2.

MOMENTE DE INERTIE (GEOMETRICE)

NOTIUNI TEORETICE A. Definitii Se considera o sectiune plana (fig.2.1.1) si un sistem de referinta Oxy. Notand cu dA elementul de arie si cu x,y coordonatele ce definesc pozitia acestuia, se pot defini urmatoarele caracteristici geometrice: -aria A a domeniului D

A= dA
D
S y = zdA ; Sz = ydA
D D

(2.1.1)

-momentele statice Sy,Sz (2.1.2)

-momentele de inertie axiale Iy,Iz

I y = z 2 dA; I z = y 2 dA
D D

(2.1.3) (2.1.4)

-momentul de inertie polar Io

I o = ( y 2 + z 2 )dA = I y + I z
D

Pag 29

-momentul de inertie centrifugal Iyz

I yz = yzdA
D

(2.1.5)

-razele de inertie (giratie) ry, rz, ro

ry = Iy A ; rz = Iz ; ro = A Io A

(2.1.6)

Daca se noteaza cu yc, zc coordonatele centrului de greutate al sectiunii atunci:

S y = yc ; S z = zc A

(2.1.7)

si de aici rezulta ca daca o axa de coordonate trece prin centru de greutate momentul static fata de acea axa este nul. Observatii: - integralele din relatiile (2.1.1) (2.1.5) sunt integrale duble; - in coordonate carteziene elementul de arie se scrie dA = dydz (2.1.8) - daca se trece la coordonate polare y = r cos ; z = r sin (2.1.9) Atunci elementul de arie se scrie:
dA = rdrd

(2.1.10)

B.Variatia momentelorde inertie in raport cu axe paralele. Relatiile lui Steiner Fie C centrul de greutate al sectiunii (fig.2.1.2) , Cyz un sistem de referinta cu originea in punctul C a OYZ un sistem de referinta cu axele OY, OZ paralele. Pag 30 Cu aceste notatii, intre momentele de inertie exista relatiile (relatiile lui Steiner): 2 I Y = I y + AZ C ; I Z = I z + AY C2 ; I o = I c + Ad 2 ; I YZ = I yz + AY C Z C (2.1.11) Unde

2 d 2 = YC2 + Z C

(2.1.12)

C.Variatia momentelor de inertie in raport cu axe concurente Daca axele se rptesc cu unghiul (fig.1.1.3) atunci se obtin momentele de inertie
1 ( I Y + I Z ) + 1 ( I Y + I Z ) cos 2 I YZ sin 2; 2 2 1 1 I z = ( I Y + I Z ) ( I Y + I Z ) cos 2 + I YZ sin 2; 2 2 1 I YZ = ( I Y I Z ) sin 2 + I YZ cos 2. 2 Iy =

(2.1.13)

D. Directii principale. Momente principale de inertie Directiile principale de inertie , se obtin din relatia: 1 2 tg 2 = 2 I yz (2.1.14)

Pag 31

B.Momente de inertie pentru sectiuni compuse 2.2.6. Sa se determine directiile principale centrale si momentele principale centrale de inertie ale sectiunii din figura 2.2.6.

Rezolvare. In vederea determinarii momentelor si directiilor centrale principale de inertie este necesar a determina mai intai coordonatele centrului de greutate C cu ajutorul tabelului 2.2.1.
YC =

Momentele de inertie fata de axele (Oy,Oz) ale celor doua componente sunt:
I 1Y = 64 b 4 4b 4 ; I 1Z = ; 3 3 b 16 b 4 16 b 4 52 4 = 0 + 4b 2 4b = 8b 4 ; I 2Y = ; I 2Z = + 4b 2 (2b) 2 = b ; 2 3 12 3 = 0 + 4b 2 b 2b = 8b 4

AY A
i

= 1,25b; Z C =

AZ A
i

= 1,5b

I 1YZ I 2YZ

Rezulta prin sumare:

IY = 80 4 56 4 b ;IZ = b ; I YZ = 16 b 4 3 3

Momentele de inertie fata de axele Cy, Cz se deduc din formulele lui Steiner.
Iy = I yz 80 4 26 4 56 4 18 ,5 4 b 8b 2 (1,5b) 2 = b ;Iz = b 8b 2 (1,25 b) 2 = b ; 3 3 3 3 = 16 b 4 8b 2 (1,5b)(1,25 b) = b 4

Directiile principale centrale (Cy, Cz) se deduc din egalitatea:

tg 2 = 2 I yz Iz Iy = 0,8 1 = 71,67 , 2 = 161 ,67

Momentele principale de inertie se calculeaza cu ajutorul primei relatii 4 4 2.1.13 si rezulta : I y1 = 5,82 b ; I z1 = 9,01b .

2.2.7. Sa se determine directiile principale centrale si momentele principale centrale ale sectiunii din figura 2.2.7. Rezolvare. Centrul de greutate C coincide cu centrul de simetrie al sectiunii. Sectiunea are trei componente si anume: - doua dreptunghiuri 1, 3 cu laturile 3b, b;

- un dreptunghi 2 cu laturile b, 3b. Pentru dreptunghiul 1 aplicand relatiile lui Steiner se obtine:
I 3 Z = I 1Z = 49 4 21 4 b ; I 3Y = I 1Y = b ; I 3YZ = I 1YZ = 6b 4 . 4 4

Pentru dreptunghiul 2 rezulta:

I 2Z = 9 4 1 b ; I 2Y = b 4 ; I 2YZ = 0. 4 4

Rezulta prin sumarea momentelor de inertie

IY = 43 4 107 4 b ;IZ = b ; I YZ = 12 b 4 . 4 4

Directiile principale de inertie se deduc din relatia:

tg 2 = 2 I YZ = 1,5 1 = 61,845 ; 2 = 151,845 . I Z IY

Momentele de inertie principale sunt:

I y1 = 33 ,17 b 4 ; I z1 = 4,33 b 4 .

2.2.8. Sa se determine directiile principale si momentele principale centrale de inertie ale sectiunii din fig. 2.2.8. Rezolvare. Pozitia centrului de greutate se determina cu ajutorul tabelului 2.2.2., sectiunea data fiind obtinuta prin scaderea celor doua sectiuni:
10 ,5 ZC = b = 1,167 b. 9

Axa Cz fiind axa de simetrie rezulta ca este si axa principala centrala de inertie si deci axele principale centrale de inertie sunt axele Cy si Cz (fig 2.2.8). Mai rezulta:
3b(5b) 3 2b(3b) 3 = 26 ,75b 4 12 12 3 5b(3b) 3b(2b) 3 I 1Y = = 45b 4 ; I 2Y = + 6b 2 (2b) 2 = 26 b 4 ; 3 12 I Y = I 1Y I 2Y = 19b4 . I Z = I z = I 1Z I 2 Z =

2.2.9. Momentele de inertie ale profilului standardizat (vezi anexele) LL 30x20x4 (fig 2.2.9) sunt : I Y = 1,59cm 4 ; I z = 0,55cm 4 ; I YZ = 0,54 cm 4 . Sa se determine directiile principale centrale si momentele principale centrale de inertie. Rezolvare. Directiile principale se obtin din relatia:

tg 2 =

2 I YZ = 1,0384 1 = 66,959 . I Z IY

Momentele principale se deduc cu relatiile:

1 1 ( I Y + I Z ) + ( I Y I Z ) cos 21 I YZ sin 21 = 0,34 cm 4 ; 2 2 1 1 I z = ( I Y + I Z ) ( I Y I Z ) cos 21 I YZ sin 21 = 1,82 cm 4 . 2 2 Iy =

2.2.10. O grinda (fig. 2.2.10, a) este formata din doua profile I20 (vezi anexele) si doua platbande cu grosimea de 10 mm. Stiind ca (fig. 2.1.10, b) I Z = 2140 cm 4 , I Y = 117 cm 4 si aria A=33,5 cm 4 sa se determine momentele principale centrale ale sectiunii prin grinda.

Pag. 39