4.2.3.3.3.

Detaşarea paralelă în patrulater când laturile neadiacente diverg

Se consideră patrulaterul 1234 pentru care se cunosc coordonatele vârfurilor
sale. Se cere să se detaşeze o suprafaţă s astfel încât dreapta de detaşare să fie
paralelă cu latura 14 (Figura 4.60).

A. Metoda numerică
a) Procedeul analitic
Procedând la fel ca la detaşarea paralelă în patrulater, pentru cazul când laturile
neadiacente converg, se prelungesc laturile 21 şi 34 obţinându-se punctul 5 (Figura
4.60), după care se calculează coordonatele acestuia.

+X
2
X2

X3 3

XN N
XM
M
S
X4 4
X1
1

Y2 YM Y1 Y4 YN Y3 +Y

Figura 4.60 – Detaşarea paralelă în patrulater când laturile neadiacente diverg,

procedeul analitic
Considerând punctele M și N ca aprţinând segmentelor 51, respectiv 54 se pot
scrie relaţiile

X M  X 5  r  ( X1  X 5 )
YM  Y5  r  (Y1  Y5 )
şi
X N  X5  r (X 4  X5)
 YN  Y5  r  (Y4  Y5 ) ,
unde
5M 5N
r  .
51 54

Deoarece laturile MN și 23 sunt paralele, prin ipoteza problemei, unghiurile din

vârfurile M și N, respectiv 2 și 3 ale triunghiurilor Δ5MN și Δ514 sunt egale. Astfel, se
poate scrie că
Δ5MN~Δ514
de unde
2 2
5M 5N S  5 MN
2
 2
  r2.
51 54 S  514
Notând cu S  S  514 rezultă că
Ss s
r  1 .
S S
Cu r astfel calculat se înlocuiește în relaţiile de calcul ale coordonatelor punctelor
M și N, stabilindu-se astfel poziţia planimetrică a dreptei detașare.
Verificarea calculului se face determinând din coordonate suprafaţa S 1MN 4 , care
trebuie să fie egală cu s.

b) Procedeul trigonometric
Rezolvarea problemei se face, de asemenea, reducând-o la una de detșare
paralelă în triunghi.
Pentru determinarea poziţiilor planimetrice ale punctelor M şi N se va apela la
relaţiile de calcul de la metoda radierii (Figura 4.61). Astfel, se consideră punctele M şi
N ca fiind radiate din vârfurile 1, respectiv 3 şi se poate scrie că:

xM  x1  d1 M  cos1 M
yM  y1  d1 M  sin 1 M
şi
xN  x 4 d 4 N  cos  4 N
y N  y4  d 4 N  sin  4 N
unde
y2  y1
1 M  1 2  arctg
x2  x1
şi
 y3  y 4
 4 N   43  arctg .
x3  x 4
În trapezul 1MN 3 se duc înălţimile MM 1 şi NN1 care se notează cu h . În
conformitate cu Figura 4.61, în triunghiurile 1MM 1 şi 3NN1 se pot scrie relaţiile
h
sin( 200 g   )  ,
d1 M
de unde
h h
d1M   .
sin( 200   ) sin 
g

De asemenea, se poate scrie că

h
tg (200 g   )  ,
1M 1
rezultând că

+X

2
X2

X3 3

Ng Ng
XN N
b1 4-3
XM
M
h S 
X4 
4 N1
X1 b
M1 1
1-2

0 Y2 YM Y1 Y4 YN Y3 +Y

Figura 4.61 – Detaşarea paralelă în patrulater când laturile neadiacente diverg,

procedeul trigonometric

h h
1M 1    h  ctg .
tg (200   )  tg
g

În mod similar, în 4NN1 , se poate scrie că

h
sin( 200 g   )  ,
d 4 N
sau
h
d 4 N 
sin 
şi
h
tg (200 g   )  ,
4 N1
de unde
h h
4 N1    h  ctg
tg (200   )  tg
g

.
Din Figura 4.61 de observă că
b1  1M1  14  N1 4
sau altfel scris
b1  h  ctg  b  h  ctg
de unde
b  b1
h .
ctg  ctg
Pe de altă parte
(b  b1 )  h
s
2
sau
(b  b1 ) b  b1
s 
2 ctg  ctg
de unde
b1  b 2  2  s  (ctg  ctg ) ,
iar
b  ( x4  x1 ) 2  ( y 4  y1 ) 2
  400 g  12  14
şi

  400 g   41   43 .

Cu înălţimea h astfel calculată se determină mărimile d1 M si d 4 N , care se

înlocuiesc în relaţiile de calcul ale coordonatelor punctelor M şi N . La final se face
verificarea calculului coordonatelor punctelor M şi N prin una din metodele cunoscute.
 B. Metoda grafică
Pentru rezolvarea problemei se va proceda în mod asemănător cazului detaşării
paralele în triunghi pe cale grafică (paragraful 4.2.3.1.B).

4.2.3.3.4. Detaşarea paralelă în serie în patrulater când laturile neadiacente

diverg
Rezolvarea problemei se face în mod asemănător detaşării paralele în serie în
patrulater când laturile neadiacente converg (paragraful 4.2.3.3.2.).

4.2.3.4. Detaşarea paralelă în trapez

În trapezul 1234, pentru care se cunosc coordonatelele rectangulare plane ale
vârfurilor sale, se cere să se detaşeze suprafaţa s astfel încât dreapta de detaşare să
fie paralelă cu bazele trapezului (Figura 4.62).
+X

X2 2
b
3
X3

M
XM b1
N
XN

S
H
X1 1 h
B
X4 3' 3'' N'
N'' 4

0 Y1 YM Y2 Y3YNY4 +Y

Figura 4.62 – Detaşarea paralelă în trapez, procedeul analitic

A. Metoda numerică
a) Procedeul analitic
Punctele M şi N fiind puncte pe segmentele 12 , respectiv 43 se poate scrie că

X M  X 1  r1  ( X 2  X 1 )
YM  Y1  r1  (Y2  Y1 )
 şi
X N  X 4  r2  ( X 3  X 4 )
YN  Y4  r2  (Y3  Y4 ) ,
unde
1M 4N
r1  r2  r  .
12 43
Pentru calculul raportului r se fac următoarele construcţii grafice şi notaţii:
-se duc prin punctele 3 şi N paralele la latura 14 , care intersectează baza mare
14 în punctele 3 , respectiv N  ;
-din 3 şi N se duc înălţimile trapezelor notate cu H şi h , notându-se cu 3 '' ,
respectiv N '' picioarele perpendicularelor;
-se notează bazele trapezelor cu B , b și b1 ;
În urma construcţiilor grafice făcute se poate scrie că
4NN  ~ 433 ,
de unde
NN  4 N 4 N  NN "
  
33 43 43 33
sau
1M 4 N 4 N  NN "
  
12 43 43 33
în care s-a ţinut cont de faptul că prin construcţiile grafice făcute, patrulaterele 1233 şi
1MNN  sunt paralelograme şi deci 12  33 şi NN '  1M .
Pe de altă parte din Figura 4.62 se observă că

43  B  b şi 4 N   B  b1 .

Revenind la egalitatea rapoartelor se poate scrie că:

1M 4N B  b1 h
   r
12 43 Bb H

De asemenea, se poate scrie că

(B  b )  H ( B  b1 )  h
S şi s  .
2 2
Făcând raportul suprafeţelor se obţine
s B  b1 h
  .
S Bb H
 Dar s-a arătat că
B  b1 h

Bb H
şi ca atare se poate scrie că

s B  b1 B  b1
  ,
S B b B b
de unde
s B 2  b 21

( B  b)  H ( B  b)  ( B  b)
2
2  s B 2  b12

H Bb
Bb
b1  B 2  2  s  sau b1  B 2  2  s  p
H

Bb
unde cu p s-a notat raportul p  . Se menţionează că bazele B și b se calculează
H
analitic cu relaţiile
B  ( x4  x1 ) 2  ( y4  y1 ) 2
și
b  ( x3  x2 ) 2  ( y3  y2 ) 2 ,
iar înălţimea H cu relaţia
2 S
H
Bb
În continuare se calculează raportul r cu relaţia
B  b1
r,
B b
care, mai apoi, se înlocuiește în relaţiile de calcul ale coordonatelor punctelor M şi N .
Pentru verificare se calculează analitic suprafaţa trapezului 1MN4, care trebuie
să fie egală cu s .

b. Procedeul trigonometric
Rezolvarea problemei pe cale trigonometrică se face în mod similar cazului
„detașării paralele în triunghi”, considerându-se punctele M şi N ca fiind radiate din
vârfurile 1 şi 4 ale trapezului 1234 (Figura 4.63). Astfel, se pot scrie următoarele relaţii
de calcul ale coordonatelor punctelor ce determină dreapta de detaşare
 X M  X1  d1M  cos 12
YM  Y1  d1M  sin 12
şi
X N  X 4d 4 N  cos  43
YN  Y4  d 4 N  sin  43
unde
h h
d1M  și d 4 N  ,
sin  sin 
aceste distanţe reprezentând catete în triunghiurile dreptunghice 1MM 1 şi 4NN1 .

+X
X2 2
3
X3

Ng
XM M
b1
XN N Ng
1-2
h S
 h
X1 4-3
1 M1 
B
X4 N1 4

0 Y1 YM Y2 Y3YNY4 +Y
Figura 4.63 – Detaşarea paralelă în trapez, procedeul trigonometric

Înălţimea h se calculează cu relaţia

B  b1
h ,
ctg  ctg
iar baza b1 cu formula
b1  B 2  2  s  (ctg  ctg )
sau
 b1  B 2  2  s  p ,
unde s-a notat p  ctg  ctg .
Se observă că pentru calculul bazei mici b1 s-a obţinut o relaţie asemănătoare cu
cea de la procedeul analitic.
Cu b1 , astfel calculat se înlocuieşte în relaţia de calcul a înălţimii h
B  b1
h  ( B  b1 )  q ,
ctg  ctg
cu q notându-se
1
q .
ctg  ctg

Unghiurile  şi  se calculează pe baza orientărilor laturilor trapezului 1234,

astfel
  14  12
   43   41 .
În continuare se trece la determinarea lungimilor d1M şi d 4 N , ca ulterior, cu
ajutorul acestora, să se determine poziţiile planimetrice ale punctelor M şi N .
La final se face verificarea, care constă din calcularea orientărilor dreptelor 1M şi
4N , acestea trebuind să fie egale cu 1 2 , respectiv  43 .

B. Metoda grafică
Se consideră trapezul 1234 din Figura 4.64. Se cere să se detaşeze pe cale
grafică suprafaţa s, astfel încât dreapta de detașare să fie paralelă cu bazele trapezului.

2 3

M 2
N
2

M 1
h s
1 N
1

h s

1 4

Figura 4.64 – Detaşarea paralelă în trapez, metoda grafică

 Procedând în mod asemănător ca la detaşarea paralelă în triunghi se calculează
s
înălţimea h cu relaţia: h  , această mărime aplicându-se (redusă la scara planului)
14
perpendicular pe latura 14. Prin extremitatea înălţimii h se duce o paralelă la baza 14
obţinându-se punctele M 1 şi N1 .
În continuare se calculează suprafaţa
s  s  S1M 1 N1 4
şi corespunzător
s
h1  ,
M 1 N1
obţinându-se astfel punctele M 2 şi N 2 .
Se procedează de această manieră până când se obţine poziţia unei drepte de
detaşare care să includă o suprafaţă aproximativ egală cu s, diferenţa dintre ele
s
trebuind să se încadreze în toleranţa T  .
200

Caz particular
Se cere să se rezolve problema de detaşare astfel încât dreapta de detaşare să
împartă suprafaţa trapezului în două suprafeţe de arii egale (Figura 4.65).
În vederea rezolvării problemei se procedează astfel:
-se prelungesc laturile 12 şi 43 notându-se cu 5 punctul lor de intersecţie;
-se construieşte semicercul având ca diametru latura 45 ;
-cu vârful în punctul 5 se duce arcul de cerc de raza 53 care intersectează semicercul
în punctul P;
-se notează cu Q piciorul perpendicularei duse din punctul P pe latura 54 ;
-se consideră mijlocul segmentului Q 4 (notat cu O) din care se ridică o perpendiculară
care va intersecta semicercul în R;
-cu vârful în punctul 5 şi raza 5R se duce un arc de cerc până va intersecta latura 43 în
punctul notat cu N;
-din punctul N se duce o paralelă la baza 1N , dreapta MN astfel obţinută împarte
suprafaţa trapezului în două părţi egale.
 5

2 3

O
S

M N

1 4

Figura 4.65 – Detaşarea paralelă în trapez, metoda grafică, caz particular.

4.2.3.4.1. Detaşarea paralelă în serie în trapez

În trapezul 1234 se cere să se detaşeze în serie suprafeţele s i , i  1, n de la baza
mare spre baza mică, astfel încât dreapta de detaşare să fie paralelă cu bazele
trapezului (Figura 4.65).

A. Metoda numerică
a) Procedeul analitic
Relaţiile generale de calcul ale coordonatelor rectangulare plane ale punctelor
M i și N i , i  1, n , considerând ca acestea aparţin segmentelor 12 şi 43 sunt
X M i  X 1  ri  ( X 2  X 1 )
YM i  Y1  ri  (Y2  Y1 )
şi
X N i  X 4  ri  ( X 3  X 4 )
 YN i  Y4  ri  (Y3  Y4 ) ,
unde
B  bi hi
ri   .
Bb H
În relaţiile de calcul ale rapoartelor ri , i  1, n , bazele bi se calculează astfel
i
bi  B 2  2  p   s j ,
j 1

unde
Bb
p .
H

Bazele şi suprafaţa trapezului 1234 se calculează din coordonatele cunoscute

ale vârfurilor trapezului, iar înălţimea H, cunoscând aria trapezului 1234 (determinată
analitic din coordonatele cunoscute ale vârfurilor sale) și laturile menţionate ale
acestuia. Pentru verificare se calculează analitic suprafeţele trapezelor determinate de
dreptele de detaşare care trebuie să fie riguros egale cu s i , i  1, n .

+X

X2 2
b
3
X3 Mn
Mi+1 Nn
Sn
Mi . Ni+1
XMi .
. bi
M2 Ni
XN i Si
M1 . H N2
.
.
N1
X1 S1
1 hi
B
X4 3" N'i 4

0 Y1 YMi Y2 Y3 YNiY4 +Y

Figura 4.66 – Detaşarea paralelă în serie în trapez, procedeul analitic

 b) Procedeul trigonometric
Considerându-se punctele M i și N i , i  1, n ca fiind radiate, succesiv, din
vârfurile 1, respectiv 4 ale trapezului 1234 se pot scrie următoarele relaţii generale de
calcul (Figura4.67)

X M i  X 1  d i  cos  1 2
YM i  Y1  d i  sin  1 2
şi
X N i  X 4l i  cos  4 3
YN i  Y4  l i  sin  4 3
unde cu d i și li s-au notat lungimile segmentelor 1M i , respectiv 4 N i , i  1, n și care se
determină cu relaţiile
hi
di 
sin 
și
hi
li  .
sin 

+X

X2 2
b
3
X3 Mn
Mi+1 Nn
Sn
Ng Mi . Ni+1
XMi .
. bi
XNi M2
Si Ni Ng
1-2
M1 .
. N2
.
 hi
N1
X1 S1 4-3
1 
B
X4 4

0 Y1 YMi Y2 Y3 YNiY4 +Y

Figura 4.67 – Detaşarea paralelă în serie în trapez, procedeul trigonometric.

 Unghiurile  şi  se calculează pe baza orientărilor laturilor trapezului 1234 ,
astfel
  14  12
și
   43   41 ,
iar
B  bi
hi   ( B  bi )  q ,
ctg  ctg
unde
i
bi  B 2  2  (ctg  ctg )   s j
j 1

sau
i
bi  B 2  2  q   s j ,
j 1

în care s-a notat p  ctg  ctg .

La final se face verificarea calculului, care constă în determinarea orientărilor
laturilor 1M i , respectiv 4 N i , i  1, n , mărimi care trebuie să fie egale cu 12 , respectiv
 43 .

B. Metoda grafică
Pentru rezolvarea problemei se va proceda în mod asemănător cazului detaşării
paralele în serie în triunghi pe cale grafică (paragraful 4.2.3.2.B).