0% au considerat acest document util (0 voturi)
300 vizualizări25 pagini

Proiect Frana CCA

Documentul descrie construcția și funcționarea sistemelor de frânare pe baza de tamburi și discuri, precum și variante constructive similare. Sunt prezentate tipuri de frâne simple, duble și duo-duble, cu elemente de frânare ca plăcuțe, saboți și benzi. De asemenea, sunt menționate modurile de transmitere a comenzii de frânare.

Încărcat de

Radu Gal
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

Subiecte abordate

  • sisteme de frânare cu tambur,
  • sisteme de frânare cu servoacț…,
  • sisteme de frânare cu transmis…,
  • frână de staționare,
  • calcul tehnic,
  • frână auxiliară,
  • transmisie hidraulică,
  • circuit mecanic,
  • sisteme de frânare cu transmis…,
  • frână de siguranță
0% au considerat acest document util (0 voturi)
300 vizualizări25 pagini

Proiect Frana CCA

Documentul descrie construcția și funcționarea sistemelor de frânare pe baza de tamburi și discuri, precum și variante constructive similare. Sunt prezentate tipuri de frâne simple, duble și duo-duble, cu elemente de frânare ca plăcuțe, saboți și benzi. De asemenea, sunt menționate modurile de transmitere a comenzii de frânare.

Încărcat de

Radu Gal
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

Subiecte abordate

  • sisteme de frânare cu tambur,
  • sisteme de frânare cu servoacț…,
  • sisteme de frânare cu transmis…,
  • frână de staționare,
  • calcul tehnic,
  • frână auxiliară,
  • transmisie hidraulică,
  • circuit mecanic,
  • sisteme de frânare cu transmis…,
  • frână de siguranță

Sistemul de frnare la autovehiculul

Volkswagen 1200
Calculul i Construc ia Autovehiculelor II
Coordonator: Student:
as. dr. ing. oru !"ldean #al $adu Cristian
#ru%a: 2&&' A$
201&
Tema:
Proiectarea sistemului de franare la
autovehiculul Volkswagen 1200
Coordonator: Student:
as. dr. ing. Doru !ldean "al #adu Cristian

2
Cu$rins
1. %emoriu tehnic...................................................................................................&
1.1. Definitie................................................................................................&
1.2. Destinatia si conditiile im$use..............................................................&
1.'. Clasificarea i func ionarea sistemelor de fr(nare................................)
1.'.1. Constructia franelor cu tam*uri............................................+
1.'.2. Construc ia fr(nelor cu disc..................................................,
1.&. Variante constructive similare............................................................1'
1.). -legerea solu iei o$time.....................................................................1.
1.+. Solu ia ado$tat!...................................................................................1/
1... 0ntre inere1 re$ara ie i fa*rica ie........................................................1/
1...1 0ntre inerea sistemului de fr(nare..........................................1/
1...2 #e$ararea sistemului de fr(nare............................................22
2. %emoriu 2ustificativ de calcul...........................................................................2&
'. i*liografie........................................................................................................&0
&. Partea grafica.....................................................................................................&2
'
1. %emoriu tehnic
1.1 Defini ie
Sistemul de fr(nare este unul dintre cele mai im$ortante sisteme ale
autovehiculului1 acesta asigur(nd reducerea $ar ial! sau total! a vite3ei de de$lasare.
Ca$acitatea de fr(nare determin! direct securitatea activ! a autovehiculului i
$osi*ilitatea de utili3are a vite3ei ma4ime. 0n tim$ul $rocesului de fr(nare o $arte din
energia cinetic! acumulat! de autovehicul se transform! 5n energie termic!1 iar o alt!
$arte se consum! $entru 5nvingerea re3isten elor la 5naintare.
1.2. Destina ia i condi iile im$use
Sistemul de fr(nare al automo*iluli are rolul de a :
6 reduce vite3a automo*ilului sau il o$reste1 cu o deviere cat mai mica de la traiectoria de
mers7
6 imo*ili3ea3a automo*ilul 5n sta ionare1
6 men ine constant! vite3a automo*ilului 5n ca3ul co*or(rii unor $ante lungi7
Conditiile $e care tre*uie sa le inde$lineasca sistemele de franare sunt:
6 s! asigure sta*ilitatea automo*ilului 5n tim$ul fr(n!rii7
6 s! fie ca$a*ile de anumite decelera ii im$use7
6 func i onarea s! fie silen ioas!7
6 s! asigure evacuarea c!ldurii care ia na tere 5n tim$ul fr(n!rii7
6 s! reali3e3e distri*u ia corect! a efortului de fr(nare la $un i7
6 s! nu necesite efort $rea mare $entru ac ionare7
6 fr(narea s! nu fie influen at! de denivel!rile drumului i de virarea automo*ilului7
6 fia*ilitate ridicat!7
6 fr(narea s! fie $rogresiv!1 f!r! ocuri7
6 siguran ! 5n func ionare 5n toate condi iile de lucru7
6 reglarea 2ocurilor s! se fac! c(t mai rar i comod sau chiar automat7
&
6 intrarea ra$id! 5n fric iune7
6 s! ai*! o construc ie sim$l! i ieftin!.
6 s! nu $ermit! uleiului i im$urit! ilor s! intre la su$rafe ele de frecare7
6 for a de fr(nare s! ac ione3e 5n am*ele sensuri de mi care ale automo*ilului7
1.'. Clasificarea i func ionarea sistemelor de fr(nare
Sistemele de fr(nare se clasific!:
a8 Du$! utili3are:
6 frn" de serviciu care re$re3int! sistemul $rinci$al de fr(nare i de regul! ac ionea3!
$e toate ro ile7
6 frn" au(iliar" care are un caracter de fr(nare su$limentar ce se utili3ea3! la
autovehicule grele cu sco$ul de a su$lini fr(na de serviciu la co*or(rea $antelor lungi7
6 frna de siguran " care care are rolul de a su$lini fr(na de serviciu 5n ca3ul defect!rii
acesteia7
6 frna de sta ionare fiind destinat! men inerii autovehicului sta ionat 5n ram$! sau
$ant! i $reia o $arte din rolul fr(nei de siguran !.
*8 Du$! modul de transmitere a comen3ii de fr(nare
6 frnare cu transmisie mecanic" 6 se utili3ea3a la autovehicule mici sau utila2e
agricole. 9orta de a$asare de la $edala a2unge la sa*ot sau etrier $rin intermediul unor
$arghii.
) frnare cu transmisie hidraulic" 6se utili3ea3!1 in general1 la autoturisme i la
autocamioane u oare. Princi$iul de func ionare a ac ion!rii hidraulice se *a3ea3! $e
transmiterea for ei de la $edal!1 $rin intermediul unui lichid1 la cilindri de ac ionare a
fr(nelor.
) frnare cu transmisie %neumatic"6 utili3ata in $rinci$al la autovehicule grele si
camioane. -erul su* $resiune este agentul de lucru $entru transmitereafortei de franare.
6 frnare cu transmisie electric"7
6 com*inate cu servomecanism6 utili3ata la toate categoriile de vehicule$entru a
finecesara o forta mai mica la $edala $rin utili3area servomecanismelor vacumatice.
)
c8 Du$! structura transmisiei
6 cu un singur circuit de fr(nare7
6 cu mai multe circuite de fr(nare :s$oresc fia*ilitatea fr(nei8 6 de o*icei cele 2circuite
sunt $e diagonala :franea3a roata fata6drea$ta im$reuna cu cea din s$ate6stanga si fata6
stanga cu s$ate6drea$ta8
d8 Du$! forma $iesei care se rote te:
6 fr(ne cu discuri7
6 cu tam*uri7
6 com*inate.
e8 Du$! forma $ieselor care $roduc fr(narea:
6 fr(ne cu $l!cu e de fr(ne7
6 fr(ne cu sa*o i7
6 cu *and!7
6 com*inate.
f8 Du$! ti$ul mecanismului de ac ionare:
6 cu ac ionare direct!1 la care for a de fr(nare se datorea3! e4clusiv conduc!torului7
6 cu servoac ionare1 la care $entru fr(nare se folose te energia unui agent e4terior7
6 cu ac ionare mi4t!1 la care for a de fr(nare se datorea3! at(t efortului conduc!torului c(t
i for ei unui servomecanism.
1.'.1. Constructia franelor cu tam*uri
1.'.1.1. 9r(na sim$le4
9r(na sim$le4 are 5n com$onen ! un sa*ot $rimar i unul secundar care $ot fi
articula i sau flotan i. 0n figura 1.1 se $re3int! construc ia unei fr(ne sim$le4 la care
sa*o ii 1' i 1& sunt articula i la ca$!tul de 2os 5n *ol urile &1 fi4ate $e talerul + i str(nse
cu $iuli ele .. Tot de taler este fi4at i cilindrul rece$tor 1. $rev!3ut cu arcul 1/.
"arnitura de frecare a sa*otului 1' are o lungime mai mare dec(t a sa*otului 1& $entru a
se o* ine o u3ur! uniform!. ;ocul la $artea su$erioar! se reglea3! cu e4centricele '1
$rev!3ute cu *ol urile /1 $e care se afl! arcurile , $entru fi4area e4centricelor 5n diferite
$o3i ii. -rcul 1+ men ine sa*o ii s$ri2ini i $e e4centricele '. <a $artea inferioar! sa*o ii
+
sunt $rev!3u i cu *uc ele e4centrice )1 montate $e *ol urile &1 servind la reglarea 2ocului
dintre sa*o i i tam*ur la $artea inferioar!. 9iecare sa*ot este asigurat s! nu se de$lase3e
lateral cu a2utorul arcului 111 str(ns su* ai*a 12 de $re3onul 10 fi4at $e taler.
%ecanismul de ac ionare $entru fr(na de sta ionare este com$us din levierul 2
articulat 5n $unctul 1,1 ti2a 1 i ca*lul de ac ionare 1).
9ig. 1.1 Construc ia fr(nei sim$le4
1.'.1.2. 9r(na du$le4 si duo6du$le4
9r(na du$le4 are 5n com$onen ! doi sa*o i $rimari inde$enden i care $ot fi
articula i sau flotan i. Prin dis$unerea sa*o ilor astfel 5nc(t am*ii s! lucre3e ca sa*o i
$rimari1 momentul de fr(nare cre te mult.
0n ca3ul 5n care sa*o ii sunt $rimari $entru am*ele sensuri de rota ie ale
tam*urului1 fr(na $oart! denumirea de duo6du$le4. -cest ti$ de fr(n! $re3int! avanta2ul
unei eficacit! i ridicate at(t la mersul 5nainte c(t i la mersul 5na$oi.
0n figura 1.2 se $re3int! construc ia unei fr(ne du$le4 cu sa*o i articula i. Po3i ia
sa*otului $e taler este asigurat! 5n afar! de articula ia de $e *ol ul 101 cu a2utorul
tam$onului 111 *ol ului +1 ai*elor ' i ) i arcului &. #eglarea 2ocului dintre sa*ot i
.
tam*ur se face la am*ele ca$ete ale s*o ilor. <a ca$!tul dins$re cilindru1 reglarea 2ocului
se face $rin e4centricele 1+1 iar la ca$!tul articulat $rin *uc a e4centric! 1' care se
rote te 5m$reun! cu *ol ul 10.
0n figura 1.' se $re3int! construc ia unei fr(ne duo6du$le4 cu sa*o i flotan i. <a
fr(nare1 $istoanele din cei doi cilindrii de$!rtea3! sa*o ii1 iar ace tia su* ac iunea for elor
de frecare se de$lasea3! $e direc ia de rota ie.
Dac! sensul de rota ie este cel indicat $e figur!1 atunci sa*otul ' su* ac iunea
$istonului cilindrului + i a for ei de frecare se va s$ri2ini $e o$ritorul 1'. 0n acela i tim$
sa*otul . 1 su* ac iunea $istonului cilindrului 10 i a for ei de frecare se va s$ri2ini $e
o$ritorul 2. <a rota ia 5n sens invers1 sa*otul ' se va s$ri2ini $e o$ritorul 2 $rin
intermediul *ra ului 1)1 iar sa*otul . 5n o$ritorul 1' $rin intermediul *ra ului 1&.
9ig. 1.2 Construc ia fr(nei du$le4: 16 arc de readucere sa*o i1 26 sa*o i1 ' i )6 ai*e1 &6
arc1 +6 *ol 1
.6 cilindrii hidraulici1 /6 tam*ur1 ,6 taler1 106 *ol 1 116 tam$on1 126 rondel!1 1'6 *uc !
e4centric!1 1&6 contra$iuli !1 1)6 racord1 1+6 cam!.
/
9ig. 1.' Construc ia fr(nei duo6du$le4: 16 tam*ur1 2 i 1'6 *ol uri de s$ri2in1 ' i
.6 sa*o i1 &1 /1 111 126 arcuri de readucere1 ) i ,6 dis$o3itive de reglare 2oc dintre sa*o i
i tam*ur1 + i 106 cilindri rece$tori1 1& i 1)6 *ra e.
1.'.2. Construc ia fr(nelor cu disc
9r(nele cu disc $ot fi de ti$ deschis sau 5nchis. Cele de ti$ deschis se utili3ea3!
la autoturisme $e c(nd cele de ti$ 5nchis 5n s$ecial la autocamioane =i auto*u3e.
9ig. 1.&. Construc ia fr(nei disc deschisa
,
0n figura 1.&. se $re3int! fr(na cu disc deschis!1 com$us! *utucul ro>ii 1 de
carre este fi4at discul .1 care se rote=te odat! cu roata. ?tierul are 5n com$onen>!
$istoanele de ac>ionare ' =i *acurile & c!$tu=ite cu material de fric>iune. acurile &
sunt ghidate fie 5n cor$ul etierului fie1 ca 5n ca3ul de fa>!1 de ti2ele ). ?tierul $osed!
c(te dou! $istoane de fiecare $arte. Trimi>(nd lichid su* $resiune asu$ra $istoanelor1
ele a$as! *acurile $e discul .1 5n felul acesta fr(n(ndu6l. Datorit! fa$tului c! discul se
dilat! $u>in 5n $lanul a4ial aceast! fr(n! $ermite ca 2ocul dintre disc =i garniturile de
fric>iune s! fie men>inut la valori mult mai mici dec(t la fr(nele cu tam*ur.
Discul $oate fi montat $e *utucul ro>ii fie $e circumferin>a interioar! fie
$e circumferin>a e4terioar!. 0n $rimul ca3 e4ist! $osi*ilitatea deform!rii discului su*
ac>iunea flu4urilor termice create la fr(nare. 0n ca3ul al doilea acest $ericol este mai
redus1 iar *utucul ro>ii su* form! de ventilator1 crea3! un circuit de aer care
favori3ea3! r!cirea mai ra$id! a discului.
0n general fr(nele cu disc de ti$ deschis care $ot asigura un anumit efect
servo1 care este men>inut la valori moderate. Din acest motiv $entru a reali3a acela=i
moment de fr(nare ca la fr(na cu tam*ur1 $resiunea 5n conducte va tre*ui s! fie de
circa dou! ori mai mare1 iar diametrul cilindrului de ac>ionare 2@21) ori mai mare1 ca
valorile cores$un3!toare ale fr(nei cu tam*[Link]! acestui fa$t 5n loc de cilindru cu
diametru mai mare :de fiecare a discului8 se utili3ea3! doi cilindrii de ac>ionare de
diametre mai mici $entru a nu reduce ra3a medie a discului fr(nei. Sunt fr(ne cu disc
$rev!3u>i cu ' sau chiar & $erechi de cilindrii de ac>ionare.
Datorit! fa$tului c! for>ele de ac>ionaretre*uie s! fie sensi*il mai mari fa>! de fr(nele cu
tam*ur1 5n multe ca3uri se utili3ea3! servo6mecanisme 5n sistemele de ac>ionare.0n
general discul nu este $rote2at1 fiind e4$us $rafului1 noroiului1 a$a ceea ce costituie unul
din de3avanta2ele $rinci$ale ale acestor fr(ne. De aceea este necesar ca $istoanele
cilindrilor de lucru s! ai*! etan=are sigur!.<a acest ti$ de fr(n! $iesele care se rotesc au
greutate minim! iar condi>iile de r!sucire sunt o$time.
9i4area garniturii de fric>iune $e $l!cu>e se face e4clusiv $rin li$ire.
10
0n ultimul tim$ fr(nele disc au 5nce$ut s! fie utili3ate frecvent1 mai ales la
autoturisme. ?le se utili3ea3! fie la toate ro ile1 fie su* o form! mi4t!1 fr(ne cu disc 5n
fa ! i fr(ne cu tam*ur 5n s$ate.
-vanta2e:
6 $osi*ilitatea m!ririi su$rafe elor garniturilor de frecare7
6 sensi*ilitate redus! fa ! de varia ia coeficientului de frecare7
6 distri*u ia uniform! a $resiunii $e su$rafe ele de frecare7
:u3ura uniform! a garniturilor8
6 su$rafa a mare de r!cire i condi ii *une $entru evacuarea c!ldurii7
6 sta*ilitate 5n func ionare la tem$eraturi 2oase i ridicate7
6 echili*rarea for elor a4iale i li$sa for elor radiale7
6 $osi*ilitatea func ion!rii cu 2ocuri mici 5ntre su$rafe ele de frecare1 ceea ce $ermite s!
se reduc! tim$ul de intrare 5n func iune a fr(nei i s! se m!reasc! ra$ortul de transmitere
al mecanismului de ac ionare7
6 sim$litatea asigur!rii aceluia i moment de fr(nare indiferent de sensul de mers7
6 5nlocuirea u oar! a garniturilor de frecare7
6 reali3ea3! reglarea automat! a 2ocului dintre su$rafe ele de frecare $rintr6o construc ie
mai sim$l!7
6 nu $roduc 3gomot 5n tim$ul func ion!rii.
<a unele solutii e4ist! un singur cilindru de ac ionare1 dis$us numai $e una
din fe ele discului. 0n acest ca3 cursa $istonului de ac ionare 1& este du*l! fa ! de aceea
de la fr(nele cu cadru fi4. 0n general fr(nele cu disc de ti$ deschis nu $osed! efect servo
i $rin urmare au eficacitate sla*!.

11
9ig. 1.). 9r(na cu disc deschis!1 cu un singur cilindru de ac ionare:
16 cadru1 26 garnitur! de $rotec ie $iston1 '6 garnitur! de etan are $iston1 &6 garnitur! de
etan are a41 )6 rondel!1
+6 ca$ac levier de comand! a fr(nei de m(n!1 .6 arc disc1 /6 a41 ,6 levier de comand! a
fr(nei de m(n!1 106 ai*!1
116 rulment a4ial1 126 man on1 1'6 arc1 1&6 $iston.
1.& Variante constructive similare
Disc frana Volkswagen Polo 1.2
12
9ig. 1.+. Disc frana Volkswagen Polo 1.2
Diametru AmmB: 2'+
"rosime disc fr(n! AmmB:12..
"rosime minim! AmmB: 12.)
0n!l ime AmmB: .).)
Diametru de centrare AmmB: /+
Ti$ disc fr(n!: interior
Cum!r g!uri: &
1'
Disc frana Daewoo %ati3 0./
9ig. 1... Disc frana Daewoo %ati3 0./
Diametru AmmB: 2'/
"rosime disc fr(n! AmmB:1'
"rosime minim! AmmB: 12
1&
0n!l ime AmmB: ')
Diametru de centrare AmmB: +1
Ti$ disc fr(n!: interior
Cum!r g!uri: &
Disc frana 9iat )00 -*arth
9ig. 1./. Disc frana 9iat )00 -*arth
Diametru AmmB: 2',
"rosime disc fr(n! AmmB:1/
"rosime minim! AmmB: 1+.)
1)
0n!l ime AmmB: 2/.)
Diametru de centrare AmmB: +)
Ti$ disc fr(n!: interior ventilat
Cum!r g!uri: &
Disc frana D$el Corsa 1.2
9ig. 1.,. Disc frana D$el Corsa 1.2
Diametru AmmB: 2&0.2
"rosime disc fr(n! AmmB:20
"rosime minim! AmmB: 1,..
1+
0n!l ime AmmB: ').1
Diametru de centrare AmmB: +0
Ti$ disc fr(n!: interior ventilat
Cum!r g!uri: &
1.) -legerea solu iei o$time
0n $re3ent1 la automo*ile1 ca fr(ne de serviciu se utili3ea3! fr(ne cu tam*ur i doi
sa*o i interiori :articula i sau flotan i81 fr(ne cu disc de ti$ deschis :la autoturisme i
unele autocamioane i auto*u3e u oare8 i mai rar1 fr(ne cu disc de ti$ 5nchis.
-legerea ti$ului fr(nei de serviciu se face 5n func ie de ti$ul automo*ilului i de
caracteristicile func ionale i de eficacitate ale diferitelor ti$uri de fr(ne. 0n ta*elul 1.1 se
$re3int! unele recomand!ri cu caracter orientativ $entru alegerea $rinci$alelor
caracteristici ale dis$o3itivelor de fr(nare ce cores$und cel mai *ine diferitelor ti$uri de
automo*ile. De asemenea1 mai sunt necesare urm!toarele recomand!ri: 5n ca3ul
autoturismelor mi2locii i mari1 dac! nu se $oate utili3a o transmisie cu servomecanism se
va evita folosirea fr(nelor cu disc7 se va $refera solu ia Eduo6servoE1 sau Euni6servoE7 la
automo*ilele $rev!3ute a fi echi$ate cu dis$o3itive de reglare a for ei de fr(nare 5n
func ie de sarcin! se va evita utili3area fr(nelor servo.
Pentru fr(nele de sta ionare se utili3ea3! la automo*ile1 ca fr(ne $e transmisie1
fr(nele cu tam*ur i *and! e4terioar!1 fr(nele cu disc de ti$ deschis sau fr(nele cu tam*ur
i sa*o i interiori. <a autoturisme1 $entru fr(na de sta ionare se utili3ea3! 5n general1
fr(nele de serviciu ale ro ilor din s$ate1 ac ionate inde$endent $rintr6o transmisie
mecanic!.
-legerea transmisiei $entru fr(na de serviciu se face 5n func ie de categoria
automo*ilului.
Transmisia fr(nelor de sta ionare 5n ca3ul autoturismelor1 autocamioanelor i
auto*u3elor mici i mi2locii este de ti$ mecanic1 datorit! sim$lit! ii constructive i
fia*ilit! ii ridicate. Tre*uie men ionat 5nsa c! transmisia mecanic!1 nu $oate reali3a1 cu
eforturile i cursele u3uale1 $erfoman ele im$use fr(nelor de sta ionare ale auto*u3elor i
autocamioanelor cu mas! mare. Datorit! acestui fa$t transmisia fr(nei de sta ionare1 mai
1.
ales dac! aceasta are i rolul de fr(n! de siguran !1 se $revede cu un servomecanism sau
se ado$t! de ti$ul $neumatic.
Deoarece reglarea 2ocului dintre su$rafe ele de frecare este mai dificil! 5n ca3ul
unei fr(ne de sta ionare $e transmisie1 se va $refera1 ori de c(te ori este $osi*il1 fr(na de
sta ionare $e ro ile motoare.
1.+ Solu ia ado$tat!
Solu ia ado$tat! $entru sistemul de fr(nare la autovehiculul Volkswagen 1200
motori3are 1.26 '& C$1 av(nd 5n vedere masa acestuia i diametrul 2antei este de ti$ disc
fa !6 s$ate. Discul de $e $untea din fa ! este de ti$ $lin1 av(nd urm!toarele dimensiuni:
diametru: 220 mm1 grosime disc fr(n!: 1/ mm1 in!l ime: &+ mm1 diametru de centrare: '+
mm1 num!r g!uri: &
Discul de $e $untea din s$ate este de ti$ $lin1 av(nd urm!toarele dimensiuni:
diametru: 220 mm1 grosime disc fr(n!: 1/ mm1 in!l ime: &+ mm1 diametru de centrare: '+
mm1 num!r g!uri: &
Transmisia fr(nelor este de ti$ hidraulic cu servomecanism vacuumatic.
1.. 0ntre inere1 re$ara ie i fa*rica ie
1...1 0ntre inerea sistemului de fr(nare
0ntre inerea sistemului de fr(nare com$ort! o$era ii de verificare1 reglare i de
control func ional.
0ntre inerea sistemului de fr(nare cu ac ionare hidraulic! cu$rinde urm!toarele
lucr!ri:
6 controlul etan eit! ii instala iei hidraulice7
6 verificarea i com$letarea nivelului lichidului din re3ervorul $om$ei centrale7
6 verificarea i reglarea 2ocului dintre ti2a i $istonul $om$ei centrale7
6 evacuarea aerului din instala ie7
1/
6 verificarea u3urii garniturilor de frecare7
6 verificarea i reglarea 2ocului dintre sa*o i i tam*ur :disc8.
Controlul etan eit! ii instala iei.
Verificarea etan eit! ii se $oate efectua $rin urm!rirea nivelului lichidului 5n
re3ervorul $om$ei centrale i $rin urm!rirea $resiunii 5n instala ie.
6 urm!rirea nivelului lichidului 5n re3ervorul $om$ei centrale la fr(n!ri re$etate1
$e loc1 d! $osi*ilitatea s! se constate eventualele neetan eit! i ale instala iei. Dac! nivelul
scade1 se urm!resc canali3a iile1 racordurile fle4i*ile1 $om$a central!1 cilindrii rece$tori1
5n sco$ul de$ist!rii locului $rin care se $roduc $ierderile. Tre*uie su*liniat fa$tul c!1 la
a$!sarea $edalei de fr(n! nivelul lichidului scade 5n re3ervorul $om$ei centrale.
6 urm!rirea $resiunii 5n instala ie d! indica ii mai ales asu$ra modului de etan are
a garniturii $istonului $om$ei centrale. 0n locul unui ventil de aerisire de la un cilindru
rece$tor se montea3! un manometru de control. Dac! se a$as! asu$ra $edalei $(n! c(nd
$resiunea indicat! de manometru este de 21)6 ' *ar1 la eli*erare se constat!:
6 la fr(na cu tam*ur1 o $resiune remanent! de 01)6 11) *ar1 asigurat! de
su$a$a du*l! a $om$ei centrale1 5n sco$ul $revenirii as$ira iei de aer du$! fr(nare1 $e la
garniturile cilindrilor rece$tori7
6 la fr(nele disc1 $resiunea remanent! nul!1 datorit! solu iei de reglare
automat! a 2ocului.
Verificarea nivelului lichidului din re3ervorul $om$ei centrale.
?ste necesar ca nivelul lichidului 5n re3ervor s! fie cu$rins 5ntre re$erele de
ma4im i minim ale acestuia. Datorit! u3urilor garniturilor de frecare1 nivelul lichidului
5n tim$ul e4$loat!rii scade.
0n general1 lichidul de fr(n! se 5nlocuie te la un interval de doi ani. Culoarea
maronie sau cenu ie neagr! indic! degradarea 5n tim$ $rin su$ra5nc!l3ire i 5n acest ca31
lichidul tre*uie s! fie 5nlocuit.
Verificarea i reglarea 2ocului dintre ti2a i $istonul $om$ei centrale.
;ocul 5ntre ti2a i $istonul $om$ei centrale tre*uie s! se 5ncadre3e 5n limitele
$rescrise. -cest 2oc ofer! certitudinea c! orificiul de com$ensare este 5ntotdeauna deschis
c(nd $edala de fr(n! este li*er!.
1,
?vacuarea aerului din instala ie.
<a 5nlocuirea lichidului de fr(n!1 5n instala ie $!trunde aer care tre*uie eliminat.
Pentru evacuarea aerului din instala ie1 ini ial1 se com$letea3! lichid 5n re3ervor $(n! la
un nivel cu 1061) mm su* marginea gurii de um$lere. Se de uru*ea3! uru*ul 11 care are
rol de ca$ac1 de $e cilindrul de fr(n! i1 5n locul lui1 5n racordul 21 se 5n uru*ea3! ni$lul
unui furtun de cauciuc1 al c!rui ca$!t li*er se introduce 5ntr6un vas 5n care se g!se te
lichidul de fr(n! . #acordul este de forma unui do$1 care are dou! orificii: orificiul ' 5n
lungul a4ului i orificiul & $er$endicular $e a4. Prin aceste orificii1 aerul este scos 5n
atmosfer!. Pentru aceasta1 se de uru*ea3! racordul1 cu dou! rota ii1 cu a2utorul unei chei
he4agonale $entru a6l ridica de $e scaunul ). -$!s(nd $e $edala de fr(n!1 o dat! cu
lichidul se evacuea3! i aerul1 a c!rui $re3en ! se constat! $rin dega2area unor *ule 5n
vasul cu lichid de fr(n!1 care ies $rin ca$ul furtunului.
-ceast! o$era ie se re$et! la toate ro ile autovehiculului1 5ce$(nd de regula cu
roata cea mai de$!rtat! de $om$a central!.
9ig.1.10. ?vacuarea aerului din instala ia de fr(n!:
a6 ventilul de aerisire7 *6 vedere de ansam*lu.
#eglarea 2ocului dintre sa*o i i tam*ur.
;ocul dintre sa*o i i tam*ur se verific! i se reglea3!1 de o*icei1 cu a2utorul unor
came e4centrice $e care se rea3em! sa*otul. Se ridic! automo*ilul de $e sol cu a2utorul
unui cric1 se scoate roata i $rin fereastra de vi3itare s$ecial $rev!3ut!1 cu a2utorul unui
cali*ru1 se m!soar! 2ocul dintre sa*ot i tam*ur. ;ocul nu tre*uie s! fie mai mare dec(t
valorile indicate de fa*rica constructoare :circa 012) mm87 dac! 2ocul este mai mare1 se
sl!*esc *ol urile cu e4centric1 e4ecut(ndu6se reglarea necesar!.
20
Verificarea u3urii garniturilor de fr(n!.
<a fr(nele cu tam*uri1 grosimea garniturii se m!soar! $rin ferestrele de vi3itare i
regla21 sau1 5n li$sa acestora1 $rin demontarea tam*urilor.
<a fr(nele disc1 u3ura garniturilor se a$recia3! $rin m!surarea grosimii $lache ilor
A cu un liniar

9ig. [Link] u3urii garniturilor de fr(n!
#eglarea fr(nei de m(n!.
-ceast! reglare se efectuea3! du$! reglarea fr(nei de serviciu1 $roced(ndu6se
astfel: se ridic! $artea din s$ate a autoturismului1 se sl!*e te fr(na de m(n!1 se
de uru*ea3! $iuli ele 1 i 2 ale ti2ei fr(nei de m(n!1 a$oi se str(nge $iuli a 2 $(n! ce
sa*o ii vin u or 5n contact cu tam*urul1 du$! care se *lochea3! $iuli ele.
21

9ig. 1.12. #eglarea fr(nei de m(n! a autoturismului
1...2 #e$ararea sistemului de fr(nare
Cor$ul $om$ei centrale $oate $re3enta urm!toarele defecte care se 5nl!tur! du$!
cum urmea3!:
6 diametrul interior u3at se recondi ionea3! $rin ale3are i honuire la cotele de
re$ara ii cu res$ectarea conicit! ii i ovalit! ii de 0101 mm. <a asam*lare1 se vor utili3a
$istoane i garnituri ma2orate cores$un3!tor7
6 filetele deteriorate se recondi ionea3! $rin refiletare la dimensiunea de re$ara ie7
6 g!urile de $rindere ovali3ate se recondi ionea3! $rin ma2orarea lor1 la monta2
utili3(ndu6se uru*uri ma2orate7
6 5nlocuirea cor$ului $om$ei centrale se face dac! $re3int! defectele: fisuri1
cr!$!turi sau ru$turi de orice natur! i $o3i ie7 ri3uri ad(nci1 $ete1 sau $ori $e su$rafa a
ale3a2ului care nu $ot fi 5nde$!rtate $rin ale3are la ultima trea$t!7 deteriorarea filetelor
mai mult de dou! s$ire7 diametrul
de lucru $este limita admis!7 tir*ituri ale canalului $entru siguran ! $e mai mult de 1) F
din circumferin !.
Pistonul $om$ei centrale. Diametrul e4terior u3at se recondi ionea3! $rin strun2ire
la cota de re$ara ie.
0nlocuirea $istonului $om$ei centrale se face dac! $re3int! defectele: fisuri de
orice natur! i $o3i ie7 diametrul e4terior su* limita admisi*il!.
22
Cilindrul rece$tor $oate $re3enta urm!toarele defecte care se 5nl!tur! du$! cum
urmea3!:
6 diametrul interior u3at se recondi ionea3! $rin ale3are i honuire la cotele de
re$ara ii cu res$ectarea conicit! ii i ovalit! ii de 0101 mm. <a asam*lare se utili3ea3!
$istoane i garnituri ma2orate cores$un3!tor7
6 filetul uru*urilor de $rindere deteriorat se recondi ionea3! $rin refiletarea la
dimensiunea de re$ara ie1 utili3(ndu6se la monta2 uru*uri ma2orate7
6 uru*urile de $rindere ru$te 5n interiorul g!urii filetate se e4trag $rin g!urire1
a$oi se refiletea3! gaura la dimensiunea de re$ara ie.
Du$! $relucr!rile mecanice1 se efectuea3! o $ro*! hidraulic! la o $resiune de 1)0
*ar1 tim$ de dou! minute1 cu lichid de fr(n! sau o solu ie de sod!.
Tam*urul fr(nei $oate $re3enta urm!toarele defecte care se 5nl!tur! du$! cum
urmea3!:
6 ri3urile i canalele inelare se recondi ionea3! $rin strun2ire la tre$tele de
re$ara ie7
6 g!urile de $rindere $e *utuc u3ate se recondi ionea3! $rin e4ecutarea altor g!uri
decalate1 g!urile u3ate o*tur(ndu6se $rin do$uri false asigurate $rin $uncte de sudur!7
6 5nlocuirea tam*urelor fr(nei are loc dac! $re3int! defectele: fisuri sau cr!$!turi
de orice natur! i $o3i ie7 diametrul su$rafe elor de lucru mai mare dec(t valoarea
admis!.
-4ul camei de ac ionare a sa*o ilor $oate $re3enta urm!toarele defecte care se
5nl!tur! du$! cum urmea3!:
6 su$rafa a de lucru a camei u3at! se recondi ionea3! $rin rectificarea $rofilului la
forma ini ial! $e ad(ncimea de ma4imum 01/ mm7
6 su$rafa a de s$ri2in a a4ului 5n flan a $un ii s$ate i su$rafa a de lucru a $(rghiei
camei u3ate se recondi ionea3! $rin: cromare dur! i rectificarea la cota nominal!7
metali3area cu $ul*eri metalice i rectificarea la cota nominal! $rin metali3are cu s(rm!
la cota de re$ara ie7
6 u3ura su$rafe ei de centrare i u3ur! 5n grosime a din ilor de angrenare se
elimin! $rin 5nc!rcare cu sudur! su* strat $rotector de CD2 i $relucrarea din ilor de
cu$lare la cota nominal!.
2'


2&
2)

S-ar putea să vă placă și