Bare cotite – nedeterminări interioare

Aplicaţii M
a a
1. Să se dimensioneze bara din figură, având secţiunile de formă
pătrată şi fiind din oţel cu E=21×104 şi σa=180 [MPa]; se cunosc
M=12kNm şi a=0,2m. 3a 3a
Rezolvare
Problema e triplu static nedeterminată exterior; construcţia are
axă verticală de simetrie, dar solicitarea e nesimetrică şi nu se pot face simplificări în
x2 rezolvarea nedeterminărilor.
M 2a
Sistemul de bază se obţine îndepărtând o încastrare
(schiţa alăturată prezintă necunoscutele de lucru şi
x3 regiunile barei); este schiţată şi diagrama de momente a
3a
stării fictive „0”, cu sistemul de bază având ca singură
“0” încărcare momentul exterior M de pe bara reală.
Stările fictive au diagrame de tip liniar şi coeficienţii δij
x1
X1 din ecuaţiile metodei eforturilor se pot calcula înmulţind
grafic diagramele (din pagina următoare), iar expresiile
X2
X3 analitice ale eforturilor respective nu mai sunt necesare.
 Bare cotite – nedeterminări interioare
3a 2a 1
Aplicaţii + +
Cele trei ecuaţii ale metodei
conţin 6 coeficienţi: “1” + “2” “3”

1
1
1

1 2 1 1
EI  11 = 2   3a  3a   3a + 2a  3a  3a = 36 a 3 ; EI  12 =  2a  2a  3a +  3a  3a  2a = 15 a 3
2 3 2 2
1 1 2 44 3
EI  13 = 2   3a  3a  1 + 3a  3a  1 = 18 a 2 ; EI   22 =  2a  2a   2a + 3a  2a  2a = a
2 2 3 3
1
EI   23 =  2a  2a  1 + 3a  2a  1 = 8 a 2 ; EI  33 = 2  3a  1  1 + 2a  1  1 = 8 a
2
1 9
EI  10 =  3a  3a  (−M) = − a 2 M ; EI   20 = 3a  2a  (−M ) = −6 a 2 M ; EI  30 = 3a  1  (−M ) = −3 aM
2 2
 Bare cotite – nedeterminări interioare
Aplicaţii
 3 9 2
36 a X1 + 15 a X 2 + 18 a X 3 = 2 a M
3 2


Se introduc rezultatele în sistemul de ecuaţii ale metodei, simplificând prin EI:  3 44 3
15 a X1 + a X 2 + 8 a X3 = 6 a M
2 2
 3
18 a 2 X + 8 a 2 X + 8 a X = 3 a M
 1 2 3

Rezolvând sistemul se obţin cele trei eforturi (reacţiuni) necunoscute:
2 M 27 M 51
X1 = T = ; X2 = N = ; X3 = M = − M
13 a 52 a 104
Folosind aceste mărimi pe schema reală de mai sus, expresiile eforturilor sunt:
27 M 2 M
x1  (0, 3a ) : N( x1 ) = − ; T ( x1 ) = − ;
52 a 13 a
2 M 51 51 3
M ( x1 ) = x − M ; de unde M (0) = − M ; M (3a ) = − M
13 a 104 104 104
27 M 2 M
x 2  (0, 2a ) : T ( x 2 ) = − ; N( x 2 ) = + ;
52 a 13 a
3 27 M 3 105
M( x 2 ) = − M+  x ; de unde M (0) = − M ; M ( 2a ) = M
104 52 a 104 104
27 M 2 M 105 2 M
x 3  (0, 3a ) : N( x 3 ) = + ; T( x 3 ) = + ; M( x 3 ) = M−M− x
52 a 13 a 104 13 a
1 2 M 1 47
 M( x 3 ) = M−  x ; de unde M(0) = M ; M(3a ) = − M
104 13 a 104 104
 Bare cotite – nedeterminări interioare

Aplicaţii
Solicitarea periculoasă se produce la capătul din stânga al segmentului
orizontal de pe bară, înaintea punctului unde se aplică momentul concentrat
M; în acel punct efortul de încovoiere coincide practic cu M (cu o eroare
mai mică de 1/100), iar efortul axial are valoare neglijabilă, încât se admite
ca dimensionarea să se facă luând în considerare numai solicitarea de
încovoiere:

M 6M 6  12  10 6 N  mm
ef max ( x ) = = 3  a  t min = = 10  3 200 mm = 58,48mm
W t 3 N
180
mm 2

Se adoptă secţiunea pătrată cu latura t=60mm.

 Bare cotite – nedeterminări interioare

Aplicaţii M M
2. Să se arate cum se modifică solicitarea barei de mai sus, dacă a a
încărcarea ei se completează cu încă un moment M, simetric
cu primul, dar având acelaşi sens de rotaţie cu acela (cele două
momente fiind deci antisimetrice). 3a 3a

Rezolvare

x1
Calculul se simplifică prin secţionarea imaginară a barei pe axa ei
M
de simetrie; gradul de nedeterminare se reduce astfel la 1 (în
necunoscuta T), eforturile N şi M fiind nule în acea secţiune,
a
T deoarece corespund unor diagrame antisimetrice. Bara poate fi
3a studiată pe o jumătate (ca în figura alăturată), cu sistemul de bază şi
x2
împărţirea în regiuni alese asemănător ca în rezolvările aplicaţiilor
precedente.
 Bare cotite – nedeterminări interioare

Aplicaţii
a
Stările fictive ale metodei sunt arătate în figura alăturată, cu + M
diagramele care le corespund: expresiile eforturilor sunt
1
simple şi se poate face abstracţie de ele în această etapă,
întrucât graficele se trasează cu uşurinţă şi permit -
aplicarea, la calculul coeficienţilor δij, a algoritmului de
+ “1” “0”
a a 2 10
EI  11 =  a + 3a  a  a = a 3
înmulţire grafică: 2 3 3 a M
EI  10 = 3a  a  (− M ) = −3a 2 M

Din ecuaţia metodei eforturilor rezultă:

10 3a 2 M 9 M
X1 = T = − = =
11 10 a 3 10 a
3
Această valoare se introduce pe schema de solicitare din figura anterioară şi se stabilesc
expresiile eforturilor secţionale pentru jumătatea din stânga a barei reale:
9 M 9 M 9
 x1  (0; a ) : N( x1 ) = 0 ; T( x1 ) = − ; M ( x1 ) =  x de unde M(0) = 0 ; M (a ) = M
10 a 10 a 10
9 M 9 1
 x 2  (0; 3a ) : T( x 2 ) = 0 ; N( x 2 ) = + ; M ( x 2 ) = M − M = − M = ct
10 a 10 10
 Bare cotite – nedeterminări interioare

Aplicaţii (9/10)M
Cu aceste date se trasează +
diagramele de eforturi pe
jumătatea din stânga, după care (9/10)M/a - (1/10)M
(9/10)M/a
diagrama T(x) se prelungeşte prin
simetrie, iar N(x) şi M(x) prin + N(x)
- T(x) M(x) - +
antisimetrie, pe întreaga lungime a
barei; se remarcă pe diagrame că (9/10)M/a (1/10)M
eforturile necunoscute N, T, M
(dintre care doar T era nenul)
plasate la începutul rezolvării în secţiunea imaginară de pe axa de simetrie a barei coincid cu valorile
din acea secţiune din diagramele eforturilor respective.
Solicitarea periculoasă are loc la capetele segmentului orizontal al barei, unde calculul se face numai
pentru încovoiere:
M( x ) 9 6 3  9 12  10 6 N  mm
ef max ( x ) = = M  3  a  t min =  = 10  3 360 = 71,13mm
W 10 t 3 5 N
180
mm 2

Rezultă că secţiunea pătrată cu latura de 72mm este suficientă pentru bara cotită considerată; adăugarea
celui de-al doilea moment măreşte latura secţiunii cu 20%, iar consumul de material pentru realizarea
barei – cu 44%.
Bare cotite – nedeterminări interioare
Bare cotite – nedeterminări interioare
Bare cotite – nedeterminări interioare
Bare cotite – nedeterminări interioare