Sunteți pe pagina 1din 12

GHID PENTRU ELABORAREA

PROIECTULUI DE LICENŢĂ
 
Prezentul Ghid va fi utilizat ca instrument de lucru de către absol-
venţii specializărilor:
• CONTROLUL CALITĂȚII PRODUSELOR ALIMENTARE (CEPA);  
• INGINERIA PRODUSELOR ALIMENTARE (IPA); 
• ECHIPAMENTE PENTRU PROCESE INDUSTRIALE (EPI), 
coordonate de către Catedra de Ingineria Produselor Alimentare
 
Ghidul va fi utilizat ca instrument de lucru al Catedrei Ingineria Produselor Alimentare
începând cu sesiunea de licenţă iulie 2011, fiind diseminat de către cadrele didactice coordona-
toare tuturor studenţilor/absolvenţilor pe care acestea îi îndrumă..

Obiectivele prezentului Ghid sunt următoarele:


• eficientizarea activităţilor de coordonare a proiectului de licenţă;
• facilitarea redactării corecte de către student/absolvent a proiectului de licenţă;
• creşterea nivelului calitativ al proiectului de licenţă.

CUPRINS

1 INTRODUCERE - CADRUL GENERAL 2


2 CALENDARUL ELABORĂRII LUCRĂRII DE LICENŢĂ 2
3 PLAGIATUL 3
4 STRUCTURA LUCRĂRII DE LICENŢĂ 4
Partea scrisă (memoriul justificativ) 4
Partea grafică (planşe realizate pe formate standardizate) 7
5 ELEMENTE DE TEHNOREDACTARE A LUCRĂRII DE LICENŢĂ 8
6 SUSŢINEREA PROIECTULUI DE LICENŢĂ 11
7 MOMENTUL ŞI LOCAŢIA SUSŢINERII PROIECTULUI DE LICENŢĂ 11
8 ANEXE 11
BIBLIOGRAFIE 12

1
1. INTRODUCERE – CADRUL GENERAL

Proiectul de Licenţă reprezintă lucrarea de finalizare a studiilor, prin care se face dovada
competenţelor profesionale dobândite de absolvent (cunoştinţele teoretice şi aplicative) necesare
abordării şi rezolvării unor probleme specifice ingineriei şi managementului în domeniile Con-
trolul Calităţii Produselor Alimentare, Ingineria Produselor Alimentare şi Echipamente pentru
Procese Industriale. Ca urmare a pregătirii de specialitate obţinute prin forma de învăţământ in-
gineri – zi, 4 ani de studii, sistem Bologna, competenţele pot fi etalate în demersul pentru obţine-
rea unui loc de muncă.
Necesitatea Proiectului de Licenţă porneşte de la aplicabilitatea acestuia în planul formă-
rii profesionale.
Proiectului de licenţă se constituie ca o investigaţie sistematică a unui domeniu, sinteti-
zând studiul aprofundat al unei teme.
Originalitatea proiectului de licenţă se referă la faptul că el constituie o lucrare de cerce-
tare realizată în baza unui micro-experiment sau o lucrare elaborată în baza unui studiu (implică
explorare, colectare de date şi analiza lor, elaborarea unor ipoteze, demonstrarea experimentală).
Lucrarea de licenţă va cuprinde în mod obligatoriu două părţi: partea scrisă (memoriul
justificativ) şi partea grafică (planşe realizate pe formate standardizate). La predarea lucrării în
vederea înscrierii la susţinere, aceasta va conţine un CD cu formatul electronic al părţilor scrisă
şi grafică, salvate pentru softuri până în 2003 inclusiv
Utilizarea tehnicii de calcul este absolut necesară atât ca instrument de operare şi analiză
cât şi ca demonstraţie a abilităţii de folosire a acesteia.
Pentru succesul activităţii de elaborare a proiectului de licenţă se recomandă parcurgerea
următoarelor etape:
1) alegerea temei proiectului de licenţă,
2) documentarea,
3) elaborarea propriu-zisă a proiectului de licenţă,
4) susţinerea proiectului de licenţă.
Fiecare student are obligaţia de a-şi alege tema lucrării de licenţă şi cadrul didactic coor-
donator, respectând, pe parcursul elaborării şi prezentării lucrării, cerinţele impuse de acesta.
Tema lucrării de licenţă se alege din tematica orientativă propusă de cadrele didactice co-
ordonatoare sau poate fi o propunere personală a absolventului, corelată cu profilul programului
de studiu absolvit, cu acceptul cadrului didactic coordonator.
Pot îndruma lucrări de licenţă cadrele didactice titulare care au următoarele grade didac-
tice: asistent cu titlul de doctor, şef de lucrări universitar doctor sau doctorand, conferenţiar şi
profesor universitar.
Cadrele didactice asociate care au titlul ştiinţific de doctor, îndrumă lucrările de licenţă
în cotutelă cu cadrele didactice care au norma de bază în Universitatea Transilvania din Braşov.

2. Calendarul elaborării lucrării de licenţă

Pentru uniformizarea activităţii desfăşurate în semestrul 8 a fost introdusă în planul de


învăţământ disciplina Pregătirea proiectului de licenţă (10 credite ECTS), prevăzută în orar cu 6
ore / săptămână. Se recomandă respectarea următorului calendar:
Săptămâna 1: Eventuale modificări în planul de lucru propus în cadrul Referatului întocmit în
practica de la sfârşitul semestrului 6.
Săptămânile 2 – 10: Elaborarea proiectului; discuţii cu îndrumătorul privind corectitudinea şi
semnificaţiile rezultatelor obţinute. (În caz de impas justificat, studentul va apela la ajutorul în-

2
drumătorului în timp util – pentru a fi ghidat corespunzător pentru depăşirea dificultăţilor apăru-
te.)
Săptămâna 10: Predarea formei preliminare (draft) a proiectului.
Săptămâna 11: Susţinerea colocviului la disciplina Pregătirea proiectului de licenţă. Colocviul
va avea forma unei prezentări orale a rezultatelor obţinute, utilizând o serie de planşe (pagini
Word, slide-uri Power Point). Expunerea va avea loc în faţa tuturor studenţilor îndrumaţi de un
cadru didactic coordonator şi va dura maximum 15 minute (incluzând demonstraţia practică pen-
tru care se vor aloca cca. 5 minute). Scopul acestei prezentări îl reprezintă familiarizarea studen-
ţilor cu cerinţele unei prezentări orale de tipul celei de la Susţinerea proiectului de licenţă.
• Nota obţinută la disciplina Pregătirea proiectului de licenţă va reflecta:
- activitatea depusă în semestrul 8, cu o pondere de 40% în nota finală, în funcţie calitatea
lucrărilor efectuate şi consemnarea sistematică a informaţiilor semnificative generate de
student pe parcursul elaborării proiectului de licenţă;
- prezentarea realizată în cadrul colocviului, cu o pondere de 60% în nota finală.
Săptămânile 11 – 13: Operarea modificărilor şi îmbunătăţirilor conform discuţiilor cu îndrumă-
torul; pregătirea prezentării orale a rezultatelor. Pe baza observaţiilor primite în urma prezentării
realizate la colocviu, absolventul va opera eventualele modificări în structura şi / sau conţinutul
proiectului de licenţă în cele 3 săptămâni ce preced susţinerea examenului de licenţă din luna iu-
lie.
Cadrul didactic conducător de proiect trebuie să îşi exprime în scris pe tema de proiect de
licenţă, acordul privind susţinerea proiectului, sau poate solicita amânarea susţinerii proiectului
şi eventuala modificare a conţinutului temei pentru o susţinere a proiectului reprogramată la o
dată ulterioară.

La evaluarea lucrării de licenţă se vor avea în vedere următoarele trei aspecte majore:
1. Conţinutul şi forma de prezentare, nivelul conţinutului şi forma de tehnoredactare;
2. Procesul de realizare a studiului/cercetării ca atare. Absolventul va prezenta un rezumat îna-
inte de susţinere, care va reflecta modul de elaborare a lucrării de licenţă şi utilizarea materiale-
lor analizate. Autoevaluarea minimalizează posibilitatea plagierii proiectului;
3. Susţinerea lucrării de licenţă va consta în prezentarea cercetării (cu ajutorul mijloacelor tehni-
ce), timpul afectat pentru un candidat este de 10-12 minute, şi va fi urmată de întrebări puse de
membrii comisiei, absolventul trebuind să răspundă la aceste întrebări.
Susţinerea proiectului de licenţă este publică.
3. PLAGIATUL
Plagiatul constituie o fraudă intelectuală care poate lua forme uşoare (involuntare) sau
forme grave (deliberate).
CONSTITUIE PLAGIAT:
• folosirea unui fragment de text dintr-o sursă, în absenţa semnelor citării şi a unei trimiteri
bibliografice (note de subsol);
• compilaţia de fragmente din diverse surse, în absenţa semnelor citării şi a trimiterilor bi-
bliografice (note de subsol);
• îmbinarea muncii proprii şi a unor fragmente din diverse surse, în absenţa semnelor cită-
rii şi a trimiterilor bibliografice (note de subsol);
• compilaţia de citate atribuite, în absenţa unei contribuţii personale de substanţă;
• parafrazarea argumentaţiei unui autor, în absenţa trimiterii la documentul-sursă;
• preluarea integrală a unui material şi prezentarea lui sub nume propriu (forma cea mai
gravă de plagiat);
Pot face obiectul unui plagiat atât textele publicate în limba română, cât şi textele traduse de
absolvent din alte limbi.

3
4. STRUCTURA LUCRĂRII DE LICENŢĂ
4.1 MEMORIUL JUSTIFICATIV
Lucrarea de licenţă este structurată pe capitole şi va include următoarele elemente obligatorii:
I). Coperta şi Foaia de titlu. Coperta lucrării de licenţă este cartonată, legată prin com-
pactare la un atelier de legătorie. Pe copertă se vor specifica următoarele: Instituţia de învăţământ
superior (Universitatea TRANSILVANIA din Braşov), Facultatea (Facultatea de Alimentaţia şi
Turism) Catedra coordonatoare (Catedra de Ingineria Produselor Alimentare) Specializarea,
numele şi prenumele absolventului, PROIECT DE LICENŢĂ (la mijlocul coperţii) titlul didactic
şi ştiinţific, numele şi prenumele cadrului didactic îndrumător, oraşul de reşedinţă al instituţiei de
învăţământ superior şi anul elaborării (Anexa 1)
Foaia de titlu, care constituie prima pagină a părţii scrise (subcoperta), va fi identică cu
coperta, în plus pe ea este specificată tema proiectului (Anexa 2);
II). Tema de proiect în original, semnată de către conducătorul de proiect, absolvent, Şe-
ful Catedrei IPA şi Decanul Facultăţii de Alimentaţie şi Turism. „Tema proiectului” se va
completa pe formulare de forma celui din Anexa 3, cu datele şi semnăturile prevăzute;
III). Declaraţie standard – lucrarea de licenţă va conţine o declaraţie pe propria răspunde-
re a absolventului, datată şi semnată în original, din care să rezulte că lucrarea îi aparţine, nu a
mai fost niciodată prezentată şi nu este plagiată (a se vedea regulile de evitare a plagiatului dis-
ponibile la adresa: http://www.indiana.edu/%7Ewts/pamphlets/plagiarism.shtml). Conţinutul de-
claraţiei este prezentat în Anexa4;
IV). Rezumat, de maxim o pagină, reprezintă o redactare concisă şi precisă a conţinutului
proiectului, a ideilor esenţiale, urmată de o scurtă sinteză a rezultatelor, a concluziilor şi a reco-
mandărilor. Va cuprinde scopul temei, stadiul realizării în producţie sau cercetare, soluţiile per-
sonale şi principalele metode adoptate pentru finalizarea acestora, în final se va face referire la
utilitatea lucrării şi la aplicaţiile ei practice;
V). Cuprins ‐ conține titlurile tuturor capitolelor, subcapitolelor şi paragrafelor în‐
soțite de numărul paginii la care începe fiecare din acestea, numerele paginilor fiind alinia-
te în partea dreaptă a paginii. La numerotarea capitolelor, subcapitolelor şi paragrafelor se folo-
seşte numerotarea zecimală.
Exemplu de redactare a cuprinsului:
CUPRINS
INTRODUCERE………………………………………………………………… ……5
Capitolul 1. GENERALITĂŢI PRIVIND PRODUSELE ALIMENTARE…………7
Capitolul 2. TEHNICI MODERNE DE CONSERVARE A PRODUSELOR
ALIMENTARE……………………………………...……………………10
2.1. Generalităţi………………………………… ………………………………10
2.2 Metode de conservare a produselor alimentare……………… …………12
2.2.1. Metode fizice de conservare bazate pe creşterea temperaturii……… …15
2.2.2. Metode fizice de conservare bazate pe ……………………………… 18
2.2.3. Metode fizice bazate pe scăderea conţinutului de apă…………………… 19
2.2.4. Conservarea cu ajutorul radiaţiilor ionizate…………………………… 21
2.2.4.1. Generalităţi privind radiaţiile…………………………………… 21
2.2.4.2. Metode de conservare cu ajutorul radiaţiilor ionizate……………22
2.2.5. Conservarea prin acidifiere naturală………………………………………22
2.2.6. Conservarea prin marinare………………………………………… 23
...... ........... ........... ...........

4
Capitolul 3. CALITATEA PRODUSELOR ALIMENTARE…………………… 28
3.1. Garantarea calităţii produselor alimentare………………………………… 28
3.2. Inocuitatea produselor alimentare……………………………………………35
Capitolul 4. TEHNOLOGII MODERNE DE CONSERVARE…………………… 37
4.1…………………………………………………………………………………….37
4.2…………………………………………………………………………………….38
4.3…………………………………………………………………………………….40
4.3.1………………………… …………………………………………………..40
4.3.2………………………… …………………………………………………..41
…………………………………………………………………………………………………
…………………….
CONCLUZII…………………… ………………………………………………….74
BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………………….83
ANEXE........................................................................................................................85
VI). Introducere care trebuie să conţină motivaţia alegerii temei, gradul de noutate a te-
mei, obiectivele generale ale lucrării, metodologia folosită (va conţine argumentarea necesităţii
studiului, ipoteza de cercetare, metodologia, aplicabilitatea acestuia etc.);
VII). Conţinutul - conţinutul temei se dezvoltă pe 5 - 7 capitole, numerotate crescător,
care în partea lor finală pot să aibă o secţiune de concluzii, în care sunt sintetizate informaţiile
şi/sau rezultatele prezentate în cadrul acelui capitol. De la caz la caz are două părţi de bază: cer-
cetarea teoretică şi cercetarea experimentală.
Capitolele referitoare la cercetarea teoretică asigură prezentarea rezultatelor
documentării privind stadiul actual al abordării temei pe plan naţional şi mondial, realizat pe
baza unui studiu bibliografic, abordarea teoretică a problemei de cercetare (investigaţia teoretică)
şi argumentele autorului în descrierea ipotezei de lucru în raport cu metodologiile aplicate. In
cadrul acestei părţi se prezintă teoriile considerate relevante şi importante pentru tematica aleasă.
Se recomandă a se realiza nu doar o prezentare descriptivă ci şi una comparativă, sintetică sau
critică. Trebuie prezentate şi studiile anterioare pe tema lucrării, precum şi datele relevante, de o
manieră cât mai completă; datele trebuie să fie actualizate. Teoriile prezentate trebuie să fie
relevante pentru partea de cercetare experimentală.
În capitolele referitoare la cercetarea experimentală se urmăreşte desfăşurarea unui
fenomen caracteristic, se prezintă aparatura utilizată, mărimile fizice urmărite, analiza şi
prelucrarea datelor, prezentarea şi analiza comparativă a datelor rezultate din studiul teoretic şi
experimental. Este vorba despre aportul propriu al autorului care va realiza o cercetare calitativă
sau cantitativă.
Referitor la conţinut, lucrarea de licenţă va cuprinde următoarele capitole:
1. Concepte juridice şi standarde care trebuie respectate în domeniul temei proiectului ;
2. Materii prime specifice temei proiectului (generalităţi, caracteristici fizico - mecanice, compo-
ziţie chimică, valoare nutritiv – biologică, biochimia şi microbiologia materiilor prime şi produ-
sului specifice temei etc.);
3. Tehnologii specifice (operaţii, procese, analize, reţete, faze de fabricaţie etc.) şi utilaje tehno-
logice (descriere, funcţionare, exploatare, întreţinere etc.)
4. Stadiul actual şi tendinţe în domeniul temei (capitol de documentare care va cuprinde şi studi-
ul comparativ asupra celor mai reprezentative soluţii în domeniul temei);
5. Elemente de inginerie. Calculul principalilor parametri tehnici şi tehnologici;
6. Analiza economică (soluţiile propuse vor fi susţinute de calcule economice, analiza costului de
producţie, se vor prezenta argumente economice, se va face o comparaţie intre costurile si efecte-
le procesului studiat etc.);
7. Norme de tehnica securităţii muncii.

5
VIII) Concluzii – se prezintă cele mai importante concluzii din lucrare, opinia per‐
sonală  privind  rezultatele  obținute  în  lucrare,  precum  şi  potențiale  direcții  viitoare  de 
cercetare legate de tema abordată.
Partea de concluzii nu se va numerota ca şi capitol al lucrării.
IX).Bibliografie - este ultima parte a lucrării şi va conţine o listă cu cel puţin 30 titluri,
ordonată alfabetic în funcţie de numele autorilor, a tuturor surselor de informaţie (cărţi, lucrări
ştiinţifice, adrese de internet etc.) utilizate de către absolvent pentru redactarea lucrării de licenţă.
Numărul de identificare a acestora este înserat între paranteze pătrate. Sursele de informare fără
autor (cataloage, standarde, adrese de internet etc.) vor fi menţionate la sfârşitul listei.
A. Pentru cărţi şi monografii tehnice, fiecare menţionare va conţine în mod obligatoriu
numele şi prenumele autorului (prenumele cu iniţiale); titlul cărţii (italic); numărul ediţiei; locul pu-
blicării; editura; anul publicării. Se vor respecta următoarele reguli de redactare:
a) Carte cu un singur autor; Exemplu:
[8]. Kotler, Ph., Zece păcate capitale de marketing, Editura CODECS, Bucureşti, 2004.

b) Carte cu mai mulţi autori; Exemplu:


[5]. Cătoiu, I., Teodorescu, N., Comportamentul consumatorului, Editura Uranus, Bucureşti,
2004.

c) Cataloage sau publicaţii (fără autori) ale unor firme; Exemplu:


[45]. ***Dairy Handbook, Alfa Laval AB, Lund, Sweden.

d) Documente ale unor organizaţii, la care s-a avut acces on-line; Exemplu:
[37]. EC (2001), Promoting a European Framework for Corporate Social Responsibility-
Green Paper, European Commission, DG for Employment and Social Affairs, Unit
EMPL/D.1,[http://europa.eu.int/comm/employment_social/socdial/csr/greenpaper_en.p
df], accesat aprilie 2006.
B. Pentru articole ştiinţifice, fiecare menţionare va conţine în mod obligatoriu numele şi
prenumele autorului (prenumele cu iniţiale); titlul articolului; titlul revistei; volum şi număr; anul
apariţiei; paginile între care figurează lucrarea;
a) Articol dintr-o revistă la care s-a avut acces direct, a fost consultată forma tipărită a
revistei; Exemplu:
[25]. Kenen, P.B (1975), “Floating, glides, and indicators: a comparison of methods for
changing exchange rates”, Journal of International Economics, 5, Number 3, 2000,
pp.12-30.

b) Articol dintr-o revistă la care s-a avut acces on-line; Exemplu:


[30]. Zairi, M. (2000), “Social responsibility and impact on society”, The TQM Magazine,
Volume 12, Number 3, 2000, pp. 172-178, accesat aprilie 2006 la adresa:
[http://www.emeraldinsight.com/Insight/ViewContentServlet?Filename=/published/em
eraldfulltextarticle/pdf/1060120302.pdf].
C. Pentru adresele de internet, situri web (exemplu): http://www.sitex.com.
Bibliografia nu se va numerota ca şi capitol al lucrării.
X). Anexe (dacă este cazul) – reprezintă o secţiune separată, care nu se numerotează ca un capi-
tol al lucrării. Conţine date prezentate tabelar, texte, scheme, legislaţie etc. Anexele se numero-
tează crescător (Anexa 1, Anexa 2 etc.). Rolul anexelor este de a asigura un plus de informaţie
pentru a contribui la înţelegerea deplină a conţinutului lucrării. Anexele proiectului cuprind ele-
mente de detaliu din cadrul proiectului: demonstraţii, tabele şi grafice din încercări, listarea unor
programe de calcul etc.

6
Volumul părţii scrise a lucrării de licenţă este fixat de catedra de specialitate responsabilă
de formarea profesională în domeniu, la minim 80 de pagini.
Lucrarea trebuie redactată într-un limbaj ştiinţific adecvat.
La redactare nu sunt admise greşeli gramaticale (acord, punctuaţie, lexic etc.). Lucrarea
normativă ce va fi avută în vedere în această privinţă este Dicţionarul ortografic, ortoepic şi
morfologic al limbii române (DOOM).
Concluziile, bibliografia şi eventual anexele reprezintă până la 10% din lucrare.
Toate titlurile bibliografice menţionate la Bibliografie, trebuie să fie menţionate cel puţin
o dată în textul lucrării.
Fiecare anexă se va menţiona cel puţin o dată în textul lucrării.
II. PARTEA GRAFICĂ (PLANŞELE):
Se prezintă sub forma de planşe realizate pe formate standardizate, la o scară de reprezen-
tare convenabilă, toate planşele având indicator completat şi semnat de câtre absolvent şi de ca-
drul didactic îndrumător.
În cadrul Proiectului de Licenţă se va realiza în mod obligatoriu un minim de 4 planşe.
4.2 CONŢINUTUL PĂRŢII GRAFICE:
I Pentru cazul unui proiect ce are ca tema realizarea unei aplicaţii:
- 1 planşă pentru prezentarea ansamblului general al aplicaţiei, realizată într-un mediu de lucru
specific pentru proiectare asistată avansată, de tip solid modeling (AutoCAD etc.);
- 1 planşă pentru prezentarea schemei cinematice i caracteristicilor tehnice generale ale siste-
mului din cadrul căruia s-au dezvoltat proiectele tehnice ale unor ansambluri parţiale /subsisteme
specifice specificate prin tema de proiect, realizată într-un mediul de lucru specific pentru grafica
asistată 2D (AutoCAD 2D etc.);
- 2 planşe pentru prezentarea proiectului tehnic al celor două ansambluri parţiale /subsisteme
tehnice pentru care prin tema de proiect s-a stabilit a se realiza calculele de proiectare şi partea
grafică aferentă acestuia, realizate într-un mediul de lucru specific pentru grafica asistată 2D
(AutoCAD 2D etc.).

Pentru cazul unui proiect ce are ca temă realizarea unei activităţi de cercetare:
- 1 planşă pentru prezentarea de ansamblu a produsului final / tehnologiei căreia îi sunt destinate
rezultate cercetării aplicative desfăşurate în cadrul Proiectului de Licenţă, obiectivele majore ur-
mărite a fi atinse prin activitatea de cercetare, categoriile de rezultate specifice urmărite a fi obţi-
nute şi în care se evidenţiază modul in care rezultatele obţinute prin cercetare pot contribui la
creşterea performanţelor produsului final / tehnologiei respective, realizate într-un mediu de lu-
cru specific pentru grafica asistată 2D (AutoCAD 2D etc.);
- 1 planşă pentru prezentarea proiectului tehnic al unui ansamblu parţial / subsistem tehnic pen-
tru care prin tema de proiect s-a stabilit a se realiza calculele de proiectare şi partea grafică afe-
rentă acestuia, realizată într-un mediu de lucru specific pentru grafica asistată 2D (AutoCAD 2D
etc.);
- 2 planşe referitoare la rezultatele activităţii de cercetare experimentală / elaborare a prototipu-
rilor virtuale/ modelelor/ simulărilor realizate cadrul Proiectului de Licenţă, realizate în medii de
lucru specifice pentru proiectare asistată avansată.
Formatele desenelor şi scărilor de reprezentare se vor alege astfel încât suprafaţa plan-
şelor să fie folosită cât mai util, fără spaţii goale mari şi fără măriri nejustificate la scară.

7
5. ELEMENTE DE TEHNOREDACTARE A PROIECTULUI DE LICENŢĂ
1. Memoriul justificativ se redactează pe hârtie albă, format A4, dimensiunea 210 x 297
cm, pe o singură parte. De la capitolul Introducere, exceptând prima pagină a fiecărui capitol, pe
toate celelalte pagini va apare un antet care va conţine numele absolventului (în stânga) şi titlul
capitolului (în dreapta); Antetul nu apare pe prima pagină a capitolelor.
2. Paginile lucrării au următorul câmp: în stânga – 25 mm, sus - 20 mm, dreapta -20 mm,
jos -20 mm. Numărul paginii se inserează în subsolul paginii, centrat.  Numerotarea paginilor se
face începând cu pagina de titlu, până la ultima pagină a lucrării, dar numărul paginii apare im-
primat doar începând cu prima pagină a Cuprinsului.
3. Titlurile capitolelor şi subcapitolelor vor respecta următoarele modalităţi de redactare:
TITLU CAPITOL (Times New Roman 14pt, Bold, MAJUSCULE);
Titlu subcapitol de ordinul 1 (Times New Roman 14pt, Bold, Normal);
Titlu subcapitol de ordinul 2 (Times New Roman 12pt, Bold, Normal);
Subcapitol de ordinul 3 (Times New Roman 12pt, Bold, Italic).
Fiecare capitol se numerotează şi începe pe o pagină nouă, păstrând la fiecare aceiaşi distanţă
între marginea de sus a foii şi titlul capitolului;
Fiecare subcapitol de ordinul 1 se numerotează cu două numere: primul reprezentă numărul
capitolului iar al doilea numărul subcapitolului de ordinul 1 în cadrul capitolului;
Fiecare subcapitol de ordinul 2 se numerotează cu trei numere: primul reprezentând numărul
capitolului, al doilea numărul subcapitolului de ordinul 1 în cadrul capitolului iar al treilea numărul
subcapitolului de ordinul 2 în cadrul subcapitolului de ordinul 1, ş.a.m.d.
Exemplu:
2. ANALIZA DIMENSIONALĂ.
2.3. Aplicaţiile analizei dimensionale
2.3.1. Verificarea corectitudinii formulelor din punct de vedere dimensional
2.3.1.1. Verificarea corectitudinii formulelor

4. Lucrarea se redactează computerizat utilizându-se în mod obligatoriu semnele diacri-


tice (ă, ş, ţ, î, â), cu font – 12 pt Times New Roman (TNR), la o distanţă între rânduri de 1 inter-
val. Textul din cadrul paragrafelor normale va fi aliniat stânga - dreapta (justified). Primul rând
al fiecărui paragraf va avea o indentare de 1,0 cm. Redactarea textului se va face la persoana a 3-
a, timp impersonal. Atât în text cât şi în partea grafică se vor utiliza simbolurile şi terminologiile
conform standardelor în vigoare, chiar dacă în documentaţiile utilizate apar alte notaţii. Simbolurile
şi notaţiile utilizate să fie aceleaşi în toată lucrarea.
Distanţa admisă între titluri şi text va fi în mod obligatoriu de un rând.
Caracterul literelor: cursiv (italic) se foloseşte pentru scrierea cuvintelor de origine străi-
nă, a titlurilor de cărţi sau periodice, un cuvânt sau un pasaj care merită a fi pus în evidenţă, al-
din (bold) se foloseşte pentru titlurile capitolelor şi subcapitolelor, evidenţierea anumitor noţiuni,
propoziţii sau fraze.
Între paragrafele care conţin idei diferite se va lăsa un spaţiu de 6 pt.
6. Figurile (imagini, grafice, capturi de ecran etc.) vor fi încadrate în text şi vor avea di-
mensiunile corespunzătoare încadrării în pagină, fiind poziţionate central. Figurile din lucrare
vor avea un număr şi un titlu, care se menționează sub figură, centrat iar sursa figurii se 
indică  între  paranteze  drepte  printr‐un  număr  care  reprezintă  poziţia publicaţiei citate în

8
lista bibliografică, prezentată la sfârşitul proiectului. Figurile se numerotează cu 2 numere, despăr-
ţite de un punct, primul reprezentând numărul capitolului, iar cel de al doilea reprezentând numă-
rul figurii în cadrul capitolului respectiv, Caractere Times New Roman de 11 pt. Pentru denumirea
figurii se vor utiliza Caractere Times New Roman de 11 pt italic:
.
Exemplu:

Fig. 6.20. Schema de principiu a instalaţiei utilizată în măsurarea extincţiei [11].

7. Tabelele vor fi încadrate în text, vor avea dimensiunile corespunzătoare încadrării în


pagină şi vor fi poziţionate central. Tabelele se dispun în cadrul proiectului acolo unde sunt
amintite. Fiecare tabel are un număr şi un titlu, care se menţionează deasupra tabelului. Tabele-
le se numerotează cu 2 numere, despărţite de un punct, primul reprezentând numărul capitolului,
iar cel de al doilea reprezentând numărul tabelului în cadrul capitolului respectiv. Numărul de
ordine este precedat de cuvântul „Tabelul”, care se scrie în partea dreaptă sus, deasupra titlului,
folosind caractere TNR 11 pt italic. Denumirea tabelului (titlul tabelului) va fi scrisă centrat, fo-
losind caractere TNR 11 pt, italic. Între titlul tabelului şi tabel se lasă un spaţiu de 6 pt.
Exemplu:
Tabelul 6.17
Titlu Tabel (Times New Roman 11pt, italic)

8. Ecuaţiile se vor scrie în Microsoft equation. Relaţiile se vor scrie separat de text, poziţionate
central pe lăţimea hârtiei, iar semnificaţia fiecărui simbol se indică imediat după ecuaţie, într-un
rând separat, în ordinea în care acesta apare în relaţia respectivă, la sfârşitul rândului fiind specificat
simbolul unităţii de măsură, italic. Unitǎţile de mǎsurǎ şi simbolurile lor vor fi în concordanţǎ cu
sistemul internaţional de unităţi. Deoarece relaţiile de calcul fac parte dintr-o propoziţie sau frază de
text, după ele se vor utiliza semnele de punctuaţie adecvate (virgulă, punct, punct şi virgulă). Pentru
identificare şi pentru a putea face referiri la ele, relaţiile se vor numerota cu 2 numere, despărţite de
un punct, puse împreună în paranteze, primul reprezentând numărul capitolului, iar cel de al doi-
lea reprezentând numărul ecuaţiei în cadrul capitolului respectiv. Parantezele care conţin numerele
de identificare se vor alinia faţă de marginea din dreapta a paginii, conform modelului:
ecuaţie .
(nr. capitol nr.ecuaţie).
Exemplu:
18 ⋅ η ⋅ h
d=
a ⋅ (ρp − ρm ) ⋅ t
[m], (6.11)

în care (unde):
d este diametrul particulei, în m;
η - vâscozitatea dinamică, în Pa⋅s;
h – spaţiul de sedimentare, în m;
…………..
t – timpul de sedimentare , în s.
Pentru orice relaţie sau schemă de principiu, preluate din literatura de specialitate, se va indi-
ca – în mod obligatoriu – sursa bibliografică printr-o trimitere de forma:

9
„folosind metoda descrisă în [11, pag. 23] s-a obţinut...”
primul număr indicând poziţia publicaţiei citate în lista bibliografică prezentată la sfârşitul proiectu-
lui.
În cazul repetării unor calcule pentru valori numerice diferite, nu se vor prezenta toate calcu-
lele individuale, ci după scrierea algoritmului pentru o valoare reprezentativă, restul se va prezenta
centralizat sub formă tabelară.
Una şi aceiaşi formulă se va numerota o singură dată. Se va evita scrierea repetată a formulor.
Referinţele în text la relaţiile de calcul din proiect se fac prin indicarea numărului de or-
dine al relaţiei respective, scris între paranteze; Exemplu: „înlocuind în relaţiile (3.9) şi (3.10) se
obţine:”.

8. La elaborarea părţii scrise a proiectului, referinţele bibliografice se vor menţiona prin


înserarea numărului de identificare a acestora între paranteze pătrate.

10
6. SUSŢINEREA PROIECTULUI DE LICENŢĂ
- Susţinerea proiectului de licenţă se face după înscrierea absolventului, în baza acordului
scris al conducătorului de proiect de licenţă menţionat pe pagina a memoriului care conţine
tema de proiect de licenţă.
- Absolventul îşi va susţine rezultatele cercetării realizate cu ajutorul unei prezentări multi-
media, concepute în PowerPoint şi va avea următoarea structură:
o prezentarea va conţine între 8 şi 15 diapozitive (slide-uri);
o existenţa obligatorie a unui diapozitiv de titlu, care va conţine titlul lucrării, nu-
mele absolventului şi numele cadrului didactic coordonator;
o diapozitiv cu cuprinsul prezentării;
o 6-10 diapozitive cu text, tabele, figuri (cu ajutorul acestora se vor prezenta acele
aspecte ale lucrării ce se doresc a fi comunicate comisiei; diapozitivele nu vor
conţine prea mult text, maximum 7 linii a câte 7 cuvinte fiecare, iar la prezentare
absolventul nu va citi informaţia de pe diapozitiv.
o 1-2 diapozitive pentru concluzii.
- Prezentarea trebuie să se constituie într-un rezumat concis şi sugestiv al lucrării cu ilustrarea
sintetică a conţinutului proiectului, punându-se un accent deosebit pe evidenţierea elemente-
lor cele mai importante din proiect. Trebuie să se specifice contribuţiile originale aduse de
autor pe parcursul elaborării proiectului (acestea având o pondere ridicată în evaluarea pro-
iectului), precum şi concluziile finale desprinse în urma elaborării proiectului).
- Timpul acordat pentru susţinere este de circa 10 … 12 min.

7. MOMENTUL ŞI LOCAȚIA SUSȚINERII PROIECTULUI DE LICENȚĂ 
Absolvenţii vor fi anunţaţi asupra datei, orei şi locaţiei la care îşi vor susţine lucrarea de li-
cenţă în faţa comisiei, prin planificarea afişată la avizierul Catedrei de Ingineria Produselor Ali-
mentare.
Ţinuta absolvenţilor va fi adecvată evenimentului la care participă.
Neprezentarea absolventului la data, ora şi locaţia stabilite poate atrage eliminarea acestuia
din examenul de licenţă.
Cadrul didactic coordonator va însoţi absolventul în faţa comisiei.

8. ANEXE

Anexele prezentate în cadrul ghidului sunt parte integrantă a regulamentului.


Fiecare anexă este prezentată pe câte o pagină separată, acestea constituind documente ale
proiectului de licenţă (şabloane utilizate pentru redactarea lucrării de licenţă):
Anexa 1: Cerere de alegere a temei proiectului de licenţă şi a cadrului didactic îndrumător;
Anexa 2: Coperta proiectului de licenţă;
Anexa 3: Prima pagină a proiectului de licenţă;
Anexa 4: Fişa preliminară a proiectului de liceţă;
Anexa 5: Tema proiectului de licenţă (2 pagini imprimate faţă-verso);
Anexa 6: Declaraţie standard privind originalitatea lucrării;
Anexa 7: Declaraţie pe proprie răspundere.

11
BIBLIOGRAFIE
1. *** GHID PENTRU STRUCTURA ŞI FORMA DE PREZENTARE A PROIECTULUI
DE DIPLOMĂ Facultatea de Mecanică, Universitatea Politehnica din Timişoara 2009
2. *** GHID PENTRU ELABORAREA ŞI SUSŢINEREA PROIECTULUI DE LICENŢĂ,
Facultatea de Automatică şi Calculatoare Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi
3. ***GHID PENTRU ELABORAREA PROIECTULUI DE DIPLOMĂ, Facultatea de In-
ginerie Brăila, Universitatea “Dunărea de Jos “ din Galaţi 2009
4. ***GHID PENTRU ELABORAREA PROIECTULUI DE DIPLOMĂ pentru profilul
Inginerie Manageriala si Tehnologică, Universitatea din Oradea.
5. *** GHID PENTRU ELABORAREA PROIECTULUI DE DIPLOMĂ pentru profilul
Inginerie Economică, Universitatea Tehnică Cluj-Napoca.
6. *** GHID PENTRU ELABORAREA PROIECTULUI DE DIPLOMĂ Facultatea Ingi-
neria si Managementul Sistemelor Tehnologice, Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
7. *** GHID PENTRU REDACTAREA ŞI PREZENTAREA LUCRĂRII DE LICENŢĂ,
Facultatea de Studii Europene, Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca,2007

12