SEMINAR 5 – Rezistenţa Materialelor – Gr. 3721 & Gr.

3821
Prof. Dr. Ing. Mihaela SUCIU
CARACTERISTICI GEOMETRICE ALE SECȚIUNILOR PLANE
Problema nr 1.
Se dă secţiunea plană din figură.
Se cere:
a. Centrul de greutate al sectiunii compuse;
b. Momentele de inerţie centrale, axiale şi centrifugal;
c. Momentele de inerţie principale şi direcţiile principale.

6
32

32

Rezolvare
Pentru rezolvarea acestor probleme, trebuie respectaţi următorii paşi:
1. se alege un sistem convenabil de referinţă, iniţial;
2. se împarte figura compusă în figuri simple (figuri geometrice simple şi/sau
profile laminate) cât mai puţine (un număr cât mai mic de figuri simple);
3. se numerotează figurile simple;
4. se scriu coordonatele centrelor de greutate ale figurilor simple în raport cu
sistemul de referinţă ales iniţial;
5. se calculează coordonatele centrului de greutate G al figurii compuse, adică
perechea (zG, yG ) cu formulele:
 n

 z i  Ai
 zG  i 1
n



A i 1
i

 n

 y i  Ai
 yG 
i 1
n



A
i 1
i

unde:
- perechea (zG, yG ) reprezintă coordonatele centrului de greutate G al figurii
compuse, adică G (zG, yG );
- i se referă la figura simplă cu numărul i;
- n este numărul total de figuri simple;
- perechea (zi, yi ) reprezintă coordonatele centrului de greutate Gi al figurii
simple i, în raport cu sistemul de referinţă iniţial ales, adică Gi (zi, yi );
- Ai este este aria figurii simple i.
6. se calculează apoi momentele de inierţie centrale, axiale (Iz0 şi Iy0 ) şi
momentul de inerţie centrifugal (Iz0y0 ), în raport cu axele centrale de inerţie
z0 G y0 ce trec prin centrul de greutate G al secţiunii compuse, cu formulele:

 n

 I z0   ( I zi  yGi  Ai )
2

 i 1

 n

 I y0   ( I yi  zGi  Ai )
2

 i 1
 n
 I z0 y0   ( I zi yi  zGi  yGi  Ai )
 i 1

unde:
- Iz0 şi Iy0 reprezintă momentele de inerţie axiale centrale în raport cu sisitemul
de referinţă central z0 G y0 ce trece prin centrul de greutate G al secţiunii
compuse;
- Iz0y0 este momentul de inerţie centrifugal central în raport cu sisitemul de
referinţă central z0 G y0 ce trece prin centrul de greutate G al secţiunii
compuse;
- Izi şi Iyi sunt momentele de inerţie axiale ale figurii i, în raport cu un sistem de
referinţă ce trece prin centrul de greutate al figurii i;
- Iz0y0 este momentul de inerţie centrifugal al figurii i, în raport cu un sistem de
referinţă ce trece prin centrul de greutate al figurii i;
Secţunile simple sau compuse care au cel puţin o axă de
simetrie, au momentul de inerţie contrifugal nul. !!!!!!!!!
- zGi şi yGi se calculează cu formulele:
 zGi  zi  zG

 yGi  yi  yG

7. se calculează apoi momentele de inerţie principale I1,2, deduse din relaţiile de

calcul ale momentelor de inerţie axiale Iz1 şi Iy1 (formule deduse la calculul
momentelor de inerţie axiale în raport cu axe concurente) cu formula:
I z0  I y0
1
I1, 2  
( I z0  I y0 ) 2  4  I z20 y0
2 2
8. se calculează direcţiile principale α0 şi α0 + π / 2, cu formula:
2  I z 0 y0
tg 2 0  
I z 0  I y0
9. se calculează momentele de inerţie principale I'1,2, deduse din relaţia de
calcul a momentului de inerţie centrifugal Iz1y1 (formulă dedusă la calculul
momentului de inerţie centrifugal în raport cu axe concurente) cu formula:
1
I1', 2   ( I z0  I y0 )2  4  I z20 y0
2
10. se determină direcţiile principale α'0 şi α'0 + π / 2, cu formula:
 I z 0  I y0
tg 2 0' 
2  I z0 y0
Rezolvarea problemei:
a. Centrul de greutate al sectiunii compuse
Respectând paşii menţionaţi, se alege sistemul de referinţă convenabil, conform
figurii, astfel: axa orizontală Oz este la baza figurii compuse, pozitivă spre dreapta,
axa verticală Oy este pozitivă în sus, originea O a sistemului de referinţă fiind în
colţul din stânga-jos al figurii compuse, în punctul din stânga-jos al bazei inferioare
a dreptunghiului 32x6, adică, a figurii simple 1.

Se împarte figura compusă în 2 figuri simple, 2 dreptunghiuri, colorate şi

numerotate conform figurii:
y y0

2
32

z0
G(zG,yG)
1
6

z
O
32

Se determină coordonatele centrelor de greutate si ariilor celor 2 dreptunghiuri:

- figura 1:
32
z1   16mm
2
 6
y1   3mm
2
A1 = 32·6 = 192 mm2
- figura 2:
32
z2   16mm
2
32
y2  6   22mm
2
A2 = 32·6 = 192 mm2
Acum se pot calcula coordonatele centrului de greutate al secţiunii compuse:
 2

 z i  Ai
z1  A1  z2  A2 16  192  16  192
 zG  i 1
   16mm

2
A1  A2 192  192


A i 1
i

 2

 y i  Ai
y1  A1  y2  A2 3  192  22  192 576  4224 4800
 yG       12,5mm
i 1
2
A1  A2 192  192
A
 384 384

 i 1
i

Deci, centrul de greutate al secţiunii compuse G are coordonatele G (16; 12,5).

Prin acest punct trec axele centrale de inerţie ale sistemului de inerţie central
z0 G y0, axe ce sunt paralele cu axele sistemului de referină ales iniţial.

b. Momentele de inerţie centrale, axiale şi centrifugal se calculează cu

formulele:
 2

 I z0   ( I zi  yGi  Ai )  I z1  yG1  A1  I z2  yG2  A2

2 2 2

 i 1

 2

 I y0   ( I yi  zGi  Ai )  I y1  zG1  A1  I y2  zG2  A2

2 2 2

 i 1
 2
 I z0 y0   ( I zi yi  zGi  yGi  Ai )  I z2 y2  zG2  yG2  A2  I z2 y2  zG2  yG2  A2
 i 1
Se determină toate elementele pentru cele 2 figuri simple necesare în cele 3
formule:
- figura 1:
 b1  h13 32  63
 z1
I    576mm4
 12 12
 b1  h1
3
323  6
 I y1  12  12  16384mm
4


 I z1 y1  0

 zG1  z1  zG  16  16  0
 y  y  y  3  12,5  9,5mm
 G1 1 G



- figura 2:
 b2  h23 6  323
 z2
I    16384mm4
 12 12
 b23  h2 63  32
I
 y2    576mm4
12 12

 z2 y 2
I  0

 zG2  z2  zG  16  16  0
 y  y  y  22  12,5  9,5mm
 G2 2 G




Aceste valori se vor introduce în formulele anterioare şi se obţine:

I z  I z  yG2  A1  I z  yG2  A2  576   9,52 192  16384  9,52 192  16960  34656  51616mm4
 0 1 1 2 2

I y0  I y1  zG1  A1  I y2  zG2  A2  16384  0 192  576  0 192  16960mm

2 2 4


I  I z2 y2  zG2  yG2  A2  I z2 y2  zG2  yG2  A2  0
 z0 y0

c. Momentele de inerţie principale şi direcţiile principale se calculează astfel:

I z0  I y0 1
I1, 2   ( I z0  I y0 ) 2  4  I z20 y0
2 2
respectiv:
 I z 0  I y0 1 I z  I y0 1 I z  I y0 I z 0  I y0
I1   ( I z0  I y0 ) 2  4  I z20 y0  0  ( I z 0  I y0 ) 2  4  0  0   I z0
2 2 2 2 2 2

 I  I z 0  I y0  1 ( I  I ) 2  4  I 2  I z 0  I y0  1 ( I  I ) 2  4  0  I z 0  I y0  I z 0  I y0  I
 2 2 2
z0 y0 z 0 y0
2 2
z0 y0
2 2
y0

adică:
I1  I z0  51616mm4

I 2  I y0  16960mm
4

se calculează direcţiile principale α0 şi α0 + π / 2, cu formula:

2  I z0 y0 20
tg 2 0     0  2 0  0   0  0
I z0  I y0 I z0  I y0
iar α0 + π / 2=0°+90°=90°
adică, direcţiile principale 1 şi 2 coincid cu axele centrale de inerţie z0 G y0, originea
sistemului principal de referinţă 1G2, fiind în centrul de greutate G al secţiunii
compuse.
Acum se calculează momentele de inerţie principale I'1,2, deduse din relaţia
de calcul a momentului de inerţie centrifugal Iz1y1 (formulă dedusă la calculul
momentului de inerţie centrifugal în raport cu axe concurente) cu formula:
1
I1', 2   ( I z0  I y0 )2  4  I z20 y0
2
respectiv:
 ' 1 2 2 1 2 1
 
I1   2 ( I z0  I y0 )  4  I z0 y0   2 ( I z0  I y0 )  4  0   2 I z0  I y0  
51616  16960
2
 17348mm4

 2 2
z0 y0 z0 y0
2
z0 y0
2 0

z y0 
I '   1 ( I  I ) 2  4  I 2   1 ( I  I ) 2  4  0   1 I  I   51616  16960  17348mm4
2
Se determină apoi direcţiile principale α'0 şi α'0 + π / 2, cu formula:
I z 0  I y0 I z 0  I y0
tg 2 0'      2 0'  90   0'  45
2  I z 0 y0 20
iar α'0 + π / 2=45°+90°=135°
adică, direcţiile principale 1' şi 2' sunt rotite faţă de axele centrale de inerţie cu 45°
în sens trigonometric (adică, în sens invers al acelor ceasornicului), originea
sistemului principal de referinţă 1'G2', fiind în centrul de greutate G al secţiunii
compuse.

Problema nr. 2.
Se dă secţiunea plană din figură.
Se cere:
a. Centrul de greutate al sectiunii compuse;
b. Momentele de inerţie centrale, axiale şi centrifugal;
c. Momentele de inerţie principale şi direcţiile principale.

U20

Ø20
20

200

Rezolvare :
a. Centrul de greutate al sectiunii compuse
Respectând paşii menţionaţi, se alege sistemul de referinţă convenabil, conform
figurii, astfel: axa orizontală Oz este la baza figurii compuse, pozitivă spre
dreapta, axa verticală Oy este dirijată după axa de simetrie a secţiunii compuse,
pozitivă în sus, originea O a sistemului de referinţă fiind la baza figurii compuse,
în punctul ce se află la jumătatea bazei inferioare a dreptunghiului 200x20,
adică, a figurii simple 2.
Se împarte figura compusă în 3 figuri simple:
y

G1 3
20,1

8,5
Ø 20

20
2 z

O
200

- figura simplă 1 - profilul U20 (standardizat)

- 2 dreptunghiuri:
- figura simplă 2 - dreptunghiul 2 - reprezentat de platbanda cu
dimensiunile 200x20
- figura simplă 3 - dreptunghiul 3 - reprezentat de gaura de nit cu
dimensiunile 20x28,5 care se scoate din figura compusă, ceea ce
înseamnă că, în calcule, toate elementele referitoare la figura simplă 3
se iau cu semnul minus (-).
Se determină coordonatele centrelor de greutate si ariile celor 3 figuri simple:
- figura 1 – profilul U20:
z1 = 0
y1  20  20,1  40,1mm

A1 = 3220 mm
- figura 2 – dreptunghiul 200x20:
z2 = 0
20
y2   10mm
2
 A2 = 200·20 = 4000 mm2
- figura 3 – dreptunghiul 20x28,5:
z3 = 0
20  8,5
y3   14,25mm
2
A3 = 20·28,5 = 570 mm2
Acum se pot calcula coordonatele centrului de greutate al secţiunii compuse:
 3

  z i  Ai
z  A  z 2  A2  z 3  A3 0  3220  0  4000  0  570
 z G  i 1 3  1 1  0
 A1  A2  A3 3220  4000  570


i 1
A i

 3

  yi  Ai
y  A  y 2  A2  y 3  A3 40,1  3220  10  4000  14,25  570 129122  40000  8122,5 160990,5
 G
y  i 1
 1 1     24,21mm
3
A1  A2  A3 3220  4000  570

 6650 6650
A

 i 1
i

Deci, centrul de greutate al secţiunii compuse G se află pe axa Oy şi are

coordonatele G(0;24,21). Prin acest punct trec axele centrale de inerţie ale
sistemului de inerţie central z0 G y0, axa G z0 fiind paralelă cu axa Oz, iar axa G y0
coincide cu axa Oy.

b. Momentele de inerţie centrale, axiale şi centrifugal, se calculează cu

formulele:
 3

 z0  ( I zi  yGi  Ai )  I z1  yG1  A1  I z2  yG2  A2  I z3  yG3  A3

 2 2 2 2
I
 i 1

 3

 y0  ( I yi  zGi  Ai )  I y1  zG1  A1  I y2  zG2  A2  I y3  zG3  A3

 2 2 2 2
I
 i 1
 3
 z0 y0  ( I zi yi  zGi  yGi  Ai )  I z2 y2  zG2  yG2  A2  I z2 y2  zG2  yG2  A2  I z 3 y3  zG3  yG3  A3
I 
 i 1

Se determină toate elementele pentru cele 3 figuri simple necesare:

- figura 1 – profilul U20:
  I z1  148cm 4  148  10 4 mm4  1,48  106 mm4

 I y1  1910cm  1910  10 mm  19,1  10 mm
4 4 4 6 4


 I z1 y1  0

 zG1  z1  zG  0  0  0
 y  y  y  40,1  24,21  15,89mm
 G1 1 G

- figura 2:
 b2  h23 200  20 3
 z2
I    133333,33mm4  0,13  10 6 mm 4
 12 12
 b23  h2 2003  20
I
 y2    13333333,33mm 4  13,33  10 6 mm4
12 12

 I z2 y 2  0

 zG2  z 2  zG  0  0  0
 y  y  y  10  24,21  14,21mm
 G2 2 G




- figura 3:
 b3  h33 20  28,5
3

 I z3    38581mm 4  0,04  10 6 mm4

 12 12


b33  h3

20   28,5
3
 19000mm4  0,02  10 6 mm4
 y3
I
 12 12

 I z3 y 3  0

 zG3  z 2  zG  0  0  0
 y  y  y  14,25  24,21  9,96mm
 G3 3 G





Aceste valori se vor introduce în formulele anterioare şi se obţine:

 I z  I z  yG2  A1  I z  yG2  A2  I z  yG2  A3  1,48 106  15,892  3220  0,13 106 
 0 1 1 2 2 3 3

  14,21  4000  0,04 10   9,96  570  1,57 106  81,3 106  0,81 106  0,06 106
2 6 2


 I y0  I y1  zG1  A1  I y2  zG2  A2  I y3  zG3  A3  19,1 10  13.33 10  0,02 10
2 2 2 6 6 6


 I z0 y0  I z2 y2  zG2  yG2  A2  I z2 y2  zG2  yG2  A2  I z 3 y3  zG3  yG3  A3  0
adică:
  I z0  83,62 106 mm4

 I y0  32,41 10 mm
6 4


 I z0 y0  0

c. Momentele de inerţie principale şi direcţiile principale se calculează

astfel:
I z0  I y0 1
I1, 2   ( I z0  I y0 ) 2  4  I z20 y0
2 2
respectiv:
 I z0  I y0 1 I z  I y0 1 I z  I y0 I z0  I y0
I1   ( I z0  I y0 ) 2  4  I z20 y0  0  ( I z0  I y0 ) 2  4  0  0   I z0
2 2 2 2 2 2

I  I z0  I y0  1 ( I  I ) 2  4  I 2  I z0  I y0  1 ( I  I ) 2  4  0  I z0  I y0  I z0  I y0  I
 2 2 2
z0 y0 z0 y0
2 2
z0 y0
2 2
y0

adică:
I1  I z0  83,62  106 mm4

I 2  I y0  32,41  10 mm
6 4

se calculează direcţiile principale α0 şi α0 + π / 2, cu formula:

I z0  I y0 I z0  I y0
tg 2 0       2 0  90   0  45
2  I z0 y0 20
iar α0 + π / 2=45°+90°=135°
adică, direcţiile principale 1 şi 2 sunt rotite faţă de axele centrale de inerţie cu 45°
în sens trigonometric (adică, în sens invers al acelor ceasornicului), originea
sistemului principal de referinţă 1G2, fiind în centrul de greutate G al secţiunii
compuse.
Acum se calculează momentele de inerţie principale I'1,2, deduse din relaţia
de calcul a momentului de inerţie centrifugal Iz1y1 (formulă dedusă la calculul
momentului de inerţie centrifugal în raport cu axe concurente) cu formula:
1
I1', 2   ( I z0  I y0 )2  4  I z20 y0
2
respectiv:
 ' 1 2 2 1 2
 1

I1   2 ( I z0  I y0 )  4  I z0 y0   2 ( I z0  I y0 )  4  0   2 I z0  I y0  
83,62  32,41 6
2
 10  61,21  10 6 mm4

 2 2
z0 y0 z0 y0
2
z0 y0  2 0
z 
I '   1 ( I  I ) 2  4  I 2   1 ( I  I ) 2  4  0   1 I  I   83,62  32,41  10 6  61,21  10 6 mm4
y0
2

Se determină apoi direcţiile principale α'0 şi α'0 + π / 2, cu formula:

2  I z 0 y0 20
tg 2 0'    0  2 0'  0   0'  0
I z 0  I y0 I z 0  I y0
iar α'0 + π / 2 = 0° + 90° = 90°
adică, direcţiile principale 1' şi 2' coincid cu axele centrale de inerţie z0 G y0,
originea sistemului principal de referinţă 1' G 2', fiind în centrul de greutate G al
secţiunii compuse.

PROBLEME PROPUSE
1. Se dă secţiunea plană din figură.
Se cere:
a, Centrul de greutate al sectiunii compuse ;
b. Momentele de inerţie centrale, axiale şi centrifugal ;
c. Momentele de inerţie principale şi direcţiile principale.

U 30

Øn

2. Se dă secţiunea plană din figură.

Se cere:
a. Centrul de greutate al sectiunii compuse;
b. Momentele de inerţie centrale, axiale şi centrifugal;
c. Momentele de inerţie principale şi direcţiile principale.

L 100 x 100 x 10

Ø n/2
Elemente constructive și caracteristici geometrice ale profilului I

b -Iy, Iz – momente de inerție axiale

r -Wy, Wz – module de rezistență axiale
-iy, iz – raze de inerție
R
-Sz – momentul static al jumătății de

h
G z secțiune

Dimensiuni, Aria
Masa Caracteristici geometrice ale secţiunii
mm secţ. A,
Simbol I 2 liniară
mm Iz, Wz, iz Iy Wy iy Sz
h b t d=R r kg/m 4 3 4 3 3
cm cm mm cm cm mm cm
8 80 42 5,9 3,9 2,3 758 5,95 77,8 19,5 32 6,29 3 9,1 11,4
10 100 50 6,,8 4,5 2,7 1060 8,32 171 34,2 40,1 12,2 4,88 10,7 19,9
12 120 58 7,7 51 3,1 1420 11,2 328 54,6 48,1 21,5 7,41 12,3 31,8
14 140 66 8,6 5,7 3,4 1830 14,4 573 81,9 56,1 362 10,7 14 47,7
16 160 74 9,5 6,3 3,8 2280 17,9 935 117 64 54,7 14,8 15,5 68
18 180 82 10,4 6,9 4,1 2790 21,9 1450 161 72 81,3 19,8 17,1 93,4
20 200 90 11,3 7,5 4,5 3350 26,3 2140 214 80 117 26 18,7 125
22 220 98 12,2 8,1 4,9 3960 31,1 3060 278 88 162 33,1 20,2 162
24 240 106 13,1 8,7 5,2 4610 36,2 4250 354 95,9 221 41,7 22 206
26 260 113 14,1 9,4 5,6 5340 41,9 5740 442 104 288 51 23,2 257
28 280 119 15,2 10,1 6,1 6110 48 7590 542 111 364 61,2 24,5 316
30 300 125 16,2 10,8 6,5 6910 54,2 9800 653 119 451 72,2 25,6 381
32 320 131 17,3 11,5 6,9 7780 61,1 12510 782 127 555 84,7 26,7 457
34 340 137 18,3 12,2 7,3 8670 68 15700 923 135 674 98,4 28 540
36 360 143 19,5 13 7,8 9710 76,2 19610 1050 142 818 114 29 638
40 400 155 21,6 14,4 8,6 11800 92,6 29210 1460 157 1160 149 31,3 857
Anexa 6. Elemente constructive și caracteristici geometrice ale profilului U

Iy ;Iz;- momente de inerție axiale

Wy; Wz; - module de rezistență axiale
iy; iz;- raze de inerție

Sz - momentul static al jumătății de secțiune

Dimensiuni,
Aria Caracteristici geometrice ale secţiunii
mm ey Masa liniară
Simbol U secţ. A,
mm 2 kg/m Iz, Wz, iz Iy Wy iy Sz
h b d t=R r mm 4 3 4 3 3
cm cm mm cm cm mm cm
6,5 6,5 42 5,5 7,5 4 14,2 903 7,09 57,5 17,7 25,2 14,1 5,07 12,05 10,5
8 80 45 6 8 4 14,5 1100 8,64 106 26,5 31,0 19,4 6,36 13,3 15,9
10 100 50 6 8,5 4,5 15,5 1350 10,6 205 41,2 39,1 29,3 8,49 14,7 24,5
12 120 55 7 9 4,5 16,0 1700 13,4 364 60,7 46,2 43,2 11,1 15,9 36,3
14 140 60 7 10 5 17,5 2040 16,0 605 86,4 54,5 62,7 14,8 17,5 51,4
16 160 65 7,5 10,5 5,5 18,4 2400 18,8 925 116 62,1 85,3 18,3 18,9 68,8
18 180 70 8 11 5,5 19,2 2800 22,0 1350 150 69,5 114 22,4 20,2 69,6
20 200 75 8,5 11,5 6 20,1 3220 25,3 1910 191 77,0 148 27,0 21,4 114
22 220 80 9 12,5 6,5 21,4 3740 29,4 2690 245 84,8 197 33,6 23,0 146
24 240 85 9,5 13 6,5 22,3 4230 33,2 3600 300 92,2 248 39,6 24,2 179
26 260 90 10 14 7 23,6 4830 37,9 4820 371 99,9 317 47,7 25,6 221
28 280 95 10 15 7,5 25,3 5330 41,8 6280 448 109 399 57,2 27,4 266
30 300 100 10 16 8 27,0 5880 46,2 8030 535 117 495 67,8 29,0 316
 Anexa 7. Elemente constructive și caracteristici geometrice ale unor profile cornier cu aripi egale

Iy; Iz; Iη ;Iζ ; - momente de inerţie axiale

Wy; Wz; Wζ; - module de rezistenţă axiale
iy; iz; iη;iζ; - raze de inerție

Distanțe
Caracteristici geometrice ale secțiunii
Aria Masa mm
Dimensiuni cornier r r1
secţ. A liniară Iz,, Wz,, iz ,
aae 2 mm mm Iη iη Iζ Wζ iζ
cm kg/m e w υ υ1 Iy Wy iy
cm
4
cm cm
4
cm
3
cm
4 3
cm cm cm

20204 1,45 1,14 3,5 2 6,4 14,1 9.0 7,1 0,41 0,36 0,58 0.77 0,73 0,21 0,23 0,38
30304 2,27 1,78 5 2,5 8,8 21,2 12,4 10,5 1,80 0,85 0,89 2,85 1,12 0,75 0,61 0,58
40404 3,08 2,42 6 3 11,2 28,3 15,8 14,0 4,47 1,55 1,20 7,09 1,52 1,85 1,17 0,78
40405 3,79 2,97 6 3 11,6 28,3 16,4 14,2 5,43 1,91 1,20 8,6 1,51 2,26 1,37 0,77
50505 4.80 3,77 7 3,5 14,0 35,4 19,8 17,6 11,0 3,05 1,51 17,4 1,90 4,54 2,59 0,97
50506 5,09 4,47 7 3,5 14,5 35,4 20,4 17,7 12,8 3,61 1,50 20,4 1,89 5,33 2,61 0,97
60606 6,91 5,42 8 4 16,9 42,4 23,9 21,1 22,8 5,29 1,82 35,2 2,29 9,43 3,95 1,17
60608 9,63 7,09 8 4 17,7 42,4 25,0 21,4 29,2 6,89 1,80 46,2 2,26 12,1 4,86 1,16
70707 9,40 7,38 8 4,5 19,7 49,5 27,9 24,7 42,2 8,41 2,12 67,1 2,67 17,5 6,27 1,36
80808 12,3 9,63 9 5 22,6 56,6 31,9 28,2 72,2 12,6 2,43 115 3,06 29,8 9,36 1,55
10010010 19,2 15,0 10 6 28,2 70,7 39,9 35,4 177 24,6 3,04 280 3,83 72,9 18,3 1,95
12012010 23,2 18.2 12 6,5 33,1 84,9 46,9 42,3 313 36,0 3,67 497 4,63 129 27,5 2,36
14014014 37,6 29,4 13 7,5 39,8 99,0 56,1 50,7 689 68,8 4,30 1097 5,42 284 50,5 2,74
15015016 45,7 35,9 15 8 42,9 106 60,7 53,4 949 88,7 4,56 1510 5,74 391 64,4 2,93
16016014 43,3 34,0 16 8,5 44,7 113 63,0 57,7 1046 90,8 4,92 1662 6,20 431 68,1 3,16
16016016 49,1 38,5 17 8,5 45,5 113 64,2 57,9 1175 103 4,89 1866 6,17 485 75,3 3,14

Anexa 8. Diametre pentru nituri și găuri de nit recomandate [mm]

dnit 1 1,2 (1,4) 1,6 2 2,5 3 (3,5) 4 5 6 8
dgaură 1,2 1,4 (1,6) 1,8 2,2 2,7 3,2 (3,7) 3,2 5,5 6,5 8,5
dnit 10 12 (14) 16 (18) 20 (22) 24 (27) 30 (33) 36
dgaură 10,5 13 (15) 17 (19) 21 (23) 25 (28) 31 (34) 37