţia 1, se poate determina forţa F1:

Numărul necesar de nituri va fi:

-numărul final de nituri va fi z=3bucăţi, cum se observă din figura 1.

 Se stabilesc solicitările la care este supus ansamblul format prin nituire (verificările
se realizează pentru materialul sau elementul care prezintă risc crescut, în acest
caz, verificările se realizează pentru materialul tablei):

- Din condiţia de strivire (solicitare de contact), dintre tija nitului şi suprafaţa găurii,
rezultă efortul unitar normal de strivire (figura 2):

F
s    as (2)
zd1s

F F
S

F F
d1 d1
S

Figura 2. Solicitarea de strivire

Efortul real va fi:

8000
s   1270 daN cm 2  2800 daN cm 2
3  1  2,1

Rezultă ca ansamblul respectiv rezistă solicitării de strivire.

- Se verifică la forfecare marginile tablelor (figura 1):

F
 ,f    af (3)
2sz(e1  d21 )

În care:
- e1=(1,5-2)d1 din figura 1, în acest caz, s-a ales e1=1,5·21=32mm;

8000
 ,f   620 daN cm 2  900 daN cm 2
2  1  3(3,2  22,1 )

În concluzie, ansamblul format prin nituire, rezistă şi solicitării de forfecare a

marginilor tablei.