2,b.

Identificarea parametrilor elementelor RE în baza măsurărilor fazoriale sincronizate

Z 12 2
J1 1 J2
I1 I 12 I2

U1 YL YL I 21,0 U2
I 12 ,0
2 2

Figura 1– Schema echivalentă a LE

Dacă cunoaştem tensiunile la intrare şi ieşire din linie curenţii se determină cu relaţiile:

3 I 1  Y 11 U 1  Y 12 U 2 ; (1)

√ 3 I 2 =−Y 21 U 1+Y 22 U 2 . (2)

Dacă LE este simetrică atunci se îndeplinesc restricţiile Y 11=Y 22 şi respectiv Y 12 =Y 21 . În

această ipoteză relaţiile (1) şi (2) se pot scrie sub formele:

√ 3 I 1 U 1=Y 11 U 21−Y 12 U 1 U 2 ; (3)

√ 3 I 2 U 2 =−Y 21 U 1 U 2 +Y 22 U 22 . (4)

Prin scăderea relaţiei (4) din (3) se obţine:

√ 3 I 1 U 1 −√ 3 I 2 U 2 =Y 11 ( U 21 −U 22 )=Y 22 (U 21 −U 22 ) , (5)

de unde se obţine:

√ 3 ( I 1 U 1 −I 2 U 2 )
Y 11=Y 22= ,
U 21−U 22 (6)

La rândul său dacă relaţia (1) se multiplică cu

U 2 , iar relaţia (2) cu U 1 se obţine:

√ 3 I 1 U 2 =Y 11 U 1 U 2−Y 12 U 22 ; (7)

√ 3 I 2 U 1 =−Y 21 U 21+Y 22 U 1 U 2 . (8)

Prin scăderea relaţiei (8) din (7) se obţine:

1
 √ 3 ( I 1 U 2−I 2 U 1 ) =−Y 12 ( U 22 −U 21 )=Y 12 (U 12−U 22 ) , (9)

de unde rezulta:

√ 3 ( I 1 U 2 −I 2 U 1 )
Y 12 =Y 21= .
(U 21−U 22 ) (10)

Din analiza schemei echivalente din figura 1 rezultă că:

YL 1 YL
Y 11 =Y 12 + = +
2 Z 12 2 ; (11)

1
Y 12=Y 21=
Z 12 . (12)

Din relaţia (12) rezultă că:

1 ( U 21 −U 22)
Z 12= =
Y 12 √ 3 ( I 1 U 2 −I 2 U 1 )
. (13)

YL
Din (11) se poate determina 2 :

YL 1 √ 3⋅( I 1 U 1 −I 2 U 2) √ 3⋅( I 1 U 2 −I 2 U 1 )
=Y 11 − = 2 − 2 =
2 Z 12 U −U 2 U 1 −U 22
1 2 ¿
¿
√ 3⋅[ I 1⋅( U 1−U 2 ) + I 2⋅( U 1 −U 2 ) ]
=
√ 3⋅¿ [ ( I 1 + I 2 )⋅( U 1 −U 2 ) ]
.
U 21 −U 22 U 21−U 22 (14)

Ţinând cont că : ( U 1−U 2 )=( U 1 −U 2 )⋅( U 1 +U 2 ) relaţia (14) devine:

2 2

YL √3 ( I 1 + I 2 )
== ,
2 U 1+ U 2 (15)

şi respectiv Y L se determină cu relaţia

2 √ 3 ( I 1+ I 2)
Y L == .
U 1 +U 2 (16)

La rândul său din analiza schemei echivalente(figura1) rezultă că:

−I 1 + I 12 +I 12 ,0 =0 ; (17)

2
 −I 2 +I 21, 0 −I 12=0 , (18)

Aceste doua relatii pot fi scrise si sub forma:

I 1 −I 12 , 0=I 21 , 0 −I 2 , (19)

sau

YL U1 YL U2
I 1− = −I 2
2 √3 2 √3 . (20)

Din relaţia (20) se poate determina Y L :

2 √ 3 ( I 1+ I 2)
Y L == .
U 1 +U 2 (21)

I1 I2

U1 A,B,C,D U2

Figura 2– Reprezentarea LE printr-un cuadripol

Dacă cunoaştem parametrii la ieşire parametrii la intrare se determină cu relaţiile:

U 1 =A⋅U 2 + √ 3 B⋅I 2 ; (22)

C
I 1 =D⋅I 2 + ⋅U
√3 2 . (23)

Asemenea ecuaţii se pot scrie si pentru două regimuri de funcţionare ale LE:

U (11 )= A⋅U (21 ) + √ 3 B⋅I (21 ) ; (24)

C
I 1(1 )=D⋅I (21 ) + ⋅U (21 )
√3 ; (25)

U (12 )= A⋅U (22 ) + √ 3 B⋅I (22 ) ; (26)

3
 C
I 1(2 )= D⋅I (22 ) + ⋅U (22 )
√3 . (27)

Din relaţiile (24) şi (26) rezultă:

U (11 )−√ 3 B⋅I (21 )

A= ( 1)
U2 ; (28)
( 2) (2 )
U 1 − √ 3 B⋅I 2
A= ( 2)
U2 , (29)

de unde rezultă că:

U (11 ) −√ 3 B⋅I (21 ) U (12 )− √3 B⋅I (22 )

( 1)
= ( 2)
U2 U2 , (9)

şi respectiv:

U (11 )
U2
(1 )
−
U (12 )
U2
( 2)
=√ 3 B⋅
[ I (21 )
U2
( 1)
−
I (22 )
U2
(2 ) ] . (31)

Prin soluţionarea ecuaţiei (31) se obţine:

[ ]
( 1) ( 2) (2 ) ( 1)
1 U 1 U 2 −U 1 U 2 U (21 )⋅U (22 ) ( 1) (1 )
1 U1 U 2 −U1 U2
(2 ) ( 1)
B= ⋅ (1 ) ( 2 ) = ⋅ ( 1 ) (2 )
√3 U (21 ) ¿ U (22 ) I 2 U 2 −I (22 ) U (21 ) √ 3 I 2 U 2 −I (22 ) U (21 )
. (32)

La rândul său din relaţiile (24) şi (26) rezultă că:

U (11 )− A ¿ U (21 ) U (12 )− A ¿ U (22 )

B= =
√3 I (21 ) √ 3 I (22 ) , (33)

de unde rezultă:

U (11 )
√ 3 I (21 )
−¿
U (12 )
√ 3 I (22 )
=A⋅
[ U (21 )
−
√ 3 I (21 ) √ 3 I (22 ) ,
U (22 )
] (34)

sau

√ 3 ( U (11 ) I (22 ) −U (12 ) I (21 ))

( )
3 I 21 ⋅I 22
( )
= A⋅
[ √ 3⋅( U (21 ) I (22 )−U (22 ) I (21 ) )
( )
3⋅I 21 ⋅I 22
( )
] . (35)

Din (35) se poate exprima constanta A :

4
 ( 1) ( 2) ( 2) ( 1)
U 1 I 2 −U 1 I 2
A= ( 1) ( 2) ( 2) ( 1)
U 2 I 2 −U 2 I 2 . (36)

Din relaţiile (25) şi (27) rezultă că:

√3 I (11 ) −C⋅U (21 ) √ 3 I (12 )−C⋅U (22 )

=
√ 3 I (21 ) √ 3 I (22 ) , (37)

sau

I (11 )
I (21 )
−¿
I (12 )
I (22 )
=C
[ U (21 )
√ 3 I (21 )
−
U (22 )
√ 3 I (22 ) , ] (38)

de unde rezultă că:

√ 3⋅( I (11 )⋅I (21 )− I (12 ) I (21 ) )

C= ( 1) ( 2) ( 2) ( 1)
U 2 I 2 −U 2 I 2 . (39)

Dacă cuadripolul este simetric atunci are loc relaţia:

A=D . (40)

Dacă cunoaştem constantele cuadripolului se pot determina parametrii schemei echivalente a LE.

Se ştie că:

Z L=B ; (41)

Z LY L
A=D =1+
2 ; (42)

Z L Y 2L
C=Y L+
4 . (43)

Din (42) rezultă:

2⋅( A−1 )=Z L Y L , (44)

de unde rezultă că:

2⋅( A−1 )
Y L=
ZL . (45)

Relaţia (43) se poate scrie şi sub forma:

5
 2
Z L Y L + 4 Y L−4 C=0 , (46)

de unde rezultă:

−4±√ 16+16 Z L C −4±4 √ 1+Z L C −1±√ 1+Z L ¿C

Y L= = =
2⋅Z L 2⋅Z L ZL
2 . (47)

√ 3 J 2=−Y 21 U 1 +Y 22 U 2 , (48)

sau
¿
S2
=Y 21 U 1 +Y 22 U 2
U ¿2 . (49)

Dacă tensiunea complexă

U 2 se scrie în coordonatele polare (reprezentare trigonometrică),

iar admitanţele Y 21 şi Y 22 în coordonatele rectangulare atunci relaţia (49) devine:

P2 − jQ 2 =−( C21− j B21 )⋅U 1 ( U 2 cos δ 2 − jU 2 sin δ 2 ) + ( G 22− jB 22 ) U 22 , (50)

sau

P 2=−G21 U 1 U 2 cosδ2+B 21 U 1 U 2 sinδ 2+G22 U 22 ; ¿}¿ ¿¿

(51)

Sistemul de ecuaţii conţine patru necunoscute. În legătură cu aceasta trebuie sistemul (51) de

alcătuit pentru două regimuri de funcţionare a LE:

()} ()} ()}

(1 ) (1 ) ( 1 ) ( 1 ) ( 1 ) ( 1 ) ( 1 ) ( 1 ) 2 ( 2 ) ( 2 ) ( 2 ) (2 ) (2 ) ( 2 ) (2 ) ( 2 ) 2 ( 1 ) ( 1 ) ( 1 ) ( 1 ) ( 1 ) ( 1 ) ( 1 ) ( 1 ) 2
P2 =−G21⋅U1⋅U2⋅cosδ2 +B21⋅U1⋅U2 sinδ2 +G2 U2 ;¿ P2 =−G21⋅U1⋅U2⋅cosδ2 −B21⋅U1⋅U2 sinδ2 +G2 U2 ;¿ Q2 =−B21⋅U1⋅U2⋅cosδ2 −G21⋅U1⋅U2 sinδ2 +B2 U2 ;¿ ¿
(52)

Sistemul de ecuaţii (52) se poate scrie sub forma:

[ ][ ][ ]
U (11 ) U (21 ) cos δ (21 ) −U (11 ) U (21 ) sin δ (21 ) ( U (21 ) ) 2 0
G 21 P2
( 1)

U (12 ) U (22 ) cos δ (22 ) −U (12 ) U (22 ) sin δ (22 ) ( U (22 ) ) 2 0

⋅
G 22
=
P(22 )
( U (21 ) ) 2
(1 )
0
( )
U 11
( )
U 21 cos
( )
δ 21
( )
U 11
( ) ( )
U 21 sin δ 21 B 21 Q2
B 22 Q (22 )
0 U1
( 2) ( 2)
U 2 cos δ2
( 2)
U1
( 2) (2 )
U 2 sin δ 2
( 2)
( U (22 ) ) 2
. (53)

6
 Prin soluţionarea sistemului de ecuaţii se obţin variabilele necunoscute. Dacă cunoaştem G22

şi G21 se poate determina conductanţa laterală cu relaţia:

GL
=G22−G 21
2 . (54)

BL
La rândul său cunoaştem B22 şi B21 se poate determina susceptanţa capacitivă 2 :

BL
=B22−B 21
2 . (55)