CHIMIA ALIMENTELOR

Ghiliu Ioan Alexandru

Aliment = materie care prin ingestie serveşte la întreţinerea şi dezvoltarea unui organism = produs
natural de compoziţie complexă, de origine vegetală sau animală.

1) Un studiu realizat de cercetătorii italieni asupra populaţiilor din sudul Europei arată că există o
proporţie inversă între frecvenţa utilizării cepei în alimentaţie şi riscul de apariţie al mai multor forme
de cancer: bucal, esofagian, colo-rectal, laringian, de sân, ovarian, de prostată, renal. La fel ca usturoiul
şi prazul, ceapa prezintă capacitatea de a acumula seleniul din sol, o substanţă protectoare împotriva
apariţiei cancerului. Consumul de ceapă (cel puţin jumătate de ceapă crudă pe zi) a fost asociat, într-un
alt studiu francez, cu o reducere de cel puţin 50% a riscului de apariţie a cancerului de stomac, dar şi cu
o reducere semnificativă a incidenţei cancerului de sân.

2) Sucul de morcov este un preţios ajutor al celor care suferă de digestie dificilă sau de lipsa
poftei de mâncare. Morcovul este bogat în substanţe anti-oxidante ca vitamina A, dar şi alte
vitamine şi minerale, atât de necesare organismului uman. O cură de zece zile cu suc
proaspăt cicatrizează rănile făcute de ulcer şi îmbunătăţeşte vederea, mai ales a celei pe
timp de noapte.
3) Un consum moderat de bere poate îmbunătăţi funcţiile sistemului cardiovascular.
4) Singurul aliment care nu se deterioriază este mierea.
5) Consumul zilnic a trei ceşti de cafea sau a şase ceşti de ceai îmbunătăţeşte capacitatea de
memorare a femeilor în vârstă, dar nu are nici un efect asupra memoriei bărbaţilor, potrivit
unui studiu realizat în Franţa, care a fost publicat în revista medicală Neurology.
Cercetătorii au examinat legătura dintre consumul de cofeină şi performanţele intelectuale
„cognitive” (memorie, limbaj, logică). Cauza pentru care cofeina influenţează doar
memoria femeilor ar putea fi metabolizarea în mod diferit a cofeinei de către bărbaţi sau o
interacţiune hormonală, este concluzia medicilor.
6) Cafeaua: multe studii susţin că este o sursă de antioxidanţi şi scade riscul de diabet, ceva
din boabele ei scade incidenţa cirozei şi bolilor pancreasului.
7) Vinul roşu e un ingredient esenţial pentru a ne menţine în formă; se ştie de mult timp că
ajută la prevenirea cancerului şi la protejarea arterelor. Unele studii arată însă că există un
antioxidant care se găseşte în strugurii roşii din care se face vinul, numit resveratrol. Acesta
îmbunătăţeşte anduranţa muşchilor, reduce afecţiunile gingiilor şi apariţia bolii Alzheimer.
8) Cei care îşi încep ziua cu două ouă la micul dejun pierd de două ori mai multe kilograme
decât cei care ţin diete drastice, susţin nutriţioniştii de la Universitatea de medicină din
Louisiana (SUA), într-un studiu efectuat pe o mie de femei obeze. Succesul oului este
determinat de conţinutul bogat în cele mai bune proteine, ceea ce conferă aceeaşi energie ca
şi mâncatul unei fripturi, dar are un număr mult mai mic de calorii. Şi asta, indiferent de
modalitatea de preparare.
9) Merele, nu cofeina (cafeaua), sunt mai eficiente să ne trezească dimineaţa.
10) Dieta naturistă presupune şi multe reguli pe care mulţi oameni nu le pot urma. Cu toate
acestea, dacă încercăm să ne apropiem cât mai mult de acestea vom observa, în timp,
îmbunătăţiri. Iată care sunt regulie mai sus-menţionate:
11) Cercetătorii americani au descoperit că o substanţă prezentă în compoziţia vinului
roşu, resveratrol, are efecte miraculoase în cazul persoanelor obeze şi creşte
considerabil longevitatea. Aceasta moleculă ar putea explica de ce francezii, deşi
sunt cunoscuţi ca cei mai mari consumatori de vin roşu din lume, suferă de mai
puţine maladii cardiovasculare, în ciuda alimentaţiei bogate în calorii.
12) Vinul de ţară se bea cu moderaţie cu o jumătate de oră înaintea mesei,
13) Fructele trebuie mâncate înaintea celorlalte alimente, pentru a asigura o digestie mai bună,
14) Este bine ca fiecare să consume alimente din ţara în care s-a născut. De exemplu noi,
românii, am putea să înlocuim lămâia cu cătina albă,
15) Produsele din cereale trebuie consumate fără să le distrugem principiile nutritive prin
modul de preparare,
16) Vitaminele sintetice realizate chimic nu îşi îndeplinesc rolul la fel de bine ca cele naturale,
deci trebuie înlocuite.
17) În ultimul timp, studiu după studiu arată beneficiile ciocolatei: conţine antioxidanţi care
previn anumite tipuri de cancer, iar anumite substanţe pot chiar să prevină demenţa.
Consumaţi ciocolată cu cel mai mare conţinut de cacao. Cea care are prea mult zahăr face
mai mult rău decât bine.
18) Un espresso are mai puţină cafeină decât o ceaşcă de cafea.
19) Treizeci de grame de fistic zilnic ne feresc de riscul de a ne îmbolnăvi de boli
cardiovasculare ca infarct, accident cerebral sau embolii, susţin cercetătorii de la
Universitatea de medicină din Pennsylvania (SUA). Pe lângă fistic, nucile, migdalele şi
alunele de pădure neprăjite reduc atât nivelul colesterolului rău, cât şi al grăsimilor
nesănătoase din arterele sanguine. Studiul, efectuat pe trei mii de adulţi, timp de cinci
săptămâni, a micşorat nivelul colesterolului şi trigliceridelor cu până la 30%, reducând
astfel riscul de formare a cheagurilor de sânge care blochează arterele.
20) Consumat cu moderaţie, vinul roşu micşorează nivelul colesterolului şi previne
accidentele cardiovasculare. S-a descoperit recent că băutura acţionează şi
împotriva afecţiunilor pulmonare şi a maladiei Alzheimer. Vinul roşu, spun
cercetătorii de la Harvard, este, prin acţiunea sa antioxidantă, secretul longevităţii.

21) Bogat în vitaminele A, B1, B2, C şi în substanţe nutritive, mărul are proprietăţi
terapeutice asupra organismului uman. Substanţele nutritive antioxidante din sucul
de mere ajută la reducerea colesterolului şi a bolilor cardiovasculare. Consumul
regulat de mere reduce riscul apariţiei cancerului la sân şi la plămâni. Merele sunt
bogate în fibre, reduc colesterolul din organism şi întăresc oasele. Când sunt
mâncate ca o gustare, merele suprimă foamea şi de aceea sunt indicate în curele de
slăbire. În afară de proprietăţile terapeutice pe care le au, merele sunt utilizate şi în
cosmetică. Măştile cu măr ras, aplicat pe faţă timp de 10 minute, câteva zile
consecutiv, ajută la curăţarea tenului, la vindecarea acneelor şi la estomparea
ridurilor.
22) Două pastile cu ulei de peşte zilnic impulsionează creierul copiilor să se dezvolte în
trei luni cât s-ar dezvolta în trei ani, susţin cercetătorii din Marea Britanie.
Creierele copiilor care au primit zilnic capsule cu acizi graşi Omega-3 şi Omega-6
au dezvoltat mai multă materie cenuşie, ceea ce a dus la creşterea memoriei pe
termen scurt şi a capacităţii de învăţare. În plus, timp de trei luni ei au redus
cantitatea de mâncare de tip fast-food, băuturile carbogazoase şi au făcut mai mult
sport.