Page 1 of 4

Disciplina: Programarea şi Utilizarea Calculatoarelor II

plecând de la relaţia (2) , care se înmulţeşte la

stânga cu A−1 şi se obţine :
Nu uitati avantajele funcţiilor: A−1  A  X = A-1  B (4)
- help *****
- doc ***** de unde rezultă :
X = A-1  B (5)
1. Considerǎm sistemul de ecuaţii liniare cu trei
necunoscute: În Matlab, sistemul se rezolvă astfel :
3x + 2 y − z = 10, >> A=[2 -3 1; 5 -2 2; 1 1 3]
 A=
− x + 3 y + 2 z = 5, (1) 2 -3 1
 x − y − z = -1,
 5 -2 2
1 1 3
>> B=[-9;-5;-2]
Acesta se poate scrie sub forma matriceală :
B=
A X = B (2) -9
unde: -5
A - matricea coeficientilor necunoscutelor de -2
dimensiune 3x3.
>> X=A^(-1)*B
X - matricea necunoscutelor cu dimensiunea 3x1; X=
B - matricea termenilor liberi cu dimensiunea 1.0000
3x1. 3.0000
-2.0000
Rezolvare :
3. Să se rezolve următorul sistem de ecuaţii :
Se introduc cele două matrice A şi B, ale căror 2 x + 3 y + 4 z = 5,

elemente sunt cunoscute, în Matlab : x - y + 2 z = 6, (6)
>> A=[3 2 -1; -1 3 2; 1 -1 -1] 3x − 5 y − z = 0,

A=
3 2 -1 Soluţiile acestui sistem se pot determina utilizând
-1 3 2 regula lui Cramer :
1 -1 -1 d
x= 1 (7)
>> B=[10;5;-1]
d
B=
10 d2
5 y= (8)
d
-1

d3
Pentru determinarea soluţiei sistemului, se aplică z= (9)
operatorul de împărţire la stânga : ‘’\’’, astfel : d
>> X=A\B unde,
obţinându-se soluţia sistemului : 5 3 4 2 5 4 2 3 5
X= d1 = 6 −1 2 d2 = 1 6 2 d3 = 1 −1 6
-2.0000
5.0000
0 − 5 −1 3 0 −1 3 −5 0
-6.0000 iar
2 3 4
2. Se consideră următorul sistem de ecuaţii : d=1 −1 2
2 x − 3 y + z = −9,
 3 − 5 −1
5x - 2 y + 2 z = −5, (3)
 x + y + 3z = −2,

Ca şi în cazul precedent, se cunosc matricele A şi
B. Determinarea soluţiilor sistemului se face
Page 2 of 4

În Matlab, sistemul se rezolvă astfel 1

0.8

a) se introduce sistemul în formă matriceală : 0.6

0.4
>> A=[2 1 3; 3 -1 -5; 4 2 -1]
0.2
A=
0
2 1 3
-0.2
3 -1 -5
-0.4
4 2 -1
-0.6
>> B=[5; 6; 0]
-0.8
B=
-1
5 0 1 2 3 4 5 6 7

6
0 >> y=cos(x);
>> plot(x,y)
b) Se calculează determinantul matricei A : 1

>> d=det(A) 0.8

d= 0.6

0.4
35
0.2
c) Se calculează d 1 , d 2 , d 3 : 0

>> d1=det([B A(:,2) A(:,3)]) -0.2

d1 = -0.4

97 -0.6

-0.8

>> d2=det([A(:,1) B A(:,3)]) -1

0 1 2 3 4 5 6 7
d2 =
-169 2. Să se reprezinte grafic funcţiile sin(x), sin(2x) şi
>> d2=det([A(:,1) A(:,2) B])
sin (3x) , pe un singur grafic unde x ia 100 de
d2 = valori de la 0 la 2 ∙ 𝜋.
50 Rezolvare

d) Se determină soluţiile sistemului cu relaţiile >> clear all

(7), (8), (9) : >> pas=2*pi/100;
>> x=d1/d >> x=0:pas:2*pi;
x= >> plot(x,sin(x));
2.7714 >> hold on
>> plot(x,sin(2*x));
>> y=d2/d >> plot(x,sin(3*x));
y= 1

-4.8286 0.8

0.6

>> z=d3/d 0.4

z = 1.4286 0.2

-0.2
Reprezentări grafice -0.4

-0.6

1. Să se reprezinte grafic funcţiile sin(x) şi cos(x), -0.8

pe câte un grafic independent, unde x ia valori de -1

0 1 2 3 4 5 6 7

la 0 la 2 ∙ 𝜋 cu pas de 0.05.
3. Să se modifice modul de reprezentare astfel
Rezolvare
încât să se ştie ce reprezintă fiecare curbă.
>> x=0:0.05:2*pi
>> plot(x,sin(x),'r-')
x= >> hold on
>> plot(x,sin(2*x),'g--')
Columns 1 through 9 >> plot(x,sin(3*x),'b-.')
>> legend('sin(x)','sin(2x)','sin(3x)')
0 0.0500 >>
…

>> y=sin(x);
>> y=plot(x,y)
Page 3 of 4

!!!! Atenţie, chiar dacă funcţia axis() are paranteze rotunde,

1
sin(x)
pentru a defini limitele pe cele două axe, va trebui să folosim
0.8 sin(2x) şi parantezele [] care reprezintă vectorul de valori limită ale
sin(3x)
0.6 axelor.
0.4
>> axis([-pi,pi,-1,1])
0.2

0 1

-0.2 0.8

-0.4 0.6

-0.6 0.4

-0.8 0.2

-1 0
0 1 2 3 4 5 6 7
-0.2

4. Exerciţiu. Să se reprezinte grafic funcţiile -0.4

cos(2), cos(2x) şi cos(3x) pe acelaşi grafic, unde x -0.6

ia 150 de valori în intervalul −2 ∙ 𝜋, 2 ∙ 𝜋. -0.8

-1
-pi -pi/2 0 pi/2 pi
Pentru rezolvare folosiţi ALTE moduri de
reprezentare ale curbelor pe care le puteţi găsi în
documentaţia MATLAB pentru comanda plot. Reprezentarea discretă a datelor

5. Revenind la primul grafic să se modifice Având un vector de forma :

valorile axelor încât să ofere o imagine mai x=0 :pi/12 :2*pi
sugestivă a valorii funcţiei sin(x) şi sin (2x). si o functie de x :
!! Atenţie unde puneţi „;” şi unde nu. y=sin(x),
reprezentarea discretă (prin puncte) a datelor se
>> x=-2*pi:.1:2*pi; face utilizând funcţia :
>>y1=sin(x);
>>y2=sin(2*x);
stem(x,y).
>>plot(x,y1,'r-',x,y2,'b-.')
>>set(gca,'XTick',-pi:pi/2:pi)
>>set(gca,'XTickLabel',{'-pi','-pi/2','0','pi/2','pi'})
>>
1

0.8

0.6

0.4

0.2

-0.2

-0.4

-0.6

-0.8 Exerciţiu. Reprezentaţi funcţia cos(x) pentru 𝑥 ∈

-1
-pi -pi/2 0 pi/2 pi
[−𝜋, 𝜋], utilizând reprezentarea discretă.

Dacă dorim să vedem ce se întâmplă doar în zona Reprezentaţi, pe acelaşi grafic, funcţia tan(x) şi 2 ∙
−𝜋 𝜋
[–pi, pi], vom defini limitele axelor de tan⁡(𝑥) pentru 𝑥 ∈ [ 2 , 2 ].
reprezentare:
>> axis(-pi,pi,-1,1)
??? Error using ==> axis>LocSetLimits at 234
Vector must have 4, 6, or 8 elements.

Error in ==> axis at 94

LocSetLimits(ax(j),cur_arg);
Page 4 of 4

Reprezentarea graficelor de bare

Având un vector de forma :

x=0 :pi/3 :2*pi
si o functie de x :
y=sin(x),
reprezentarea prin bare a datelor se face astfel :
subplot (1,2,1)
bar(x,y)
subplot(1,2,2)
bar(y)

Exerciţii. Să se rezolve următoarele trei sisteme

de ecuaţii aplicând pe rând fiecare din cele trei
metode învăţate.

Sistemul 1

x − y + 2  z + w = 2
x + y − 2  z − 2  w = 6


− 3  x + 3  y + 2  z + 2  w = 4

4  x − 4  y − 2  z + 2  w = 4

Sistemul 2

 x + 3 y + z = 10

3x + 2 y + 3z = 16
2 x + 5 y − 2 z = 6


Sistemul 3

3 x + y = 5

 2 x − 3 y = −4