Îndrumar de laborator

CATIA
VERSIUNEA 5 RELEASE 20

modulul „SKETCHER”
 „SKETCHER”

1. MODUL DE DESENARE A SCHIŢELOR 2D - SKETCHER

1.1. INTRODUCERE

1.2. SCOPUL LUCRĂRII

Scopul acestei lucrări practice este de a furniza abilităţile necesare pentru
crearea şi modificarea de geometrii 2D în CATIA denumite în continuare “schiţe”.
Comenzile folosite permit atât schiţarea, modificarea geometriei, cât si cotarea şi
crearea de relaţii intre entităţile geometrice componente (Geometrical Constraints
).
În principiu, schiţele sunt alcătuite din entităţi geometrice. Entităţile care se pot
crea acoperă o gamă largă de forme:
- puncte, drepte, contururi, axe, cercuri, curbe, elipse.
După părăsirea modulului de schiţare SKETCHER, schiţele geometrice
realizate pot fi folosite la crearea de obiecte tridimensionale denumite trăsături
(features). La rândul lor aceste trăsături constituie elementele costitutive ale pieselor
3D (realizate cu modulul Part Design).
Modulul de schiţare se poate lansa direct selectând din meniu:
a) START MECHANICAL DESIGN  SKETCHER (a) şi selectarea
unuia din cele trei plane XY, (YZ, ZX) (b) din arborescenţă sau de pe
suprafaţa de lucru (c).

a)

XY
YZ

ZX
b) c)

1
 Indrumar de laborator „CATIA” – INIŢIERE

b) În cadrul unei sesiuni de modelare “Part Design”

START  MECHANICAL DESIGN  PART DESIGN şi selectarea unuia
din cele trei plane XY, (YZ, ZX) (a) din arborescenţă sau de pe suprafaţa
de lucru (b), după care se selectează comanda SKETCHER

În ambele cazuri se lansează de fapt întregul modul “Part Design”.

IMPORTANT:

- se va avea în vedere alegerea planului de lucru, pentru aplicaţii mai

complexe;
- se vor urmări în permanenţă explicaţiile din partea din stânga jos a ecranului
(Status Bar) vezi exemplu;

- se vor urmării operaţile realizate în arborescenţă;

- la construcţia unei schiţe se va ţine cont de sistemul de coordonate;
- utilizarea modurilor de lucru ajutătoare: Snap to Point ,
Geometrical Constraints
Dimensional Constraints
(Vezi capitolul 1.4)

Exemplu:

xy plane/Part 1 preselected
Creates a pad by extruding an open or closed profile
Creates a profile made of lines and arcs

2
 „SKETCHER”

1.3. DEFINIREA SIMBOLURILOR ŞI CULORILOR

alb verde
portocaliu verde
galben mov
maro roşu

Comandă activă – culoare orange

Comanda dezactivată

Aplicarea restricţiilor geometrice se poate realiza cu ajutorul instrucţiunii

Constraints Defined in Dialog Box , restricţiile fiind definite prin caseta de dialog
(Fig 2.3.1), după selectarea în prealabil a elementului (elementelor) geometrice şi
activarea comenzii.

Selectarea mai multor elemente se poate realiza numai dacă ţinem apăsată
tasta CTRL.

3
 Indrumar de laborator „CATIA” – INIŢIERE

Fig 1.3.1
1.4. MODURI DE LUCRU AJUTĂTOARE

Modelarea geometrică în modulul Sketcher poate fi facilitată prin activarea

unor moduri de lucru ajutătoare. Acestea sunt:

Snap to Point Geometrical Constraints

Construction/ Standard elements Dimensional Constraints

Snap to Point. Dacă se doreşte deplasarea cursorului din grid în grid se

activează comanda Snap to point.
Activată această opţiune, facilitează deplasarea cursorului din nod în nod, pe
reţeaua ajutătoare de puncte (GRID), pe parcursul unei sesiuni de lucru în modulul
Sketcher. Distanţa dintre două noduri alăturate (pasul reţelei), pe reţeaua de puncte
ajutătoare este setată iniţial ca fiind de 10 mm.

Snap to point – activat Snap to point – dezactivat

Fig 1.4.1 Fig 1.4.2

Construction/ Standard element.

Construcţia unei schiţe utilizând elemente ajutătoare sau elemente standard.
Activată această opţiune facilitează definirea entităţilor geometrice sub forma
elementelor de construcţie, care nu pot fi utilizate în modulul Part Design.
Proiectarea şi definirea concretă a unei schiţe se realizează cu elemente
standard.(comandă neactivată)Fig 1.4.4.
4
 „SKETCHER”

Fig 1.4.3 Fig 1.4.4

Comanda activată Comanda neactivată

(elemente de construcţie) (elemente standard)

În cazul definirii unui hexagon tipul elementelor de construcţie este automat

folosit definind cercurile secundare. Acest tip de sketch este foarte util pentru
definirea corectă a hexagonului. Restricţia dimensională a hexagonului se stabileşte
prin restricţionarea unui cerc secundar.

Fig 1.4.5

Restricţii de poziţii relative:

Geometrical Constraints.
Activată această instrucţiune pe parcursul sesiunii de desenare, permite
definirea de restricţii geometrice si dimensionale precum şi vizualizarea simbolurilor
acestora (paralelism, coincidenţă, perpendicularitate, concentricitate, simetrie),
pentru entităţile geometrice definite.

Fig 1.4.6 comandă activă Fig 1.4.7 Comandă dezactivă

Se vor manifesta pe toată durata de lucru sau se pot anula dacă se doreşte
acest lucru prin ştergerea lor. Restricţiile se propagă pe toată durata de lucru.

5
 Indrumar de laborator „CATIA” – INIŢIERE

Dimensional Constraints.
a) Comanda activă - propagarea modificărilor de restricţii relative pe toată durata
de lucru.
b) Comandă dezactivă – acţionează contextual la construcţia curentă, pierzându-
şi efectul în cazul unor modificări ulterioare.

Exemplu: Coincidenţa unui punct pe o dreaptă

- Se consideră cele trei drepte (Fig. 1.4.8);
- Se doreşte realizarea unei coincidenţe, punctul de la sfârşitul dreptei să
fie pe cealaltă dreaptă;
- Se selectează punctul de la prima dreaptă;
- Se selectează dreapta a doua (ţinând tasta CTRL apăsată);
- Se selectează comanda Constraints Defined (vezi capitolul restricţii
geometrice);
- Se selectează Coincidence din fereastra de dialog şi se aplică OK
- Dacă comanda Dimensional Constraints este activată atunci se va
păstra această coincidenţă (Fig. 1.4.9.);
- Dacă această comandă nu a fost activată atunci doar va executa
această coincidenţă dar nu va ţinne cont de ea pe viitor (Fig. 1.4.10.).

Fig 2.4.8 Fig 2.4.9 Fig 2.4.10

Stare iniţială comandă activă comandă dezactivă

RECOMANDARE:
Se recomandă ca cele două comenzi (Geometrical Constraints şi
Dimensional Constraints) să fie bifate pentru păstrarea restricţiilor;
Trebuie avut grijă ca pe parcursul sesiunii de lucru să nu se realizeze
constrângeri care nu îşi au rostul.

6
 „SKETCHER”

2. TEHNICI DE MODELARE GEOMETRICĂ

(Profiles Toolbar)

Informaţii importante despre comenzi:

- Dacă se doreşte să se rămână în comandă se realizează un dublu click
deasupra comenzii respective.
- Pentru încheierea comenzii (în cazul activării cu dublu click) se deselectează
comanda respectivă.
- Comenzile la care în colţul din dreapta jos este o săgeată in jos mai ascund şi
alte comenzi, realizând un clic deasupra săgeţii se va deschide un meniu de unde se
poate selecta comanda dorită

Pentru modulul SKETCER tehnicile de modelare se referă definirea şi

construirea de entităţi 2D care alcătuiesc schiţele. Fiecare entitate se poate defini în
mai multe feluri în funcţie şi de eventualele entităţi definite anterior.
c) Comenzile principale se referă la desenarea de forme elementare şi sunt
sistematizate în tabelul 2.1.
Tabelul 2.1

Icoană
Denumire Descriere Exemple
comandă
Serveşte la realizarea de contururi plane.
Prin activarea comenzii, cu ajutorul mouse-
ului se pot stabili punctul de start (first point)
si cel final (end point) valoarea acestora se
afişează pe ecran într-o casetă numită Tools
ca cea de mai jos: 1

Line Tangent Arc Three Point Arc

PROFILE 2

Cu comanda Profile se pot realiza trei

tipuri de profile diferite care se pot schimba în
timpul lucrului cu această comandă selectând
opţiunea dorită:
- Line;
- Arc tangent;
- Arc prin trei puncte.
Se pot observa simbolurile pentru liniile
orizontale şi cele verticale (ex.1).
7
 Indrumar de laborator „CATIA” – INIŢIERE

Predefined Profile

Realizează un dreptunghi orizontal definit

prin două puncte (capetele diagonalei
principale P1, P2)
RECTANGLE
Realizează un dreptunghi orientat, definit
prin trei puncte P1, P2 , P3.
ORIETED
RECTANGLE
Realizează un paralelogram definit prin
trei puncte. Se pot evidenţia liniile paralele.
PARALELOGRAM

Gaură alungită definită prin două puncte

care reprezintă centrul celor două racordări
de capăt (C1, C2) şi raza arcului de cerc.
ELONGATED
HOLE
Gaură alungită curbă, definită în jurul unui
arc de cerc creat prin trei puncte: C (centrul
arcului), P1 şi P2. şi raza arcului de cerc.
CYLINDRICAL
ELONGATED
HOLE
“Gaură de cheie”. Se cere centrul cele
două arce care sunt pe o axă P1 şi P2 şi raza
celor două arce r şi R. Prin definirea
punctului P3 se defineşte raza r şi lungimea
dreptei dintre cele două arce.
KEYHOLE

Se cere definirea centrului Hexagonului,

după care se cere orientarea si raza cercului
înscris hexagonului.

HEXAGON

8
 „SKETCHER”

CIRCLE

Cerc definit centru C şi rază R.

Coordonatele centrului şi valoarea razei se
afişează în caseta de dialog următoare:

CIRCLE

Cerc definit prin trei puncte (P1, P2, P3)

stabilite cu cursorul.

THREE POINT
CIRCLE
Cerc definit prin centru C şi rază R.
Centrul este specificat prin coordonate
carteziene sau polare. Prin activarea
comenzii se deschide caseta de dialog care
permite stabilirea valorilor finale.
CIRCLE
USING
COORD

Cerc definit prin trei tangente.

TRITANGENT
CIRCLE
Arc de cerc definit prin trei puncte
P1, P2, P3.

THREE POINT
ARC
Arc definit prin punctual de start Punctul
de sfârşit şi punctual limită

ARCS THREE
POINT VIA
LIMITS
Arc de cerc, definit prin centrul C şi două
puncte P1 şi P2.

ARC

9
 Indrumar de laborator „CATIA” – INIŢIERE

Crearea unei curbe „spline” cu ajutorul

unor puncte de control, P1, P2, P3, P4, etc.
După realizarea curbei se pot modifica
poziţiile punctelor.
SPLINE
Realizează o conectare între două
elemente (drepte, arce, cercuri etc.).
Conectarea se face în punctul în care se
realizează selectarea pe element.

CONNECTING
ELEMENTS

CONIC

Elipsă definită prin centru şi două puncte

pe circumferinţă.

ELIPSE

Se cere selectarea următoarelor

elemente:
- focus;
- apex;
PARABOLA - start point;
- end point.

Se cere selectarea următoarelor

elemente:
- focus;
- centru;
HIPERBOLA - apex
- start point;
- end point.

LINE

Segment rectiliniu definit prin două

puncte.
LINE
10
 „SKETCHER”

Linie definită ca tangentă la două arcuri

de cerc.

BI -TANGENT
LINE

Comandă cu care se duce bisectoarea

dintre două drepte. Se cere selectarea celor
două drepte.

BISECTING
LINE

Axă de simetrie definită prin două

puncte.
Se foloseşte în general atunci când se
AXIS doreşte realizarea unei piese circulare.

POINT

Punct definit interactiv prin selectare cu

mouse-ul.
POINT
Punct definit în plan cu ajutorul
coordonatelor carteziene sau polare.

POINT BY
USING
COORDI-
NATES

Definirea unor puncte echidistante pe o

dreaptă de referinţă definită anterior. Pentru
definirea lor se selectează dreapta şi apoi
unul dintre capetele sale (P). Distanţa dintre
puncte precum şi numărul acestora se va
stabili din fereastra dialog.
EQUIDISTANT
POINTS

11
 Indrumar de laborator „CATIA” – INIŢIERE

3. RESTRICŢII GEOMETRICE
Restricţia este o relaţie care forţează o anumită poziţie relativă pentru o entitate
în raport cu reperul absolut, sau între două sau mau multe entităţi geometrice.

De exemplu o restricţie geometrică tipică este aceea de paralelism .De-a

lungul dezvoltării modelului, indiferent ce modificări se aduc, cele două linii vor
rămâne întotdeauna paralele.

Restricţiile geometrice se stabilesc cu ajutorul comenzii Geometrical Constraint

, care se activează înainte de lucru.
În funcţie de numărul entităţilor pentru care se defineşte restricţia, există mai
multe tipuri de restricţii descrise în tabelul 2.5.2.

Tabel 3.1

Număr de elemente Tip restricţie

asupra cărora Simbol
acţionează restricţia.

Fix
Orizontal
Un element Vertical

Coincidenţă
Concentritate
Două elemente Tangenţă

Paralelism

Perpendicularitate

Trei elemente Simetrie

Puncte echidistante

Aplicarea restricţiilor geometrice se poate face şi cu ajutorul instrucţiunii

Constraints Defined in Dialog Box , restricţiile fiind definite prin caseta de dialog,
după selectarea în prealabil a elementului (elementelor) geometrice şi activarea
comenzii.

12
 „SKETCHER”

Tabel 2.5.3
Icoană

Denumire Descriere Exemple

comandă
Această comandă permite definirea
de restricţii definite prin fereastra de
dialog.
În funcţie de elementele selectate
vor fi active doar acele restricţii care
sunt posibil de realizat

CONSTRAIN
TS DEFINED
IN DIALOG
BOX

Permite definirea de restricţii

dimensionale în mod interactiv prin
selectarea elementului şi activarea
comenzii din meniu. Valoarea
dimensiunii (cotei) stabilită ca restricţie
se afişează pe ecran şi poate fi
poziţionată după dorinţă.
Cota se poate realiza pentru:
- Lungimi;
- Distanţe;
- Raze;
- Diametre.

Editarea valorii iniţiale se face prin

dublu clic asupra valorii afişate care are
CONSTRAIN ca efect deschiderea casetei de dialog:
T

De exemplu pentru a închide un

contur între punctele de început si
sfârşit aplicăm restricţia „Coincidence”,
prin acţionarea butonului dreapta a
mouseu-lui.

13
 Indrumar de laborator „CATIA” – INIŢIERE

Constrângere de contact.
Se realizează automat contactul
dintre două laturi definite in plan (L1 şi
L2) prin punctele p1 şi p2 punctul de
contact fiind P.
Se selectează cele două puncte
(p1si şi p2) şi se aplică comanda.
CONTACT
CONSTRAIN
T

Animaţie a constrângerilor.
Se foloseşte pentru animarea
valorilor maxime şi minime a unei cote.

ANIMATE
CONSTRAIN
T

Definirea automată de restricţii

AUTO geometrice dimensionale, prin
CONSTRAIN selectarea entităţilor şi activarea
T comenzii din meniu ceea ce are ca efect
deschiderea casetei de dialog unde se
poate alege şi un element de referinţă.
Element de referinţă

14
 „SKETCHER”

4. COMENZI DE RELIMITARE:

Icoană
Denumire Descriere Exemple
comandă
Comanda de racordare are 3
opţiuni:
- cu tăierea celor două capete;
- cu tăierea primului element;
- fără tăierea capetelor.

Racordare a două laturi

adiacente (L1 şi L2) sau oarecare. Se
CORNER selectează comanda se selectează una
din cele 3 opţiuni, se selectează cele
două laturi între care se doreşte raza de
racordare.
Dimensiunea racordului poate fi
stabilită mai întâi aproximativ, prin
selectare cu mouse-ul. Editarea valorii
iniţiale se face prin dublu clic asupra
valorii afişate (vezi comanda
Constraint).

Modalitatea de lucru este aceeaşi

CHAMFER ca şi în cazul comenzii CORNER, cu
specificaţia că unghiul implicit al teşiturii
este de 45. Unghiul se poate modifica
asemănător cu procedura de la
comanda Corner.

Relimitare

15
 Indrumar de laborator „CATIA” – INIŢIERE

EXTEND/TRIM
Permite schimbarea limitei unui
segment. Noul capăt P se selectează
cu mouse-ul fie pe segmentul iniţial, caz
în care acesta se retează
TRIM corespunzător, fie în prelungirea
segmentului iniţial, caz în care
segmentul se extinde până la noua
limită.
Împărţirea unei linii în două
segmente distincte.
Cele două segmente formate se
pot selecta apoi separat cu mouse-ul,
fiind două entităţi distincte.
- Se selectează elementul care
BREAK urmează a fi rupt;
- Se selectează dreapta tăietoare sau
punctul în care dorim ruperea
elementului.

Această comandă realizează o tăiere a

QUICK TRIM elementului selectat la primul element
pe care îl intersectează

Comandă utilizată pentru închiderea

CLOSE arcurilor de cerc.

Comandă utilizată pentru aflarea

COMPLEMEN complementului
T

16
 „SKETCHER”

Comenzi de multiplicare

Permite construcţia de elemente

simetrice in raport cu o axă. Pentru
definirea axei se utilizează comanda
Axis. Axa definită nu trebuie să
SIMMETRY intersecteze conturul. Se selectează
conturul sau elementul ce se doreşte a
fi oglindit se lansează comanda apoi se
indică axa de simetrie prin selectare cu
mouse-ul.

Permite multiplicarea unui element sau

a unui contur după o direcţie stabilită cu
TRANSLATE ajutorul mouse-ului. Cu ajutorul casetei
de dialog se poate stabili numărul de
multiplicări.

Permite multiplicarea unui element sub

formă de repetiţie circulară acoperind
un anumit unghi care poate fi stabilit în
caseta de dialog.

ROTATE

Mărirea sau micşorarea unui element

sau contur într-un anumit raport ce
SCALE poate fi stabilit în caseta de dialog.

17
 Indrumar de laborator „CATIA” – INIŢIERE

5. PĂRĂSIRE A MODULUI SKETCHER

EXIT (2D  3D)

După terminarea unei schite se părăseşte atelierul Sketcher activând comanda

Exit. După activarea comenzii se intră automat in PART DESIGN adică spaţiul
tridimensional.
Se verifică dacă schiţa are conturul perfect închis ceea ce se poate vedea prin
punctele de coincidenţă care trebuie sa fie de culoare albă. Dacă conturul nu este
perfect închis punctele sunt de culoare neagră.
Modificarea se face numai în 2D în schiţa de bază Sketcher, deoarece lucrul în
3 D nu este posibil dacă schiţa nu are conturul perfect închis.
Editarea schiţei după ce sa ieşit cu butonul exit se realizează efectuând un
dublu click pe sketch din arborescenţă.

Fig 5.1.

Un mod mai sigur de verificare dacă conturul este închis, sau a afla ce conţine
schiţa respectivă se realizează prin comanda: Tools  Sketch Analysis.
- Se porneşte de la fig. 5.3 unde avem două contururi deschise;
- Se execută comanda Sketch Analysis în urma căreia se deschide fereastra
de dialog (fig. 5.2);
- Se selectează arcul de cerc, dupa
care din Corrective Actions se selectează unul
din butoanele:
- Set in construction
Mode;
- Close opened profile;
- Delete Geometry
În cazul de faţă a fost utilizată comanda
close atât pentru arc de cerc cât şi pentru
profil.

18
 „SKETCHER”

Fig.5.2

Fig. 5.3 Fig5.4

6. APLICAŢII
a) Formularea problemei.
Să se realizeze schiţele următoare utilizând comenzile prezentate:

Exemplul 1: Contur poligonal:

Exemplul 2 : Contur poligonal cu concavităţi şi racorduri

19
 Indrumar de laborator „CATIA” – INIŢIERE

b) Rezolvare (exemplul 1) :

Etapele de lucru în fiecare caz în parte sunt :

a. START  MECHANICAL DESIGN  SKETCHER  XY(YZ, ZX)
sau
b. START  MECHANICAL DESIGN  PART DESIGN  XY(YZ, ZX) 
SKETCHER

Se activează comanda Profile şi se desenează conturul principal fig a, apoi se

stabilesc restricţiile dimensionale utilizând comanda Constraint fig b:

20
 „SKETCHER”

Fig a. Fig b.

Profile Constraint

Se activează comanda Arc , cu cursorul ne poziţionăm pe direcţia axei

orizontale şi a punctului de sfârşit al laturii L (P1) . Poziţia cursorului reprezintă
centrul arcului de cerc. Construim arcul de cerc începând din punctul P1 (fig d).

Fig c. Fig d.
Stabilim valoarea corespunzătoare arcului de cerc, care va modifica poziţia
iniţială a acestuia (fig e). Pentru contactul între puncte dăm valoarea 0, după care se
închide conturul cu ajutorul instrucţiunii Line (fig f).

Fig e

21
 Indrumar de laborator „CATIA” – INIŢIERE

Fig f

Exemplul 2 : contur poligonal cu concavităţi si racorduri

Recomandabil este începerea schiţei respective ţinând cont de sistemul de

coordonate.

Selectăm comanda Circle , trasăm un cerc cu centrul în origine şi de o rază

aproximativă.

22
 „SKETCHER”

Vom duce o axă de simetrie cu comanda Axis , pe care vom construi arcul de

cerc utilizând comanda arc (fig a)

Vom executa arcul de cerc, centrul acestuia, precum şi punctul de start şi cel final al
arcului se vor afla pe axa de simetrie (fig b,c).

a b c

Cu comanda Profile trasăm conturul pornind de la unul din capetele arcului de

cerc (fig d,e).

d e f

Următoarea operaţie este aceea de a efectua racordurile cu comanda Corner

.
Se activează comanda, apoi cele două laturi dintre care vrem să facem racordul
şi poziţionăm cu o rază aproximativă (fig f).
Paul următor este aplicarea şi stabilirea restricţiilor dimensionale utilizând

comanda cotarea Constraint .

Se selectează comanda apoi entitatea sau entităţile pe care vrem să le cotăm.
În cazul unei cote de gabarit, cum avem în figura g, se selectează cele două drepte
paralele ţinând tasta CTRL apăsată iar apoi aplicăm comanda Constraint.

23
Indrumar de laborator „CATIA” – INIŢIERE

Fig. g Fig. h

24
 „SKETCHER”

7. CONCLUZII
Modulul SKETCHER, poate fi folosit la realizarea de modele 2D cotate, care
ulterior sunt folosite la dezvoltarea modelelor 3D.

Pentru utilizarea documentaţiei de execuţie 2D, CATIA posedă un alt modul

numit Drawing, care permite definirea planşelor conform standardelor în vigoare.

Trecerea de la lucrul în două dimensiuni la cel în trei dimensiuni, constituie un

pas foarte important în proiectarea asistată de calculator. Aceasta deoarece
obiectele încep să prindă formă, ele pot fi privite din orice direcţie şi odată realizat un
desen, un corp în 3D, obţinerea vederilor este foarte facilă.

8. SECRETE, CAPCANE, GREŞELI FRECVENTE:

secrete
 folosirea modurilor de lucru ajutătoare (Snap to Point, Geometrical
constraints, Dimensional Constraints)
 construirea rapidă şi corectă a unei schiţe utilizând sistemul de referinţă

 pe parcusul modificării geometriei unei schiţe, este utilă fixarea

unei entităţii geometrice cu ajutorul comenzii Constraints Defined in
Dialog Box
 folosirea simetriei pentru contururi complexe
 aplicarea comenzilor de relimitare (racorduri, teşituri) utilizând punctul
de contact al celor două laturi
 verificarea unui contur închis (puncte albe-negre)
 închiderea unui contur utilizând coincidenţa între puncte

greşeli frecvente
 neaplicarea corectă a constrângerilor geometrice, dimensionale
pentru entităţile geometrice de formă circulară (diametru/rază)
 supracotarea unui contur (cotele devin nemodificabile)
 neutilizarea unei axe de referinţă în construcţia arborilor

25
 Indrumar de laborator „CATIA” – INIŢIERE

9. APLICAŢII PENTRU STUDIU INDIVIDUAL CU GRAD DE

COMPLEXITATE MĂRITĂ
Să se realizeze în modulul SKETCHER figurile următoare:
a) Contururi poligonale cu concavităţi şi racorduri

26
„SKETCHER”

27
Indrumar de laborator „CATIA” – INIŢIERE

28
„SKETCHER”

29
 Indrumar de laborator „CATIA” – INIŢIERE

b) Arbore în trepte:

30
 „SKETCHER”

c) Contururi poligonale:

31
Indrumar de laborator „CATIA” – INIŢIERE

32