CURS 6 TOPOGRAFIE 1 s.l. dr. ing.

Lazăr Anca-Alina

Cap. 3 Calculul suprafeţelor

3.1 Generalităţi

Cunoaşterea mărimii suprafeţelor de teren ocupate de diferite detalii are implicaţii

importante în viaţa economică şi socială a unei ţări. Mărimea suprafeţelor deţinute de
proprietarii de teren constituie de exemplu un criteriu după care se percep impozitele pe teren.
Strategiile tehnice şi economice în domenii ca protecţia mediului, agricultură, silvicultură,
urbanism etc. nu sunt posibile fără cunoaşterea suprafeţelor de teren implicate în aceste
activităţi.
Prin noţiunea de arie a unei suprafeţe se înţelege din punct de vedere topografic,
întinderea proiecţiei în plan orizontal a acelei suprafeţe. Deoarece scoarţa terestră prezintă
neregularităţi şi pante, măsurarea precisă a ariilor nu se realizează direct pe teren, fapt pentru
care se recurge la calculul analitic sau la măsurarea sa pe planul topografic. Se utilizează deci
trei modalităţi mai importante:
- determinarea suprafeţelor pe cale grafică, utilizând planul topografic;
- calculul analitic cu ajutorul coordonatelor punctelor de contur;
- determinarea suprafeţelor pe planul topografic cu planimetrul.

3.2 Determinarea suprafeţelor pe cale grafică

Această modalitate presupune utilizarea planului topografic şi se aplică la determinarea

suprafeţelor care au contur poligonal. În principiu orice suprafaţă poligonală se poate
descompune în figuri geometrice simple (fig. 3.1), de exemplu triunghiuri.

Fig. 3.1 Determinarea suprafeţelor pe cale grafică

CURS 6 TOPOGRAFIE 1 s.l. dr. ing. Lazăr Anca-Alina

Împărţirea este arbitrară, singura condiţie este să nu intersectăm triunghiurile.

Etapele sunt următoarele:
►se desenează pe plan înălţimile fiecărui triunghi rezultat;
►se măsoară pe plan baza şi înălţimea fiecărui triunghi (bi, hi);
►se calculează lungimile bazelor şi înălţimilor măsurate în funcţie de scara planului pe care
lucrăm (ex. B1=b1*N, H1=h1*N unde N este numitorul scarii planului topografic);
►se calculează aria fiecărui triunghi cu relaţia S1 = (B1*H1 )/2
►însumăm suprafeţele parţiale obţinând suprafaţa totală.
Pentru ordonarea calculelor se poate face următorul tabel:
Tab. 3.1
Nr. triunghi Elemente măsurate Elemente calculate Suprafaţa
pe plan în teren triunghiului
1 b1 h1 B1 H1 S1
2 b2 h2 B2 H2 S2
3 b3 h3 B3 H3 S3
4 b4 h4 B4 H4 S4
S=ΣSi

Observaţie: La triunghiurile formate se măsoară pe plan bazele şi înălţimile direct pe

planul topografic (bi, hi), se transformă la dimensiunile reale şi se calculează ariile, a căror
sumă reprezintă suprafaţa determinată:
N2
S (b1 h1  b2 h2  b3 h3     ) (3.1)
2
unde N este numitorul scării de reprezentare a planului topografic.
Există şi alte metode grafice, dar sunt mai puţin utilizate datorită preciziei slabe.

3.3 Calculul analitic al suprafeţelor

În urma ridicării topografice se determină coordonatele tuturor punctelor de

detaliu. Punctele situate pe conturul suprafeţelor pot fi utilizate în mod direct la calculul analitic
al suprafeţelor, fără să fie necesar în acest caz planul topografic. Să considerăm o suprafaţă al
cărei contur a fost geometrizat la ridicarea topografică (fig. 3.2) iar punctele de pe contur au
coordonate cunoscute. Se realizează numerotarea lor provizorie într-un sens oarecare. Pentru
stabilirea formulelor generale de calcul analitic a suprafeţelor, se consideră suprafaţa unui
triunghi definit prin vârfurile 1 (X1,Y1); 2 (X2,Y2) şi 3 (X3,Y3), care se proiectează, mai întâi,
pe axa ordonatelor.
CURS 6 TOPOGRAFIE 1 s.l. dr. ing. Lazăr Anca-Alina

Fig. 3.2 Calculul analitic al suprafeţelor

Prin proiecţia punctelor 1, 2 şi 3 pe axa ordonatelor, se formează trapezele: 1-2-2’-1’;

2-3-3’2’ şi 1-3-3’-1’. Aria triunghiului 1-2-3 este egală cu diferenţa dintre suma suprafeţelor
celor două trapeze formate de laturile exterioare şi suprafaţa trapezului determinat de latura
interioară: S123 = S122'1' + S233'2' − S133'1' ; în care, suprafeţele trapezelor considerate, se obţin
cu ajutorul coordonatelor rectangulare (X,Y) ale punctelor ce delimitează fiecare trapez,
după cum urmează:

În urma înlocuirii acestor relaţii, în formula iniţială, se obţine:

2 ⋅S123 = (X1 + X2) ⋅ (Y2 – Y1) + (X2 + X3) ⋅ (Y3 – Y2) – (X1 + X3) ⋅( Y3 –Y1) iar
în urma dezvoltării rezultă:

2 S123 = X1Y2 -X1Y1 +X2Y2 –X2Y1 + X2Y3 –X2Y2 +X3Y3 -X3Y2 –X1Y3 +X1Y1 –X3Y3 +X3Y1

După reducerea termenilor asemenea şi scoaterea în factor comun a lui X1, X2 şi X3, se
obţine:

2 S123 = X1Y2 – X2Y1 + X2Y3 – X3Y2 + X3Y1 - X1Y3 =X1(Y2 – Y3)+X2(Y3 – Y1)+X3(Y1 – Y3)

Dacă se ia în considerare sensul de executare a calculului şi notaţiile din figura 3.2, se

poate scrie, formula generală de calcul analitic al suprafeţelor, în cazul unui poligon cu “ n “
laturi, de forma:

1 n
S  xi  yi 1  yi 1 
2 i 1
unde în cazul i  1 se ia i 1  n şi în cazul i  n se ia i  1  1 .
CURS 6 TOPOGRAFIE 1 s.l. dr. ing. Lazăr Anca-Alina

Calculul propriu-zis al suprafeţei unui poligon oarecare constă din înmulţirea, în mod
succesiv şi în sensul mişcării acelor unui ceasornic (fig.3.2) a abscisei fiecărui punct (Xi) cu
diferenţa dintre ordonata punctului următor (Yi+1) şi ordonata punctului precedent (Yi-1), iar
produsele obţinute se însumează algebric.
 Se proiectează punctele 1,2,3 şi pe axa absciselor (fig.3.2), iar suprafaţa triunghiului
1-2-3, se va obţine, în mod asemănător, pe baza relaţiei:
S123 = S311''3'' + S233''2'' − S211''2'' .
În urma înlocuirii coordonatelor rectangulare (X,Y) ale punctelor de pe contur in relaţia de mai
sus şi a efectuării calculelor, se va obţine:

2 S123 = Y1(X3 – X2) + Y2(X1 – X3) + Y3(X2 – X1)

Prin generalizare, în cazul unui poligon cu “ n “ laturi, formula de calcul analitic a suprafeţei,
se scrie sub forma:

1 n
S  yi xi 1  xi 1 
2 i 1

Cu această formulă se obţine suprafaţa negativă, care se pozitivează prin înmulţirea cu (-1).
Între rezultatele obţinute cu relaţia suprafeţei pozitive (S) şi relaţia suprafeţei negative (-S) nu
trebuie să existe nicio diferenţă. Din punct de vedere practic cele două formule de mai sus, se
aplică pentru oricâte numere alcătuiesc conturul poligonal, care delimitează o suprafaţă, iar
rezultatele obţinute trebuie să fie egale, dar cu semne diferite.
Din punctul de vedere al erorilor de determinare a suprafeţelor, metoda analitică se
consideră infailibilă, deci de precizie maximă şi referinţă pentru alte metode. Avantajul major
al calculului analitic este acela că se poate realiza prin programare pe calculator.
3.4 Măsurarea pe plan a suprafeţelor cu planimetrul

Planimetrul este un instrument mecanic, cu ajutorul căruia se poate măsura pe planul

topografic o suprafaţă oarecare, urmărind conturul acesteia. În principiu, dispozitivul de
înregistrare al instrumentului – care poate fi de tip mecanic-electronic- realizează o integrare
după curba care reprezintă conturul suprafeţei.
Planimetrele sunt de două feluri; polare şi liniare şi au afişaj numeric de tip mecanic sau
electronic. Elementul sensibil al unui planimetru este o mică rotiţă (ruleta) care trebuie să fie in
contact permanent cu suprafaţa planului topografic. Din acest motiv la efectuarea unei
măsurători cu planimetrul este necesar ca planul topografic să fie aşezat pe o suprafaţă plană
orizontală şi să fie foarte bine întins.