Model Test Nume şi Prenume:

Ora Nespecificat An de Studiu:

2023 Grupa:

Subiectul I [2 pct]

În spaţiul vectorial R2 , R se consideră x = (1, 3), b1 = (3, 4) şi b2 = (2, 3). Să se determine [x]B
matricea coordonatelor lui x ı̂n reperul B = (b1 , b2 ).

Rezolvare.
Arătăm că B este reper, adică:
1. B liniar independent, oricare ar fi combinaţia cu scalari din R:

αb1 + βb2 = 0R2 ⇒ α = β = 0.

Într-adevăr,

αb1 + βb2 = 0R2 ⇔ α (3, 4) + β (2, 3) = 0R2 ⇔ (3α + 2β, 4α + 3β) = 0R2

sau, echivalent 
3α + 2β = 0
(1)
4α + 3β = 0
sistem omogen cu matricea  
3 2
A=
4 3
formată din coordonatele vectorilor b1 , b2 . Cum (1) este compatibil determinat,

(|A| = 1 ̸= 0 ⇒ rangA = 2 = nr.necunoscute)

deducem că α = β = 0.
2. B sistem de generatori, oricare ar fi y = (m, n) ∈ R2 există α, β ∈ R astfel ı̂ncât:

αb1 + βb2 = y. (2)

Într-adevăr,

αb1 + βb2 = y ⇔ α (3, 4) + β (2, 3) = (m, n) ⇔ (3α + 2β, 4α + 3β) = (m, n)

sau, echivalent 
3α + 2β = m
(3)
4α + 3β = n
sistem neomogen cu matricea
   
3 2 3 2 m
A= iar exstinsă A = .
4 3 4 3 n

Cum (1) este compatibil oricare ar fi (m, n) ∈ R2

(|A| = 1 ̸= 0 ⇒ rangA = 2 = nr.necunoscute)

Math 1234 - Page 2 of 7 14 Noiembrie 2020

deducem că (2) are loc. Din 1. şi 2. deducem că B este bază.
Remarcă. 
3α + 2β = m
⇒ [α = 3m − 2n, β = 3n − 4m]
4α + 3β = n
de unde concluzia [y]B = (3m − 2n, 3n − 4m). Astfel că, [x]B se obţine din [y]B prin particularizare
m = 1 şi n = 3, de unde
[x]B = (−3, 5) .
Determinăm [x]B folosind metoda pivotării

↓ ↓
b1 b2 x
← e1 3 2 1
e2 4 3 3
2 1
b1 1 3 3
← e2 0 1
3
5
3
x1 1 0 -3
x2 0 1 5

de unde [x]B = (−3, 5). De asemenea, lema substituţiei implică B1 reper.

Subiectul II [2 pct]

În spaţiul vectorial R3 , R se consideră mulţimile

X1 = {(α + β, 2α, −α + 3β) |α, β ∈ R }

şi
X2 = {(a, b, c) ∈ R3 |3a − 2b + c = 0 }.
i) Arătaţi că X1 şi X2 sunt subspaţii vectoriale şi să se determine dimensiunea lor;
ii) Determinaţi o bază a subspaţiului vectorial Y = X1 ∩ X2 .
Rezolvare.
Explicităm X1 :  
α+β
(α + β, 2α, −α + 3β) =  2α + 0β 
−α + 3β
de unde    
 1 1 
X1 = SpanR v1 =  2  , v2 =  0  .
 
−1 3
Observăm că matricea formată de coordonatele vectorilor v1 şi v2
 
1 1
A1 =  2 0 
−1 3

are rangul 2 dat de minorul

1 1
M2 = ̸= 0
2 0
Math 1234 - Page 3 of 7 14 Noiembrie 2020

de unde concluzia B1 = {v1 , v2 } este sistem liniar independent maximal ı̂n X1 şi deci bază. Atunci

dimR X1 = |B1 | = 2.

Explicităm X2 :
3a − 2b + c = 0
este sistem omogen cu matricea sa


A2 = 3 −2 1 , M1 = 1

având rangA2 = 1 < 3 nr. necunoscute. Deci, c principală, b şi c secundare. Atunci

c = −3a + 2b

iar
X2 = {(a, b, −3a + 2b) ∈ R3 |a, b ∈ R }.
Absolut analog, ca ı̂n cazul lui X1 avem
 
a + 0b
(a, b, −3a + 2b) =  0a + b 
−3a + 2b

de unde     
 1 0 
X2 = SpanR w1 =  0  , w2 =  1  .
 
−3 2
Observăm că matricea formată de coordonatele vectorilor w1 şi w2
 
1 0
A2 =  0 1 
−3 2

are rangul 2 dat de minorul

1 0
M2 = ̸= 0
0 1
de unde concluzia B2 = {w1 , w2 } este sistem liniar independent maximal ı̂n X2 şi deci bază. Atunci

dimR X2 = |B2 | = 2.

ii) Determinăm subspaţiul vectorial


Y = X1 ∩ X2 = u ∈ R3 |u ∈ X1 şi u ∈ X2 .

Din u ∈ X1 rezultă că există a, b ∈ R astfel ı̂ncât

u = av1 + bv2 . (4)

Din u ∈ X2 rezultă că există m, p ∈ R astfel ı̂ncât

u = mw1 + pw2 . (5)

Math 1234 - Page 4 of 7 14 Noiembrie 2020

Atunci u ∈ X1 şi u ∈ X2 ı̂nseamnă că, trebuie căutat a, b, m, p ∈ R astfel ı̂ncât

av1 + bv2 = mw1 + pw2

sau echivalent
av1 + bv2 − mw1 − pw2 = 0R2 ,
de unde, se obţine sistemul omogen

 a+b+m=0
2a + b + p = 0

−1a + 3b − 3m + p = 0

cu matricea sa  
1 1 −1 0
AS =  2 0 0 −1 
−1 3 3 −2
având rangAS = 3 dat de
1 1 −1
M3 = 2 0 0 = −12 ̸= 0. (6)
−1 3 3
Cum rang rangAS = 3 < 4 nr. necunoscute deducem că sistemul este compatibil 4 − 3 = 1 (sim-
plu) nedeterminat. Reţinem p necunoscută secundară iar a, b, m necunoscute principale. Trecem
necunoscuta principală ı̂n membrul drept, iar sistemul de rezolvat neomogen

 a+b+m=0
2a + b = −p

−1a + 3b − 3m = −p

ne dă soluţia  
1 1
a = − p, b = 0, m = p .
2 2
Atunci putem să revenim fi la (4) fie la (5). Înlocuim ı̂n (4)
1 1
u = av1 + bv2 = − pv1 + 0v2 = − pv1
2 2
de unde
X1 ∩ X2 = SpanR {v1 }.
Cum v1 ̸= 0R3 deducem că
B3 = {v1 } este bază ı̂n X1 ∩ X2
şi
dimR X1 ∩ X2 = |B3 | = 1.
Verificare. Observăm că

X1 + X2 = SpanR B1 ∪ B2 = SpanR {v1 , v2 , w1 , w2 }

= SpanR {v1 , v2 , w1 }
Math 1234 - Page 5 of 7 14 Noiembrie 2020

ultima egalitate rezultând din faptul că rangul matricei formată de coordonatelor vectorilor lui
v1 , v2 , w1 , w2 este 3 dat de (6). Deci

B4 = {v1 , v2 , w1 } este reper ı̂n X1 + X2 ⇒ dimR X1 + X2 = |B4 | = 3

iar teorema Grassmann

dimR X1 + X2 = dimR X1 + dimR X2 − dimR X1 ∩ X2

devine
3=2+2−1
o identitate adevărată.
Subiectul III [3 pct]
i) Să se determine nucleul şi imaginea operatorului liniar
 Z 1 
′


S : R2 [X] −→ R , S (P ) = P (3) ,
2
P (t) − P (t) dt
0

unde R2 [X] şi R2 sunt considerate peste corpul

numerelor reale.
ii) Pentru endomorfismul T ∈ L R2 , R2 care ı̂n reperul canonic are matricea
 
0 9
[T ]E
E = −16 24

să se afle forma canonică Jordan, baza Jordan şi să se verifice formula de schimbare a matricei
asociate operatorului la trecerea la reperul Jordan.
Rezolvare.
Considerente legate de (R2 [X] , R) :

R2 [X] = P = aX 2 + bX + c |a, b, c ∈ R

este spaţiul vectorial al polinoamelor de grad cel mult doi de coeficienţi reali ı̂n nedeterminata X.
Cum
P = aX 2 + bX + c
este o combinaţie liniară de X 2 , X, 1 cu scalari din R deducem că

Bc = e1 = X 2 , e2 = X, e3 = 1

este baza canonică din (R2 [X] , R) şi

dimR R2 [X] = |Bc | = 3.

În plus,  
R2 [X] = SpanR X 2 , X, 1 = aX 2 + bX + c |a, b, c ∈ R .
i) Nucleul operatorului liniar

KerS = {P ∈ R2 [X] |S (P ) = 0R2 } .

Math 1234 - Page 6 of 7 14 Noiembrie 2020

Fie
P = aX 2 + bX + c ∈ R2 [X] .
Atunci
P ′ = 2aX + b,
iar
S (P ) = 0R2
este echivalent cu  Z 
1
′


P (3) , P (t) − P (t) dt = (0, 0)
0
sau, rescriere ca sistem 
P (3) = 0
R1 ′
0 (P (t) − P (t)) dt = 0
de unde 
a (3)2 + b (3) + c = 0
R1

0 at + bt + c − 2at + b dt = 0
2

iar ı̂n final (

9a + 3b + c = 0
 3 2 2
 1
a t3 + b t2 + ct − 2a t2 + bt =0
0
conduce la sistemul omogen 
9a + 3b + c = 0
2b − 3a + c = 0
3 2

cu soluţia  3
 a = 31 c
b = − 93 c
58

c ∈ R necunoscuta secunadră.
Am demonstrat că polinomul oarecare din R2 [X]
 
3 58 3 2 58
P = aX + bX + c = cX 2 − cX + c = c
2
X − X +1 cu c ∈ R
31 93 31 93

este generat de
3 2 58
X − X +1
31 93
şi ca atare
     
3 2 58 3 2 58
KerS = SpanR X − X +1 = c X − X + 1 |c ∈ R .
31 93 31 93

ii) Imaginea operatorului liniar


ImS = (m, n) ∈ R2 |există P ∈ R2 [X] astfel ı̂ncât S (P ) = (m, n) .

Fie
P = aX 2 + bX + c ∈ R2 [X] .
Math 1234 - Page 7 of 7 14 Noiembrie 2020

Atunci
S (P ) = (m, n)
este echivalent cu  Z 
1
′


P (3) , P (t) − P (t) dt = (m, n)
0
sau, rescris 
9a + 3b + c = m
(7)
2b − 3a + c = n
3 2

se obţine că sistemul neomogen (7) are rangul matricei egal cu rangul matricei extinse pentru orice
(m, n) ∈ R2 , de unde
ImS = R2 .
Observăm că
dimR ImS = 2 iar dimR KerS = 2.
Cum teorema dimensiunii pentru operatori liniari

dimR R2 [X] = dimR KerS + dimR ImS

se verifică
3=1+2
deducem că nu exista erori de raţionament.


ii) Pentru endomorfismul T ∈ L R2 , R2 care ı̂n reperul canonic are matricea
 
0 9
[T ]E =
E −16 24

să se afle forma canonică Jordan, baza Jordan şi să se verifice formula de schimbare a matricei
asociate operatorului la trecerea la reperul Jordan.
Notăm A = [T ]E
E şi determinăm spectrul său din

|A − λI2 | = 0

sau echivalent
0−λ 9
= 0 =⇒ λ2 − 24λ + 144 = 0
−16 24 − λ
de unde soluţia 12. Restul rezolvărilor la probleme se continuă ca la curs!