CCAR II CURSUL nr.

2,3
PUNTEA FAȚĂ
1. Rol funcțional – puntea față are rolul de a prelua șide a transmite forțele și momentele reactive,
care apar între calea de rulare și roți, către cadru, de a asigura direcția de mers a autovehiculului și
de a transmite fluxul de putere către roțile motoare în cazul în care puntea față este și punte
motoare.
2. Cerințe - să permită preluarea în întregime a forțelor care apar pe durata mișcării
autovehiculului,
- să asigure o cinematică corectă a sistemului de direcție când autovehiculul se
deplasează pe drum cu denivelări, iar suspensia se deformează elastic,
- să asigure stabilitatea roților roților directoare și o bună manevrabilitate a
autovehiculului și o uzură minimă a pneurilor,
- să aibă o construcție rigidă, fiabilitate în exploatare, cost redus,
- să ducă la obținerea unei greutăți proprii cît mai mici pentru a reduce greutatea
nesuspendată a autovehiculului.
3. Clasificare:
a. după rol: - punte față de direcție,
- punte față de direcție și motoare (combinată)
b. constructiv: - punte față rigidă,
- punte față articulată.
Puntea față rigidă s-au dintr-o singura bucată este realizată sub forma unei traverse care se
sprijină prin intermediul suspensiei de caroserie. La aceste punți suspensia roților este dependentă,
Fig.1. Dezavantajul punților față rigide cu suspensie dependentă îl reprezintă faptul că la trecerea
peste obstacole are loc înclinarea punții.

Fig.1 Puntea față rigidă

Puntea față articulată este realizată din brațe articulate, Fig.2, care leagă fuzeta de cadru. La
aceste punți suspensia este independentă. Dezavantajul punții față cu suspensie dependentă care
apare la trecerea peste obstacole este înlăturat la puntea față cu suspensie independentă.

Fig. 2 Punte față articiulată

4. Elementele componente ale punții față rigide:
- mecanismul de gidare, care preia forțele și le transmite la caroserie,
- fuzetele și pivoții, care asigură o mișcare de oscilație în plan orizontal a roților de direcție,
- grinda sau osia punții față, care în secțiune poate avea profil I sau rotund,
- capătul grinzii, Fig.3, care folosește la articulația fuzetei: sub formă de pumn sau sub
formă de furcă.

Fig.3 Tipuri constructive de fuzete. a- fuzetă pumn, b-fuzetă furcă. 1-fusetă, 2- butuc roată, 3-pivot,
4- grindă, 5-suprafață de sprijin arc, 6- bolț pentru fixare pivot, 7- gresor de tip ungător cu bilă.

Pentru coborârea centrului d greutate grinda este curbată în jos în partea centrală și de
asemenea este prevăzută cu două suprafețe de sprijin pentru arcurile suspensiei.
Fuzeta este un organ de mașină care susține butucul roții și realizează legătura cu
mecanismul de fixare de grinda punții, permițând următoarele mișcări:
- Mișcarea de rotație a roții cu ajutorul lagărelor cu rulmenți din butuc necesară deplasării,
- Mișcarea de rotire a roții directoare în plan orizontal, pentru asigurarea direcției de
deplasare,
Aceste două tipuri de mișcări sunt caracteristice tuturor tipurilor de fuzete.
- Mișcări de oscilație în plan vertical a roții, la punțile articulate cu suspensie
independentă la trecerea peste obstacolele căii de rulare.
Clasificarea fuzetelor:
- Fuzete pentru punți nemotoare când osia de susținere are secțiune plină,
- Fuzete pentru punți motoare găurite pentru a permite trecerea arborelui planetar care
antrenează butucul roții. În acest caz una din articulațiile arborelui planetar va avea
centru pe axa pivotului.
Soluții constructive de fuzete:
- Fuzeta de tip furcă ( cea mai utilizată)
- Fuzeta de tip pumn.
Constructiv fuzeta este compusă din două suprafețe cilindrice de diametre diferite, unite
printr-o porțiune tronconică, suprafețe pe care se montează rulmenții butucului roții și dintr-o
porțiune filetată care servește la fixarea axială a butucului roții cu piuliță, Fig.4. De asemenea fuzeta
de pe partea volanului este prevăzută cu un braț de comandă cu ajutorul căruia se comandă
direcțiade mers a autovehiculului.
Fuzeta trebuie să realizeze articulația cu grinda prin intermediul pivotului.

Fig.4a Tipuri de fuzete și pivoți pentru punți față rigide de direcție.

 Fig.4 b Tip constructiv de fuzetă și pivoți pentru punte față rgidă de direcție și motoare.
Pivotul este un organ de mașină care asigură legătura dintre fuzetă și grindă. În cazul în care
fuzeta este de tip pumn, pivotul se fixează de fuzetă, iar când este de tip furcă, pivotul se fixează de
grindă. Fixarea bolțului se realizează cu ajutorul unui știft transversal, poziția 6 din Fig.4 a,b.
În cazul punților față rigide, pivotul este de forma unui ax care realizează unul sau două
lagăre cu fuzeta. Lăgăruirea pivotului în articulații este realizată cu ajutorul unor bucșe de bronz
presate în găurile din capul fuzetei la fuzeta de tip furcă sau în găurile grinzii la grinda de tip furcă.
După presare aceste bucșe se prelucrează dintr-o singură trecere pentru a se asigura coaxialitatea.
În acest caz între pivot și bucșă se formează un lagăr de alunecare.
Pot exista și lagăre de rostogolire când se utilizează pentru lăgăruirea pivotului în fuzetă
rulmenți cu ace.
La punțile față de direcție cu suspensie independentă, Fig.5, fuzeta oferă și posibilitatea de
rotire în plan vertical. În acest caz nu se mai folosește un pivot cilindric, ci este utilizat un pivot fals
materializat de axa a două articulații sferice, care leagă fuzeta de cele două brațe ale mecanismului
patrulater. În fig. 5 a și 5 b sunt prezentate două soluții constructive de pivoți falși: Fig. 5 a punte
față motoare, Fig.5 b punte față nemotoare. În Fig.5 c se prezintă o soluție cu pivot cilindric pentru
o punte față articulată nemotoare. Articulația cilindrică este montată pe biela care unește cele două
brațe.

Fig.5 a- punte față motoare, b- punte față nemotoare, c- punte față articulată nemotoare cu pivot
cilindric.
5. Mecanismele de transmitere a puterii.
Pentru realizarea transferului de putere către roțile motoare în construcția punții față este
necesară prezența arborilor planetari care au o construcție deosebită față de arborii planetari de la
puntea spate, deoarece roțile punții față trebuie să execute rotiri în plan orizontal pentru asigurarea
direcției, cât și să permită posibilitatea de deplasare în plan vertical a roții în cazul punților
articulate cu suspensie independentă.
Pentru îndeplinirea acestor condiții în construcția arborilor planetari sunt utilizate
următoarele mecanisme:
- Cuplaje unghiulare,
- Cuplaje unghiula-axiale,
- Cuplaje axiale.
a. Cuplaje unghiulare sau cu elemente articulate: sunt cuplaje de tip articulație cardanică la
care pentru realizarea sincronizării mișcării se utilizează două articulații cardanice legate în
serie.
Tipuri constructive de cuplaje unghiulare:
- Articulația de tip bicardanic ( Hooke) la care elementul intermediar este foarte scurt,
- Articulația de tip bicardanic homocinetică-centrată cu un mecanism de tip cuplă
tetramobilă ( sferă-cilindru) cunoscută sub numele de cuplaj bicardanic homocinetic
“Berg-Warner”. Homocinetic=viteze unghiulare egale.
- Cuplajul unghiular homocinetic cu elemente articulate “TRACTA’, care reprezintă un
cuplaj unghiular simetric care încorporează o cuplă de tranzlație, Fig.6 și Fig.7.

Fig.6 Cuplaj unghiular TRACTA. 1,4- furci, 2,3-elemente intemediare, a- unghiul de înclinare
dintre arbori, b- variantă constructivă.

Fig.7 Articulația cardanică homocinetică TRACTA pentru antrenarea roților punții față.
1,2- arbori, 3,4-piese semicilindrice,5-disc.
 a- Articulația homocinetică TRACTA, b- transmisie TRACTA dublă pentru o punte față de
direcție și motoare.
b. Cuplaje unghiulare cu elemente de rostogolire:
- Cuplaj de tip WEISS,
- Cuplaj de tip RZEPPA.
Cuplajul de tip ” WEISS”, Fig.8, este format din două furci simetrice 1 și 2, fiecare furcă
având locașuri semisferice în care intră bilele 3. Bilele 3 sunt centrate de o bilă intermediară 4
așezată laintersecția axelor celor două furci, poziționarea bilei 4 făcându-se cu ajutorul știfturilor 5
și 6.
Bilele 3 sunt folosite pentru transmiterea fluxului de putere între arborele conducător și
arborele condus, și permit în același timp modificarea unghiului dintre cei doi arbori.
Bila 4 are rolul de centrare a celor două furci și permite ca în timpul funcționării bilele 3 să
fie poziționate în planul bisector al unghiului format de cei doi arbori, ceea ce asigură sincronizarea
mișcării.

Fig. 8, Cuplaj unghiular WEISS.

Cuplajul de tip “RZEPPA”,este prezentat în Fig.9. La acest cuplaj capul sferic 1 este
executat dintr-o bucată cu axul canelat 9. Pe arborele conconducător 10 se montează pe caneluri
roata stelată de acționare 3. În cananlele roții stellate și a capului sferic se introduce bilele 2 care
sunt menținute într-o anumită poziție cu separatorul 4. Când cei doi arbori 9 și 10 sunt înclinați,
pârghia 7 deplasează cupa de ghidare 5 care înclină separatorul 4 împreună cu bilele 2 în planul
bisector al unghiului format dintre cei doi arbori realizând sincronismul mișcării. Pârghia 7 este
apăsată de arcul6 pe scaunul 8 din partea frontal a arborelui 10.
Această articulație se folosește pentru unghiuri între arbori de până la 350-370 și are o
aplicație restrânsă din cauza uzurii pârghie – colivie.

Fig.9. Cuplaj homocinetic cu bile și pârghie divizoare RZEPPA.

 O îmbunătățire a acestei soluții este arătată în Fig.10, la care poziționarea bilelor 3 și a
coliviei 4 în planul bisector este realizată prin executarea căilor de rulare la elementul condus pe o
sferă de rază r, iar pentru elementul conducător pe o sferă de rază R , neconcentrice.
Acest lucru face ca poziționarea bilelor să se realizeze prin efectul de pană care apare între
bile și căile de rulare cu raze diferite R și r.

Fig. 10 Cuplaj unghiular RZEPPA modificat, soluție constructivă și dimensiuni principale.

c. Cuplaje de tip “TRIPODE” ( Glaentzer- Spicer), sunt cuplaje realizate prin montarea în
parallel a trei articulații pentamobile. Pentru realizarea sincronismului mișcării se utilizează
două articulații legate de un arbore a cărui lungime trebuie să fie sufficient de mare.
În Fig. 11, se prezintă o TRIPODĂ cu role – galeți sferici 1, montați pe tripoda 2 realizând fie
un lagăr de alunecare când se montează direct pe ax, fie un lagăr cu rulment cu ace ( soluția de
la DACIA 1300), Fig.12, care reduce frecarea dintre galet și ax. Galeții fac contact cu
suprafețele profilate ale furcii 3. Dacă materialul și tratamentul termic sunt corecte rezultă o
fibilitate ridicată.

Fig.11 Cuplaj unghiular axial de tip TRIPOD

 Fig.12 Cuplaj unghiular axial de tip TRIPOD , soluția de la DACIA 1300.

d. Transmisii universale:
- pentru realizarea sincronismului mișcării, arborii planetari de la roțile motoare ale
punții față sunt realizați sub forma unor așa numite “Transmisii Universale” care
sunt de fapt o înseriere de două cuplaje unghiulare sau unghiular-axiale.
În Fig. 13 se prezintă soluții constructive de transmisii universale:
a . – 2 cuplaje Hooke și un cuplaj axial,
b. – 2 cuplaje RZEPPA,
c. – 2 cuplaje de tip TRIPOD,
d. - 1 cuplaj TRIPOD stânga și 1 cuplaj RZEPPA dreapta,
e. – 1 cuplaj TRIPOD stînga și 1 cuplaj bicardanic centrat dreapta,
f. – 1 cuplaj WEISS stânga și 1 cuplaj RZEPPA cu canale drepte dreapta.

Fig.13 Soluții constructive de Transmisii Universale.