Sunteți pe pagina 1din 4

APLICATIA 1 Se cere verificarea piesei tip bulon din schema de mai jos, ştiind că materialul din care a fost

confecţionată piesa are următoarele caracteristici mecanice: a str = 2a , a = 80N/mm2 , af = 0,8a . Se
cunosc: D = 30 mm, d = 22 mm, t = 8 mm, P = 30 kN.

platbanda D a) verificare din punctul de vedere al solicitării de întindere centrică. Această


solicitare apare la nivelul secţiunii transversale a tijei bulonului, astfel:
t Capul 𝑁 𝑃 30000
bulonului 𝜎= = = =78,91 𝑀𝑃𝑎< 80 𝑀𝑃𝑎 d
𝐴 𝜋 ∙𝑑 2
𝜋 ∙22 2
t
forfecare strivire 4 4
d
b) verificare din punctul de vedere al solicitării de strivire. Solicitarea de strivire
apare, în acest caz, la zona de contact dintre capul bulonului şi platbanda pe care
intindere
acesta se reazemă; în consecinţă, aria de strivire este de forma unui inel cu
P
diametrul exterior D, respectiv interior d (forma amprentei pe care ar lăsa-o bulonul
pe platbandă prin strângere excesivă, de exemplu), astfel:
𝑃 𝑃 30000
𝜎 𝑒𝑓 , 𝑠𝑡𝑟 = = = = 91,82 𝑀𝑃𝑎 <160 𝑀𝑃𝑎
𝐴 𝑠𝑡𝑟 𝜋 ∙( 𝐷 − 𝑑 )
2 2
𝜋 ∙ ( 30 − 22 )
2 2

4 4

c) verificare din punctul de vedere al solicitării de forfecare. În cazul de faţă, cedarea piesei tip bulon
(şurub păsuit), prin solicitarea de forfecare ar surveni prin smulgerea tijei bulonului din capul acestuia,
aria de forfecare având forma ariei laterale a unui cilindru de rază d/2 şi înălţime t, astfel:
𝑃 𝑃 30000
𝜏= = = =54,25 𝑀𝑃𝑎 <64 𝑀𝑃𝑎 .
𝐴 𝜋 ∙ 𝑑 ∙ 𝑡 𝜋 ∙ 22 ∙8
APLICATIA 2
Să se dimensioneze îmbinarea cu nituri din figură. Două dintre cele trei foi de tablă sunt fixate
(încastrate) pe laturile lor din partea stângă, iar tabla intermediară, prinsă de celelalte două prin
intermediul a trei nituri, trebuie să preia forţa F. Se cunoaşte forţa F = 40 kN, dar şi rezistenţele
admisibile a tab= 160 MPa, a tab = 120 MPa, a str = 180 MPa – pentru table, respectiv a nit = 90MPa –
pentru nituri.
  Toate calculele de rezistenţă referitoare la foile de tablă
t se vor face pentru tabla din mijloc
0,5F
t F Pentru problema de faţă, se începe analiza cu
0,5F t elementele de îmbinare, făcând observaţia că, dacă
diametrul lor d ar fi mai mic decât cel necesar, ele s-ar
t e rupe pe direcţia suprafeţelor de separaţie dintre table (a
se vedea liniile ondulate subţiri de pe desen). Altfel
spus, pentru fiecare nit ar exista două suprafeţe de
d rupere, paralele între ele şi paralele cu forţa F, cea care
b b F produce solicitarea. După cum s-a precizat mai sus,
această direcţie a secţiunilor de rupere indică apariţia
unei solicitări de forfecare a nitului, iar aceasta va
trebui luată în considerare pentru calculul niturilor.
O valoare prea mică a lăţimii b a tablei (din mijloc) conduce, la limită, la ruperea ei pe direcţie
perpendiculară pe forţa F, ceea ce corespunde unei solicitări de tracţiune. Secţiunea periculoasă va
fi cea mai mică dintre secţiunile transversale efective ale tablei (cea care se află pe axa diametrală a
celor trei nituri).
Dacă dimensiunea e (distanţa niturilor până la marginea tablei) nu este suficient de mare, atunci se
produce, la limită, “sfâşierea” tablei, pe direcţia forţei F, la fiecare extremitate a unui nit. Rezultă că se
produce forfecarea tablei, pe câte două secţiuni de rupere (marcate cu linii subţiri ondulate pe
desen) pentru fiecare dintre nituri.
Dimensiunea t este hotărâtoare pentru rezistenţa tablei la strivire, solicitare care se produce pe
suprafeţe semi-cilindrice, la contactul dintre tablă şi nituri (câte o suprafaţă de rupere pentru fiecare nit).
a) Calculul niturilor la forfecare

𝑛𝑖𝑡
𝜏 𝑒𝑓 =
3 ∙ 2∙
𝐹
𝜋 ∙𝑑
4
2
≤ 𝜏
𝑛𝑖𝑡
𝑎 → 𝑑 ≥
√ 4 ∙ 40000
6 ∙ 𝜋 ∙ 90
=9,71[ 𝑚𝑚]
Se adoptă d = 10 mm

Pentru suprafata 2 Pentru suprafetele 1


t t si 3
d) Calculul tablelor la tracţiune
d
b = 63,78 mm

c) Calculul tablelor la forfecare


e = 7,5 mm

b) Calculul tablelor la strivire


APLICATIA 3 Să se verifice elementele înbinării din figură, ştiind că acestea sunt realizate din acelaşi material pentru
care se cunosc rezistenţele admisibile: la întindere, (σat=160 MPa), la forfecare, (af = 120 MPa) şi la
strivire (σa str = 240 MPa). Forţa care solicită îmbinarea este F = 42 kN.

Elementele îmbinării suportă următoarele solicitări: 18


a) Tija:
18
- tracţiune corp tijă: A1 = 182 = 324 mm2 → σef,1 = 129,63 < σat = 160 MPa;
- forfecare cap tijă: A2 = 4·18·10 = 720 mm2 → ef,2 = 58,33 < af = 120 MPa;
- strivire cap tijă-pahar: A3= 182 = 932,64 mm2 → σef,3 = 45,03 < σas= 280 MPa;

b) Paharul:
- forfecare: A4= ·40·12 = 1508 mm2 → ef,4 = 27,85 < af=120 MPa;
- tracţiune: A5= = 1570,8 mm2 → σef,5= 26,74 < σat=160 MPa;
- forfecare: A6= ·60·9 = 1696,46 mm2 → ef,6 = 24,76 < af=120 MPa;
- strivire: A7 = =1950,93 mm2 → σef,7 = 21,53 < σas=280 MPa. Cap tija

42000 42000 42000


𝜎1= = 129,63 𝑀𝑃𝑎 𝜏 2 = = =58,33 𝑀𝑃𝑎
18 2 𝑝𝑒𝑟𝑖𝑚∙ h 1 4 ∙18 ∙ 10 10
42000
𝜎 3= =45,03 𝑀𝑃𝑎 42000 42000
𝜋 ∙ 40
2
2 𝜏4= = =27,85 𝑀𝑃𝑎
4
− 18 𝑝𝑒𝑟𝑖𝑚∙ h 2  ∙ 40 ∙12
42000
𝜎5= 2 2
=26,74 𝑀𝑃𝑎 𝜏 = 42000 = 42000 =24,76 𝑀𝑃𝑎
𝜋 ∙ 60 𝜋∙4 0 6
𝑝𝑒𝑟𝑖𝑚 ∙ h3  ∙ 60 ∙ 9
− perim = 4*18
4 4 42000
𝜎7= 2 2
=21,53 𝑀𝑃𝑎
𝜋 ∙78 𝜋∙60

4 4

S-ar putea să vă placă și