CURS 3 TOPOGRAFIE s.l. dr. ing.

Lazăr Anca-Alina

1.4.4 Drumuirea planimetrică cu punct nodal

Considerăm o drumuire planimetrică cu punct nodal formată din trei ramuri notate a, b,
c (fig.1.7). Operaţiile de teren sunt asemănătoare acelora de la drumuirea desfăşurată, cu
deosebirea că punctul nodal, N, se staţionează o singură dată, dar pentru toate cele trei ramuri.
N


202 2
N
11 N 201
x M   22

1   203

 

  N
101    N 33

 303
 302
3
103 
102  
301


y
Fig. 1.7 Drumuirea planimetrică cu punct nodal

În punctul nodal se poate viza o direcţie necunoscută comună celor trei ramuri, N-M.
Numărul de staţii de pe fiecare ramură (inclusiv punctul nodal) este na, nb, nc, iar lungimile
totale ale fiecărei ramuri sunt respectiv La, Lb, Lc.
Deoarece coordonatele punctului nodal xN, yN şi orientarea direcţiei comune θN-M nu se
cunosc, calculul acestei drumuiri prezintă aspecte particulare şi se desfăşoară în următoarele
etape:
1. Se calculează din coordonate unghiurile de orientare ale laturilor de plecare la
ramurile drumuirii: θ1-11, θ2-22, θ3-33.

y111
111  arctg  k  200g , k=0, 1, 2
x111

y222
 222  arctg  k  200g , k=0, 1, 2
x222

y333
 333  arctg  k  200g , k=0, 1, 2
x333

2. Se calculează unghiurile orizontale între laturi pe cele trei ramuri;

- ramura a: α1, α101, α102, α103, αN1;

1
Hz1-101 =  (HZ1-101(I)+ Hz1-101(II) ±200g )
2
1
Hz1-11 =  (Hz1-11(I) + Hz1-11(II) ±200g )
2
CURS 3 TOPOGRAFIE s.l. dr. ing. Lazăr Anca-Alina

α1 = Hz1-101– Hz1-11 (+400g)

……………………………….
1
HzN-M =  (HZN-M(I)+ HZN-M(II) ±200g )
2
1
HzN-103 =  (HzN-103(I) + HzN-103(II) ±200g )
2
αN1 = HzN-M– HzN-103 (+400g)

- ramura b: α2, α201, α202, α203, αN2;

1
Hz2-201 =  (HZ2-201(I)+ Hz2-201(II) ±200g )
2
1
Hz2-22 =  (Hz2-22(I) + Hz2-22(II) ±200g )
2
α2 = Hz2-201– Hz2-22 (+400g)

……………………………….
1
HzN-M =  (HZN-M(I)+ HZN-M(II) ±200g )
2
1
HzN-203 =  (HzN-203(I) + HzN-203(II) ±200g )
2
αN2 = HzN-M– HzN-203 (+400g)

- ramura c: α3, α301, α302, α303, αN3.

1
Hz3-301 =  (HZ3-301(I)+ Hz3-301(II) ±200g )
2
1
Hz3-33 =  (Hz3-33(I) + Hz3-33(II) ±200g )
2
α3 = Hz3-301– Hz3-33 (+400g)

……………………………….
1
HzN-M =  (HZN-M(I)+ HZN-M(II) ±200g )
2
1
HzN-303 =  (HzN-303(I) + HzN-303(II) ±200g )
2
αN3 = HzN-M– HzN-303 (+400g)
CURS 3 TOPOGRAFIE s.l. dr. ing. Lazăr Anca-Alina

3.Se transmit unghiurile de orientare la laturile drumuirii pornind pe fiecare ramură de

la orientările de plecare cunoscute. În finalul fiecărei ramuri se calculează orientarea laturii
comune N-M. Se obţin trei valori, θaN-M , θbN-M , θcN-M , care ar trebui să fie egale, însă erorile
cumulate de măsurare a unghiurilor orizontale sunt diferite pe fiecare ramură, în funcţie de
numărul de staţii. Se va considera deci ca orientare definitivă a direcţiei comune, media
ponderată a celor trei valori obţinute:

θb1-101 = θ1-11 + α1 (-400)

……………………………..
θaN-M = θbN-103 + αN1 (-400)

θb2-201 = θ2-22 + α2 (-400)

……………………………..
θbN-M = θbN-203 + αN2 (-400)

θb3-301 = θ3-33 + α3 (-400)

……………………………..
θcN-M = θbN-303 + αN3 (-400)

 aN  M  p a   bN  M  pb   cN  M  pc
 N M  (1.29)
p a  pb  p c

unde ponderile pa, pb, pc se calculează în funcţie de numărul de staţii pe fiecare ramură:

1
pa 
na

1
pb 
nb

1
pc  (1.30)
nc

În continuare, orientarea de sosire fiind cunoscută , se pot calcula erorile de închidere pe

orientări pe fiecare ramură:

ea   aN  M   N  M

eb   bN  M   N  M

ec   cN  M   N  M (1.31)

Erorile calculate trebuie să îndeplinească condiţia:

e ≤ Tθ =1c 50cc  n
CURS 3 TOPOGRAFIE s.l. dr. ing. Lazăr Anca-Alina

4. Se compenseză erorile de închidere pe orientări la fiecare ramură, obţinându-se

valorile definitive pentru toate laturile. Această operaţie se realizează ca şi la drumuirile
desfăşurate.
 ea
cθa = θ1-101 = θb1-101 + cθa
n
…………………….
θtN-M= θaN-M + 5cθa

 eb
cθb = θ2-201 = θb2-201 + cθb
n
…………………….
θtN-M= θbN-M + 5cθb

 ec
cθc = θ3-301 = θb3-301 + cθc
n
…………………….
θtN-M= θcN-M + 5cθc

5. Se calculează distanţele reduse la orizont între puncte, pe fiecare ramură.

- se calculează unghiurile verticale medii

1
V1-101 =  (V1-101(I) + 400 –V1-101(II))
2
În mod asemănător se obţin celelalte valori: V101-102,…., V103-N, V2-201,….., V203-N, V3-
301,…., V303-N.
- distanţa între două puncte este măsurată în ambele sensuri. Spre exemplu, pentru
calculul valorii reduse la orizont a distanţei între punctele 1-101 se obţine:
D’1-101 = L1-101 sinV1-101
D”1-101 = L101-1 sinV101-1

D1-101 = (D’1-101+ D”1-101)/2

În mod asemănător se obţin proiecţiile în plan orizontal ale tuturor laturilor drumuirii:
D101-102, D102-103 , D103-N, D2-201, D201-202, D202-203 , D203-N, D3-301, D301-302, D302-303 , D303-N

6. Se calculează coordonatele relative şi coordonatele rectangulare iniţiale ale punctelor.

Pornind de la punctele cunoscute de pe fiecare ramură, se ajunge în final la punctul nodal, pentru
care se obţin trei seturi de valori ale coordonatelor xNa, yNa, xNb, yNb, xNc, yNc.

δx1-101 = D1-101 cosθ1-101

δy1-101 = D1-101 sinθ1-101
……………………….
δx103-N = D103-N cosθ103-N
δy103-N = D103-N sinθ103-N
CURS 3 TOPOGRAFIE s.l. dr. ing. Lazăr Anca-Alina

δx2-201 = D2-201 cosθ2-201

δy2-201 = D2-201 sinθ2-201
……………………….
δx203-N = D203-N cosθ203-N
δy203-N = D203-N sinθ203-N

δx3-301 = D3-301 cosθ3-301

δy3-301 = D3-301 sinθ3-301
……………………….
δx303-N = D303-N cosθ303-N
δy303-N = D303-N sinθ303-N

x101 = x1 + δx1-101 y101 = y1 + δy1-101

x102 = x101 +δx101-102 y102 = y101 + δy101-102
x103 = x102 +δx102-103 y103 = y102 + δy102-103
xNa = x103 + δx103-N yNa = y103 + δy103-N

x201 = x2 + δx2-201 y201 = y2 + δy2-201

x202 = x201 +δx201-202 y202 = y201 + δy201-202
x203 = x202 +δx202-203 y203 = y202 + δy202-203
xNb = x203 + δx203-N yNb = y203 + δy203-N

x301 = x3 + δx3-301 y301 = y3 + δy3-301

x302 = x301 +δx301-302 y302 = y301 + δy301-302
x303 = x302 +δx302-303 y303 = y302 + δy302-303
xNc = x303 + δx303-N yNc = y303 + δy303-N

Coordonatele definitive ale punctului N vor fi mediile ponderate ale celor trei seturi de
valori:

x Na  q a  x Nb  qb  x Nc  qc
xN 
q a  qb  q c
y  q  y Nb q b  y Nc  qc
y N  Na a (1.32)
q a  qb  q c

unde

1 1 1
qa  qb  qc  (1.33)
La Lb Lc
CURS 3 TOPOGRAFIE s.l. dr. ing. Lazăr Anca-Alina

La = D1-101 + D101-102 + D102-103 +D103-N

Lb = D2-201 + D201-202 + D202-203 +D203-N
Lc = D3-301 + D301-302 + D302-303 +D203-N

Cu valorile definitive ale coordonatelor punctului nodal se pot calcula erorile de

închidere pe coordonate ale fiecărei ramuri:

eax = xNa – xN ebx = xNb – xN ecx = xNc – xN

eay = yNa – yN eby = yNb – yN ecy = yNc – yN (1.34)
E xy  e x2  e y2
3 L
Exy ≤ Txy = 4,5 10-6 L 
5200

7. În continuare se compensează coordonatele absolute provizorii rezultând

coordonatele definitive ale punctelor.
 eax  eay
c ax  şi c ay 
La La

X101 = x101 + c ax D1-101

Y101 = y101 + c ay D1-101
X102 = x102 + c ax (D1-101+ D101-102 )
Y102 = y102 + c ay (D1-101+ D101-102 )
X103 = x103 + c ax (D1-101+ D101-102 + D102-103 )
Y103 = y103 + c ay (D1-101+ D101-102 + D102-103 )
XN = xNa + c ax (D1-101+ D101-102 + D102-103 + D103-N) = xNa + c ax La
YN = yNa + c ay (D1-101+ D101-102 + D102-103 + D103-N) = yNa + c ay La

 ebx  eby
cbx  şi cby 
Lb Lb

X201 = x201 + cbx D2-201

Y201 = y201 + cby D2-201
X202 = x202 + cbx (D2-201+ D201-202 )
Y202 = y202 + cby (D2-201+ D201-202 )
X203 = x203 + cbx (D2-201+ D201-202 + D202-203 )
Y203 = y203 + cby (D2-201+ D201-202 + D202-203 )
XN = xNb + cbx (D2-201+ D201-202 + D202-203 + D203-N) = xNb + cbx Lb
CURS 3 TOPOGRAFIE s.l. dr. ing. Lazăr Anca-Alina

YN = yNb + cby (D2-201+ D201-202 + D202-203 + D203-N) = yNb + cby Lb

 ecx  ecy
ccx  şi c cy 
Lc Lc

X301 = x301 + ccx D3-301

Y301 = y301 + ccy D3-301
X302 = x302 + ccx (D3-301+ D301-302 )
Y302 = y302 + ccy (D3-301+ D301-302)
X303 = x303 + ccx (D3-301+ D301-302 + D302-303 )
Y303 = y303 + ccy (D3-301+ D301-302 + D302-303)
XN = xNc + ccx (D3-301+ D301-302 + D302-303 + D303-N) = xNc + ccx Lc
YN = yNc + ccy (D3-301+ D301-302 + D302-303 + D303-N) = yNc + ccy Lc (1.45)
Drumuirea cu punct nodal este utilizată pentru ridicări topografice în zone cu vizibilitate
nesatisfăcătoare. Un exemplu în acest sens îl constituie ridicările topografice din zonele silvice,
unde vegetaţia împiedică realizarea vizelor lungi.