www.matematicon.

ro

Bacalaureat
Model subiecte Bacalaureat 2012 M1
Subiecte rezolvate – Model subiecte Bacalaureat 2012, M1

Gasiti mai jos rezolvarea detaliata a subiectelor model Bacalaureat 2012, M1

Subiectul I

1. Determnati numarul elementelor multimii A={x  Z x  1  24 }.

Rezolvare:

x  1  24  -24  x + 1  24  1  -25  x  23  x  [-25, 23].

A = [-25, 23]  Z = {-25, -24, -23, ... , -1, 0, 1, ... , 22, 23}.

Card A = 49 (multimea A contine 49 elemente).

2. Determinati coordonatele punctelor de intersectie ale dreptei y = 2x – 1 cu parabola

y = 2x 2 -3x + 1.

Rezolvare:

Coordonatele punctelor de intersectie ale celor doua grafice sunt date de solutiile sistemului:

 y  2x  1 y  2x  1 y  2x  1
 2
 2
 2
 y  2x  3x  1  2x  1  2x  3x  1  2x  5 x  2  0

53 1
2x 2 - 5x + 2 = 0,  = 25 – 16 = 9, x 1, 2 =  x 1 = 2, x 2 = .
4 2

 1  1
 x  2 sau x  x  2 x 
 2 sau  2.
 y  2x  1 y  3  y  0

1 
Deci punctele de intersectie sunt M(2, 3) si N  ,0  .
2 

www.matematicon.ro
 www.matematicon.ro

3
3. Rezolvati, in multimea numerelor reale, ecuatia 1  7x  1  x .

Rezolvare:

Indicele radicalului fiind impar nu se impun conditii expresiei 1 + 7x.

3
1  7x  1  x   1  7x 
3
3
 1  x  1 + 7x = 1 + 3x 2 + 3x + x 3  x 3 + 3x 2 - 4x = 0 
3

 3 5
 x(x 2 + 3x – 4) = 0  x 1 = 0 sau x 2 + 3x – 4 = 0,  =9 + 16 = 25, x 2, 3 =  x 2 = -4, x 3 = 1.
2

Deci x 1 = 0, x 2 = -4, x 3 = 1. S = {-4, 0, 1}.

4. Se considera multimea A ={1, 2, ... , 10}. Determinati numarul de submultimi cu 3 elemente

ale multimii A, submultimi care contin exact 2 numere impare.

Rezolvare:

Multimea A contine 5 numere impare si 5 numere pare. O submultime a lui A care contine 3
elemente dintre care exact 2 sunt numere impare va contine si un numar par.

Numarul submultimilor lui A care contin exact un numar par este C 15 = 5. Completam fiecare
54
din aceste submultimi cu 2 numere impare in C 25 = = 10 moduri.
1 2

Deci, in total, numarul submultimilor lui A care contin exact 2 numere impare este 5·10 = 50.

5. Determinati ecuatia mediatoarei segmentului [AB], unde A(1, -2) si B(3, 4).

Rezolvare:

Mediatoarea segmentului [AB] este dreapta perpendiculara pe segment care trece prin
mijlocul lui.

xA  xB 1  3 y  yB  2  4
Fie M mijlocul segmentului [AB]  x M = = = 2 si y M = A = = 1
2 2 2 2
 M(2, 1).

yB  yA 4  2 6
Daca m este panta dreptei AB atunci m = = = = 3.
xB  xA 3  1 2

1 1
Fie m' panta mediatorei segmentului [AB]. Atunci m' = - =- .
m 3

1
Ecuatia mediatorei segmentului [AB] este y - y M = m'(x - x M )  y – 1 = - (x – 2) 
3

www.matematicon.ro
 www.matematicon.ro

 3y – 3 = - x + 2  x + 3y – 5 = 0.

  1
6. Stiind ca x   0,  si cos 2x = , calculati sin x.
 2 3

Rezolvare:

Stim ca, cos 2x= cos 2 x - sin 2 x si sin 2 x + cos 2 x = 1  cos 2x = 1 - 2 sin 2 x  2 sin 2 x = 1 – cos x
1 2 1 1
 2 sin 2 x = 1 -  2 sin 2 x =  sin 2 x =  sin x = .
3 3 3 3

  1 3
x   0,   sin x > 0  sin x = = .
 2 3 3

Subiectul II

 x  my  m 2 z  0

1. Se considera sistemul de ecuatii mx  m 2 y  z  0 unde m  R.
 2
m x  y  mz  0
a) Determinati valorile lui m pentru care determinantul matricei sistemului este nul.
b) Aratati ca, pentru nici o valoare a lui m, sistemul nu are o solutie (x 0 , y 0 , z 0 ) cu x 0 , y 0 , z 0
numere reale strict pozitive.
c) Aratati ca rangul matricei sistemului este diferit de 2, oricare ar fi m R.

Rezolvare:
 1 m m2 
 
a) Matricea sistemului este A =  m m 2 1 
 2 
m 1 m
1 m m2 1  m  m2 1  m  m2 1  m  m2 1 1 1
i)
2
det(A) = m m 2 1  m m2 1 = (1 + m + m ) m m2 1 =
m2 1 m m2 1 m m2 1 m
1 0 0
ii )
2 m2  m 1  m
 (1 + m + m ) m 2
m m 1  m =(1 + m + m 2 ) =
1  m2 m  m2
m2 1  m2 mm 2

 m(1  m ) 1 m m 1
= (1 + m + m 2 ) 2
=(1 + m + m 2 )(1 - m)(1 - m) =
1 m m(1  m ) 1 m m
= (1 + m + m 2 )(1 - m) 2 (-m 2 - 1 – m) = - (1 + m + m 2 ) 2 (1 - m) 2 = - [(1 + m + m 2 )(1 - m)] 2 =
= - (1 - m 3 ) 2 . det (A) = 0  - (1 - m 3 ) 2 = 0  m = 1.

i) am adunat la prima linie celelalte 2 linii,

ii) am scazut prima coloana din celelalte doua.

www.matematicon.ro
 www.matematicon.ro

b) Daca det(A)  0 atunci sistemul are solutie unica solutia banala (0, 0, 0)  m  1 sistemul
are solutie unica (0, 0, 0).
x  y  z  0

Daca m = 1 sistemul devine  x  y  z  0 care se reduce la o singura ecuatie cu 3 necunoscute:
x  y  z  0

x + y + z = 0 care nu poate avea solutii strict pozitive (suma a oricaror 3 numere strict pozitive
este tot un numar strict pozitiv, deci diferit de 0).

1 1
c) Daca m = 1  det(A) = 0 si toti minorii de ordinul 2 sunt de forma = 1 – 1 = 0. Deci toti
1 1
minorii de ordin 2 sunt nuli  rang A = 1.
Daca m  1  det(A)  0  rang A = 3.
Deci  m  R rang A  2.

1
2. Pe multimea R se defineste legea de compozitie x*y = (x + y – xy + 1).
2
a) Verificati daca legea de compozitie „*” este asociativa.
b) Aratati ca legea de compozitie „*” admite element neutru.
c) Rezolvati ecuatia x*x*x = 3.

Rezolvare:

Mai intai sa aducem la o forma mai simpla expresia prin care este data legea de compozitie:
1 1 1 1
x*y = (x + y – xy + 1)= (x – xy + y – 1 + 1 +1)= [x(1 – y) – (1 – y) + 2]= [(1 - y)(x – 1) + 2]=
2 2 2 2
1 1
= (1 – y)(x – 1) + 1 = - (x – 1)(y – 1) + 1.
2 2
a) asociativitatea:
Fie x, y, z R oarecare
1 1 1
(x*y)*z = - (x*y – 1)(z – 1) + 1 = - [(- (x – 1)(y – 1) + 1) – 1](z – 1) + 1 =
2 2 2
1 1 1
= - [- (x – 1)(y – 1)(z – 1)] + 1 = (x – 1)(y – 1)(z – 1) + 1
2 2 4
1 1 1
x*(y*z) = - (x – 1)(y*z – 1) + 1 = - (x – 1)[(- (y – 1)(z – 1)+1) -1] + 1 =
2 2 2
1 1 1
= - (x – 1)[- (y – 1)(z – 1)] + 1 = (x – 1)(y – 1)(z – 1) + 1
2 2 4
Deci (x*y)*z = x*(y*z)  x, y, z R  legea ”*” este asociativa.
1 1
b) Fie e R si x  R oarecare. e*x = x  - (e – 1)(x – 1) + 1= x  - (e – 1)(x – 1) – (x – 1)=0
2 2
1 1 1 1 1 1
 (x – 1)[- (e – 1) - 1]= 0  x  R  - (e – 1) - 1= 0  - e + - 1= 0  - e - =0  e = -1
2 2 2 2 2 2
Deci  x  R avem (-1)*x = x. Verificam ca x*(-1) = x  x  R.

www.matematicon.ro
 www.matematicon.ro

1
x*(-1) = x  - (x – 1)((-1) – 1) + 1= x  2(x – 1) + 2 = 2x  2x – 2 + 2 – 2x = 0  0 = 0
2
adevarata. Deci x*(-1) = x  x  R.
Deci e = -1 este elementul neutru al legii „*”.
1 1
c) x*x*x = 3  (x – 1)(x – 1)(x – 1) + 1 = 3  (x – 1) 3 = 2  (x – 1) 3 = 8  x – 1 = 2 
4 4
x=3
Am aplicat direct formula determinata mai sus – la demonstrarea asociativitatii legii – privind
compunerea a 3 numere.

Subiectul III
1. Se considera functia f: R  R, f(x) = x 3 - 3x + 2.
f ( x)
a) Calculati lim .
x   f (  x )

b) Demonstrati ca functia f este descrescatoare pe intervalul [-1, 1].

c) Determinati m  R pentru care ecuatia f(x) = m are trei solutii reale distincte.

Rezolvare:

a) f(-x) = - x 3 + 3x + 2.
 3 2   3 2 
x3 1  2  3  1  2  3 
f ( x) x 3  3x  2  x x  x x  1 0  0
lim = lim = lim = lim  = = -1.
x   f (  x ) x    x 3  3x  2 3 2 3 2  1 0 0
3   
x   x  
x 1 2  3  1 2  3 
 x x   x x 
b) Studiem semnul lui f'(x) pe R.
f'(x) = 3x 2 - 3. f'(x) = 0  3x 2 - 3 = 0  x 2 = 1  x 1, 2 =  1, f(-1) = -1 + 3 + 2= 4, f(1)= 1 – 3 + 2= 0
lim f(x) = -  , lim f(x) = +  .
x   x  

x - -1 1 +
f'(x) + + + + 0 - - - 0 + + + + +
4 +
f(x)
- 0

Pe intervalul [-1, 1] f'(x)  0. Deci f este descrescatoare pe intervalul [-1, 1].

c) Solutia1. Observam ca lim f(x) = -  , f(-1) = 4, f(1) = 0 si lim f(x) = + 

x   x  

Analizand tabloul de variatie al functiei f observam ca dreapta de ecuatie y = m taie graficul

functiei in 3 puncte distincte daca m (0, 4).
Cele 3 solutii vor fi x 1  (-  , -1), x 2  (-1, 1) si x 3  (1, +  ).

www.matematicon.ro
 www.matematicon.ro

Solutia 2. Consideram functia g: R  R, g(x) = f(x) – m, m R. g'(x) = f'(x) si

lim g(x)= lim f(x)= -  , g(-1)= f(-1) – m = 4 - m, g(1)= f(1) - m= - m si lim g(x)= lim f(x)= + 
x   x   x   x  

x - -1 1 +
g'(x)=f'(x) + + + 0 - - - 0 + + + +
4-m +
g(x)=f(x) - m - -m

Ecuatia g(x)=f(x) – m are 3 solutii distincte daca pe intervalele (-  , -1), (-1, 1), (1, +  ) functia
g(x) isi schimba semnul (folosim sirul lui Roll).

Astfel cum lim g(x)= -  trebuie ca g(- 1) >0  4 – m > 0  m < 4.

x  

Atunci avem o solutie x 1  (-  , -1),

Daca g(- 1) >0 trebuie ca g(1) < 0  - m < 0  m > 0. Atunci avem o solutie x 2  (-1, 1).
Daca g(1) < 0 , cum lim g(x)= +   avem o solutie x 3  (1, +  ).
x  

Deci daca m  (0, 4) ecuatia f(x) = m are 3 solutii x 1  (-  , -1), x 2  (-1, 1) si x 3  (1, +  ).

1
2 n
2. Se considera sirul (I n ) n1 , I n =  (1  x ) dx .
0

a) Calculati I 2 .
b) Demonstrati ca sirul (I n ) n1 este convergent.
c) Demonstrati (2n + 1)I n = 2nI n1 , pentru orice n  2.

Rezolvare:

1
2 2  x3 x5  1
1
2 1 1 8 4
a) I 2 =  (1  x ) dx =  (1  2 x  x )dx =  x  2   = 1 - 2 + =

0 0
 3 5  0 3 5 15
b) Pentru a arata ca sirul (I n ) n1 este convergent trebuie sa aratam ca este monoton si marginit.
1 1 1 1
2 n 1 2 n 2 n 1
I n1 - I n =  (1  x ) dx -  (1  x ) dx =  [(1  x )  (1  x 2 ) n ]dx =  (1  x 2 ) n (1  x 2  1)dx =
0 0 0 0
1
2 2 n
=- x (1  x ) dx < 0 deoarece:
0
1
x  [0, 1]  x 2  0 si (1 - x 2 ) n  0. Deci x 2 (1 - x 2 ) n  0  x
2
(1  x 2 ) n dx  0 
0
1
 -  x 2 (1  x 2 ) n dx  0  I n1 - I n  0  I n1  I n  n  N, n  1  sirul (I n ) n1 este
0
descrescator.
1
x  [0, 1]  (1 - x 2 ) n  0   (1  x
2 n
) dx  0  I n  0  n  N, n  1  sirul (I n ) n1 este
0
marginit inferior de 0.
Deci sirul (I n ) n1 este descrescator si marginit inferior rezulta conform Teoremei lui Weisstras
ca sirul este convergent.
1 1 1 1
c) I n =  (1  x ) dx =  (1  x 2 )(1  x 2 ) n 1 dx =
2 n
 (1  x
2 n 1
) dx - x
2
(1  x 2 ) n 1 dx =
0 0 0 0
1 1 1 1
= I n1 -  x 2 (1  x 2 ) n1 dx  I n = I n1 -  x 2 (1  x 2 )n 1 dx  I n = I n1 +  x[ 2nx(1  x 2 ) n 1 ]dx
0 0 2n 0

www.matematicon.ro
 www.matematicon.ro

1 1 1 1
 I n = I n1 +  x[(1  x 2 ) n ]' dx  I n = I n1 +  x(1  x 2 ) n 10   (1  x 2 ) n dx  
2n 0 2n  0 
1
 I n = I n1 + 0  0  I n   2nI n = 2n I n1 - I n  (2n + 1)I n = 2nI n1 ,  n  2.
2n

www.matematicon.ro