ARBORII PLANETARI PUNTEA FATA
Tipuri constructive de arbori planetari
Arborii planetari servesc la transmiterea fluxului de putere al
motorului de la diferential la rotile motoare. Pentru aceasta, ei sunt solidarizati la rotatie
atat cu rotile planetare ale diferentialului cat si cu butucii rotilor motoare.
In cazul puntilor motoare la care transmisia principala si diferentialul sunt montate pe
partea nesuspendata a maselor automobilului, iar pozitia relativa dintre rotile motoare si
diferential este fixa (punte motoare rigida), se folosesc arbori planetari rigizi. In figura
3.1 sunt prezentate tipurile constructive de arbori planetari rigizi.
Tipuri constructive de arbori planetari rigizi: 1 capatul de legatura cu roata
planetara; 2 capatul de legatura cu butucul rotii motoare.
Cand pozitia relativa dintre rotile motoare si diferential este variabila, se utilizeaza
arbori planetari articulati, care au in compunere articulatii homocinetice. Articulatiile
homocinetice cele mai folosite vor fi prezentate in subcapitolul urmator. Arborii planetari
articulati pentru puntile motoare si de directie au spre roata o articulatie homocinetica
unghiulara, iar spre diferential o articulatie homocinetica unghiular-axiala. Arborii
planetari articulati pentru puntile motoare au la ambele capete, cel mai adesea, numai
articulatii homocinetice unghiular-axiale. In figura 3.2 sunt prezentate tipuri constructive
reprezentative de arbori planetari articulati.
1
Tipuri constructive reprezentative de arbori planetari articulati
2
Arborii planetari se executa din oteluri aliate cu continut mediu de carbon de tipul
28 MoCr 11, 34 MoCr 11, 35 MnSi 13, 34 MoCrNi 16, 15 Cr 9 supuse tratamentului
termic de calire in ulei, urmata de revenire, astfel ca duritatea sa fie de HB=340….440.
O clasificare uzuala a arborilor planetari este in functie de solicitarile la care sunt supusi,
solicitari care depind de modul se montare si de rezemare. Dupa acest criteriu se
deosebesc:
[Link] planetari total descarcati = arbori solicitati numai la torsiune. Toti arborii
planetari articulati sunt total descarcati;
[Link] planetari partial incarcati = arbori solicitati la torsiune si la incovoiere;
[Link] planetari total incarcati = arbori solicitati la torsiune si incovoiere,
solicitarea de incovoiere avand pondere mai mare fata de cazul precedent.
Cuplaje mobile homocinetice
3
Un mecanism se numeste homocinetic daca legile de miscare ale elementelor de
intrare si de iesire coincid.
Mecanismele spatiale la care axele de rotatie ale elemantelor conducator si condus
sunt concurente, iar planul bisector al acestor axe este si plan de simetrie al mecanismului
sunt mecanisme homocinetice.
Cuplajele unghiulare mobile homocinetice transmit miscarea intre doi arbori ale
caror axe, permanent concurente, formeaza un unghi in general variabil.
Intersectia permanenta a axelor de rotatie ale elementelor de intrare si de iesire ale
lantului cinematic spatial (centrarea) se poate realize prin:
1. centrare directa a celor doua elemante;
2. centrare indirecta, printr-un lant cinematic;
3. centrare indirecta prin legarea, in paralel cu lantul cinematic considerat, a cel
putin inca doua lanturi identice.
Observatie: Mobilitatea lantului cinematic de baza trebuie sa fie compatibila cu cea
a lantului de centrare.
Prin operatiile de simetrizare a cuplajelor unghiulare se urmareste obtinerea de
cuplaje homocinetice echilibrate static si dinamic. Se deosebesc urmatoarele tipuri de
simetrie:
- simetria structurala presupune o anumita asezare (inlantuire) a cuplelor
cinematice;
- simetria cinematica presupune realizat homocinetismul miscarii cuplajului; ea o
implica pe cea structurala;
- simetria dimanica implica simetria cinematica si in plus presupune si
echilibrarea statica si dinamica a cuplajului in pozitia in care axele de rotatie ale
elemantelor de intrare si de iesire sunt in prelungire.
Cele mai folosite cuplaje mobile homocinetice in constructia automobilelor sunt:
A. Cuplaje unghiulare cu elemente articulate, dintre care se mentioneaza:
4
1. Cuplajul Tracta are la baza o policupla unghiulara complexa,
simetrizata cinematic, iar in varianta constructiva moderna este prezentat in figura 3.3.a.
El consta din doua furci 1 si 2 si din doua elemente intermediare 3 si 4. Principalele
avantaje ale acestui cuplaj sunt: constructie simpla, compacta cu piese usor de realizat; nu
necesita conditii deosebite de ungere sau de intretinere; capacitate portanta mare; permite
unghiuri mari intre axe (pana la 500). Cuplajul necesita o carcasa sferica, etansa, fixa
pentru pastrarea mediului de ungere si pentru sustinerea arborilor. Se utilizeaza pentru
antrenarea rotilor motoare si de directie la automobilele destinate unor conditii grele de
exploatare (fig.3.3.a.c. si fig 3.4).
Fig. 3.3.a. Varianta constructiva moderna a cuplajului Tracta
Fig 3.3.b Reprezentare axonometrica a elementelor
cuplajului Tracta
5
Fig. 3.3.c. Punte motoare cu cuplaje Tracta (transmisie Tracta dubla)
6
Punte motoare fata de autocamion cu articulatie Tracta
2. Cuplajul bicardanic centrat consta dintr-un arbore cardanic la care s-a scurtat
arborele propriuzis pana la alaturarea celor doua furci de capat si s-a introdus un
dispozitiv de centrare care mentine furca intermediara in planul bisector al furcilor
exterioare. Cel mai cunoscut este cuplajul bicardanic homocinetic Borg-Warner a carei
schema structurala si varianta constructiva sunt prezentate in figura 3.5. Cuplajul
bicardanic cvasihomocinetic centrat printr-o cupla de centrare sfera-cilindru are schema
cinematica si varianta constructiva prezentate in figura 3.6. Decalajul unghiular foarte
7
mic (7’ pentru un unghi de inclinare de 240) si suprafetele cuplelor de centrare usor de
realizat fac ca aceste cuplaje sa fie destul de raspandite.
Cuplaj bicardanic homocinetic Borg-Warner:
a. Schema structurala; b. Varianta constructiva
a. b.
8
Cuplaj bicardanic cvasi homocinetic
a. Schema structurala; b. Varianta constructiva
B. Cuplaje unghiulare cu elemente de rulare au la baza un mecanism spatial
desmodrom simetric format din doua elemente, conditia de simetrie fiind asigurata de
cupla de centrare dintre elemente, care, pentru imbunatatirea conditiilor de transmitere a
miscarii, este realizata cu elemente intermediare de rulare. Cele mai des intalnite cuplaje
de acest tip sunt:
1. Cuplajul unghiular homocinetic Weiss este prezentat in figura El consta din
arborii 1 si 5 care au la capete cate o furca. Pe bratele furcilor sunt prelucrate caile de
rulare 2 si 4 sub forma unor arce de cerc. Bilele 3, in numar de patru, asigura transmiterea
momentului, in fiecare sens, prin jumatate din numarul lor, precum si inclinarea celor doi
arbori. Bila centrala 6, montata in locasurile centrale ale celor doua furci, serveste la
centrarea acestora si la preluarea fortelor axiale din arbori. Ea se fixeaza si se asigura prin
doua stifturi in capatul furcii conducatoare.
Cuplaj homocinetic Weiss
9
Acest cuplaj asigura unghiuri de inclinare de pana la 25 0, are capacitate portanta
mare si se foloseste la rotile motoare si de directie ale automobilelor grele. Prezinta
dezavantajul preciziei si calitatii ridicate ale cailor de rulare.
2. Cuplajul unghiular Rzeppa cu colivie autopozitionata este prezentat in figura
3.8. Autopozitionarea coliviei se realizeaza prin dispunerea liniilor medii ale cailor de
rulare pentru elementele 1 si 2 pe sfere diferite de aceeasi raza, dar ale caror centre O1 si
O2 sunt situate simetric fata de centrul O al cuplajului, colivia avand numai rol de a
mentine bilele in acelasi plan. Pozitionarea bilelor in planul de simetrie chiar in pozitia
particulara, in care axele de rotatie sunt in prelungire, se realizeaza datorita efectului de
pana in caile de rulare determinate de cercurile de varf si de fund de raza R si respectiv r,
cercuri concentrice
10
Cuplaj homocinetic Rzeppa
cu cele ale liniilor medii si simetric asezate fata de centrul O al cuplajului. Golul format
de cele doua cai de rulare conjugate este astfel de sectiune variabila. Pozitiile extreme
ocupate de bile in caile de rulare, corespunzatoare unui unghi γ dat, sunt aratate in
fig.3.8.c. In timpul unei rotiri complete a cuplajului, fiecare bila efectuiaza prin rulare o
miscare relativa de du-te-vino, iar ca rezultanta a miscarii tuturor bilelor, colivia ramane
in planul bisector de simetrie al axelor de rotatie. Frecarile interne sunt mari si din aceasta
cauza turatia maxima de functionare se limiteaza la 1500 rot/min. In schimb unghiul
dintre arbori poate ajunge la 37…..400. Toate cuplajele Rzeppa sunt echilibrate static si
dinamic.
11
3. Cuplajul unghiular tripod cu galeti sferici este teoretic nehomocinetic, dar
datorita decalajului unghiular maxim si a variatiei raportului de transmitere in limite
foarte mici se foloseste cu succes ca inlocuitor al altor cuplaje homocinetice. La baza
cuplajelor tripode simple se gaseste cupla complexa trimobila, obtinuta prin legarea in
paralel a trei cuple pentamobile de tipul cilindru-cilindru, sau de tipul sfera-plan, asa cum
se vede din figura.
Schema structurala a cuplajului unghiular-axial cu tripoda
Acest cuplaj este unghiular-axial, iar pentru transformarea sa in cuplaj unghiular se
limiteaza constructiv deplasarea axiala. Constructia acestui cuplaj este prezentata in
figura 3.10. Limitarea axiala se realizeaza prin clema 3 (element elastic), care fixeaza
elemental tripod 2 de furca condusa 1, iar galetul executa atat miscarea de rulare in caile
de rulare ale arborelui 1 (in forma de lalea), cat si o miscare axiala in lungul axului sau
din elementul tripod. Un avantaj al acestui cuplaj este acela ca, miscarea de alunecare
este inlocuita partial cu miscarea de rulare a galetilor sferici in caile de rulare, deci
frecarile sunt mult mai mici ca la cuplajul Rzeppa.
12
Constructia cuplajului unghiular cu tripoda
Calculul arborilor planetari rigizi
Arborii planetari rigizi sunt solicitati la torsiune de momentul motor transmis de
diferential si la incovoiere, functie de modul de montare al butucului rotii.
Deoarece fortele care actioneaza asupra rotii motoare sunt dependente de regimul
de deplasare al automobilului, calculul arborilor planetari rigizi se face pentru patru
regimuri caracteristice de miscare: regimul tractiunii, regimul franarii, regimul deraparii
si regimul trecerii peste obstacole.
Schema fortelor si momentelor care actioneaza asupra puntii motoare din spate
pentru cele patru regimuri este prezentata in figura 3.11.
Schema fortelor si momentelor care actioneaza asupra puntii motoare din spate
13
14
15
16
17
18
19
20
21
Arbore planetar cu tripode unghiular-axiale pentru punte motoare spate de autobuz
(SAVIEM SC10)
22
MENTENANTA, DEFECTE ALE ARBORILOR PLANETARI SI
REPARAREA LOR.
Lucrările de întreținere au un caracter de prevenire a uzurilor anormale si a
defecțiunilor tehnice ce pot interveni in timpul exploatării, cat si de asigurarea a
unui aspect estetic corespunzător circulației pe drumurile publice. In general,
întreținerea arborilor planetari comporta operații de verificare, de reglare si de
control functional. Siguranta in functionare a agregatelor transmisiei este
conditionata de calitatea materialelor, de calitatea executiei si montajului pieselor,
precum si de executarea la timp si corect a lucrarilor de intretinere si reparatii .
Defecte arbori planetari uzura excesiva a canelulilor; ruperea arborilor
planetari, acest defect apare din cauza functionarii indelungate, supraincarcarii
autoturismului, deformarea puntii motoare etc. Conexiunile planetarelor trebuie sa
suporte temperaturi intre -40 de grade si plus 120 de grade Celsius la fel si viteze de
roatie de 2800 rpm. Ca sa suporte fortele trimise de motor catre roti, arborii
planetari nu trebuie reparati, ei trebuie schimbati in caz de defectiune.
Procedeul de demontare
Pentru a preveni leziunile personale şi/sau deteriorarea componentelor, nu
permiteţi ca greutatea vehiculului să încarce roţile din faţă şi nu încercaţi să operaţi
vehiculul atunci când arborele sau arborii conducători ai roţilor sau piuliţele
acestora sunt demontate. O atare operaţie poate provoca desprinderea căii de rulare
interioare a rulmentului, ceea ce poate duce la deteriorarea componentelor frânei şi
a suspensiei şi la pierderea controlului asupra vehiculului.
Saboţii arborilor conducători ai roţilor, etanşările şi clemele trebuie protejate
de obiectele ascuţite de fiecare dată când se execută operaţii de service pe sau în
apropierea arborilor conducători ai roţilor. Deteriorări ale saboţilor, etanşărilor sau
clemelor pot determina curgerea lubrifiantului din articulaţie şi pot duce la o
creştere a zgomotului şi posibila deteriorare a arborelui de antrenare al roţii.
23
Pași pentru demontare:
1. Ridicaţi şi sprijiniţi adecvat vehiculul
2. Demontaţi ansamblul roţi - anvelope
3. Utilizând cheia CH-cu extensia EN-956-1 demontaţi şi piuliţa planetarei
de pe planetară
4. Utilizând dispozitivul de demontare CH-49400 , separaţi discul de frână
de ansamblul butucului/rulmentului de roată
5. Demontaţi capul de bară de pe fuzetă
6. Demontaţi articulaţia sferică de la fuzetă.
7. Scoateţi şuruburile din flanşa intermediară.
8. Scoateţi ansamblul arborelui de antrenare a roţilor şi al ansamblul
arborelui intermediar prin support
9. Dacă este necesar, înlocuiţi articulaţia interioară şi burduful
Pași pentru instalare
1. Înlocuiţi lagărul arborelui intermediar
2. Înlocuiţi inelul de siguranţă
3. Înlocuiţi inelul O
4. Curăţaţi cu solvent suprafeţele de contact ale arborelui intermediar şi
arborelui de antrenare.
5. Aplicaţi Loctite 262 numai pe arborele de antrenare. Containerul şi peria
trebuie să fie fără resturi de metal dacă se vor utiliza de mai multe ori.
6. Asamblaţi arborele de antrenare şi arborele intermediar.
7. Montaţi protecţia DT-6332 pe garnitura arborelui de ieşire din diferenţial.
8. Montaţi cu grijă ansamblul arborelui intermediar în diferenţial, până
când canelurile trec de protecţia DT-6332.
9. Demontaţi protecţia DT-6332 de pe garnitura arborelui de ieşire din
diferenţial. Introduceţi ansamblul arborelui intermediar în diferenţial
până la aşezarea completă.
10. Montaţi cele 3 şuruburi în flanşa intermediară şi strângeţi-le
la 22 N·m (16 lb ft).
11. Montaţi planetara roţii faţă pe butucul/rulmentul roţii faţă.
12. Montaţi pivotul pe fuzetă.
13. Montaţi capul de bară pe fuzetă.
14. Montaţi NOUA piuliţă a planetarei pe planetara în 3 etape.
24
15. tilizând cheia CH-49376 cu extensia EN-956-1
a) Utilizând o cheie dinamometrică şi o tubulară de dimensiune
corespunzătoare , strângeţi piuliţa planetarei la 150 N·m111 (lb ft).
b) Eliberaţi piuliţa planetarei rotind-o cu 45°.
c) Strângeți din nou piulița planetarei la 250 Nm 184(lb ft)
16. Montaţi ansamblul roată - anvelopă
17. Coborâţi vehiculul.
18. Verificaţi nivelul de fluid transaxle.
25
