1.2 CLASIFICAREA SISTEMELOR DE FRANARE. Sistemele de franare, dupa r lul pe !are "l au, se !lasifi!a in# $ sistemul prin!

ipal de franare, intalnit si su% denumirea de frana prin!ipala sau de ser&i!iu, !are se utili'ea'a la redu!erea &ite'ei de deplasare sau la prirea aut m %ilului. Dat rita a!ti narii, de %i!ei prin apasarea unei pedale !u pi!i rul, se mai numeste si frana de pi!i r( $ sistemul stati nar de franare sau frana de stati nare !are are r lul de a mentine aut m %ilul im %ili'at pe panta, in a%senta ! ndu!at rului, un timp nelimitat, sau suplineste sistemul prin!ipal in !a'ul defe!tarii a!estuia. Dat rita a!ti narii manuale, se mai numeste si frana de mana. Frana de stati nare este intalnita si su% denumirea de )frana de par!are* sau )de a+ut r*. Frana de stati nare tre%uie sa ai%a un me!anism de a!ti nare pr priu, independent de !el al franei prin!ipale. De!eleratia re! mandata pentru frana de stati nare tre%uie sa fie e,ala !u !el putin -./ din de!eleratia franei prin!ipale. In ,eneral, frana de stati nare preia si r lul franei de si,uranta( $ sistemul suplimentar de franare sau disp 'iti&ul de in!etinire, !are are r lul de a mentine ! nstanta &ite'a aut m %ilului, la ! % rarea un r pante lun,i, fara utili'area !el rlalte sisteme de franare. A!est sistem de franare se utili'ea'a in !a'ul aut m %ilel r !u mase mari sau destinate spe!ial sa lu!re'e in re,iuni de munte, ! ntri%uind la mi!s rarea u'urii franei prin!ipale si la sp rirea se!uritatii !ir!ulatiei. Sistemul de franare se ! mpune din franele pr priu$'ise si me!anismul de a!ti nare a franel r. Dupa l !ul unde este !reat m mentul de franare 0de dispunere a franei pr priu$'ise1, se de se%es!# frane pe r ti si frane pe transmisie. Dupa f rma piesei !are se r teste, franele pr priu$'ise p t fi# !u tam%ur 0radiale1, !u dis! 0a2iale1 si ! m%inate. Dupa f rma piesel r !are pr du! franarea, se de se%es!# frane !u sa% ti, frane !u %anda si frane !u dis!uri. Dupa tipul me!anismului de a!ti nare, franele p t fi# !u a!ti nare dire!ta, pentru franare f l sndu$se ef rtul ! ndu!at rului( !u ser& a!ti nare, ef rtul ! n3du!at rului f l smdu$se numai pentru ! manda unui a,ent e2teri r !are pr du!e f rta ne!esara franarii( !u a!ti nare mi2ta, pentru franare f l smdu$se atat f rta ! ndu!at rului, !at si f rta data de un ser& me!anism.

Franarea pe tam%ur In&entat rul ei este %ine !un s!ut # L uis Renault. Din 14.- 5i p6na a'i +um7tate dintre aut &e8i!ulele eur pene au fr6ne tam%ur pe puntea spate. )La fr6na tam%ur d i sa% 9i de fr6n7 sunt "mpin5i, din interi r, "n peretele unei !ar!ase de f nt7.

Da!7 presiunea s!ade sa% 9ii sunt readu5i "n p 'i9ia ini9ial7, prin intermediul un r ar!uri.:, ne e2pli!7 ;<r,en =all8ause partener "n re9eaua A>TOMEISTER. A!east7 pies7 !lasi!7 a ! nstru!9iei de ma5ini are, fa97 de mult mai r7sp6ndita fr6na dis!, !6te&a a&anta+e interesante # ! sturile de pr du!9ie 5i !ele de "ntre9inere sunt mai mi!i dat rit7 f r9el r mai mi!i !e a!9i nea'7 asupra ansam%lului, sa% tii au durat7 de &ia97 mai mare, s!8im%area l r f7!6ndu$se a%ia la ?....$12.... de @il metri. Mer,"nd mai departe $ nu este del ! ! mpli!at !a fr6na de m6n7 s7 fie inte,rat7 "n fr6na tam%ur. )An !iuda r %uste9ii fr6nei tam%ur 5i a!easta tre%uie &erifi!ata peri di! $ !el mai %ine ar fi !a a!easta &erifi!are sa fie fa!uta "nainte s7 apar7 defe!9iuni :, ne spune ;<r,en =all8ause. Buntea spate are un r l &ital "n asi,urarea sta%ilit79ii ma5inii . Da!7 fr6na a!9i nea'7 numai pe r at7 sau da!7 %l !8ea'7 r 9ile $ !u si,uran97 !7 ma5ina &a patina. Bre&enirea a!est r situa9ii se fa!e prin &erifi!area pre&enti&7 a fr6nel r "n atelierele spe!iali'ate "n !adrul unei inspe!9ii te8ni!e. )N i &erifi!7m u'ura fr6nel r 5i a pl7!u9el r , &erifi!7m ar!urile, !lemele 5i fun!9i nalitatea !a%lului fr6nei de m6n7. Mai &erifi!7m etan5eitatea !ilindril r de fr6n7 pre!um 5i starea furtunel r, a ! ndu!tel r 5i a "ntre,ului sistem :. Da!7 !e&a tre%uie reparat, spe!iali5tii 5tiu !7 tre%uie sa &erifi!e am%ele p7r9i ale pun9ii. Anainte de t ate este imp rtant !a nu numai piesele u'ate s7 fie s!8im%ate !i "ntre,ul su%ansam%lu. )Seturi de repara9ii fr6n7 la !are sa% tii sunt prem ntati u5urea'7 lu!rarea, durata repara9iei este mai s!urt7 iar si,uran9a 5i !alitatea repara9iei este mai %un7 :, este p7rerea d mnului =all8ause$ t ate a!estea fiind "n a&anta+ul !lientului 5i al si,uran9ei rutiere.

1.- CONSTR>CTIA SI F>NCTIONAREA FRANELOR Frane cu tambur si saboti interiori 1.1 Partile componente si principiul de functionare. Dat rita simplitatii l r, franele !u tam%ur si sa% ti interi ri sunt f arte raspandite la aut m %ile. In fi,ura de mai + s este repre'entata s!8ema de prin!ipiu a franei !u tam%ur si sa% ti interi ri a unei r ti . S lidar !u r ata 1, in!ar!ata !u sar!ina Cr , se afla tam%urul 2 , !are se r teste in sensul indi!at de fi,ura !u &ite'a un,8iulara D. Sa% tii sunt arti!ulati in pun!tele E pe talerul franei !are nu se r teste !u r ata , fiind fi2. La apasarea pedalei ?, !ama F , prin intermediul par,8iei G , se r teste si apasa sa% tii asupra

tam%urului. In a!easta situatie , intre tam%uri si sa% tii apar f rte de fre!are!e p t da nastere la un m ment de franare Mf, !are se pune mis!arii aut m %ilului. Su% a!tiunea m mentului Mf, in ' na de ! nta!t a r tii !u drumul ia nastere rea!tiunea Fr , indreptata in sens pus mis!arii . T t in ' na de ! nta!t apare si rea!tiunea &erti!ala a drumului H. In timpul franarii , dat rita fre!arii !e ia nastere intre tam%ur si ,arniturile de fre!are ale sa% til r , ener,ia !ineti!a a aut m %ilului se transf rma in !aldura. In m mentul pririi, apasarii asupra pedalei , ar!ul I readu!e sa% tii in p 'itia initiala , iar franarea in!etea'a . 1.E TIB>RI DE SA=OTI >TILIHATI LA FRANE 1. sa% tul primar !are apasa mai mult asupra tam%urului J se numeste si a!ti&( $ In timpul franarii a!est sa% t !apata un efe!t de aut amplifi!are 0 aut franare1 !are il fa!e sa mareas!a efe!tul de franare ! respun'at r f rtei de a!ti nare asupra lui. 2. sa% tul se!undar0 pasi&1 Efe!tul de aut amplifi!are du!e la maririrea f rtei !e a!ti nea'a asupra tam%urului a!ti& in ! mparatie !u f rta !e a!ti nea'a asupra tam%urului pasi&, pentru a!eiasi apasare asupra sa% til r. Din a!est m ti&, la mersul intr$un sens se u'ea'a mai mult sa% tul a!ti& iar la s!8im%area sensului ,!el pasi&. Bentru a e,ali'a u'urile la !ei d i sa% ti, se f l ses! s lutii ! nstru!ti&e, !a# f rte de apasare mai mi!i sau ,arnituri de fre!are mai mari la sa% tul primar fata de !el se!undar.

11.I TIB>RI DE FRANE C> TAM=>R SI SA=OTI INTERIORI Frana simplex are in ! mpunere un sa% t primar si unul se!undar !are p t fi arti!ulati sau fl tanti. In fi,ura de mai + s este repre'entata frana simple2 la !are am%ii sa% tii 1 si 2 sunt arti!ulati in rea'emele -. Indiferent de sensul de r tatie, unul din sa% ti &a apasa mai mult asupra tam%urului F. E2e!entri!ele E si I ser&es! la re,larea + !ului dintre sa% ti si tam%ur.

Sa% tii sunt apasati pe tam%ur !u f rte e,ale S pr duse de a!tiunea li!8idului su% presiune asupra pist nasel r !e se ,ases! in !ilindru ?. La frana simple2 din fi, de mai + s , a!ti narea sa% til r 1 si 2 se fa!e prin intermediul !amei E !u f rtele S1 si S2.

b.Frana duplex$ are in ! mpunere d i sa% ti primari !are p t lu!ra !a sa% ti primari la r tatie intr$un sin,ur sens0 frana uni$duple21 sau in am%ele sensuri 0 du $ duple21 Frana uni-duplex$ am%ii sa% ti 1,2 au !ate un disp 'iti& de a!ti nare si !ate un pun!t de arti!ulatie pr priu 0I,F1( !il E$ pentru sa% tul1( !il - J pentru sa% tul 2 Frana duo-duplex$ am%ii sa% ti lu!rea'a !u efe!t de aut amplifi!are 0 !a sa% ti primari1 indiferent de sensul de r tatie. 1,2 J sa% ti( -,-K$ prit ri( E$tam%ur( I$,F !ilindri(

c. frana servo$ sau frana de amplifi!are are d i sa% ti primari, sa% tul p steri r fiind a!ti nat de sa% tul anteri r. Dat rita f rtel r de fre!are dintre sa% tul anteri r si tam%ur, f rta de a!ti nare a sa% tului p steri r este mai mare in ! mparatie!u f rta de a!ti nare a sa% tului anteri r. In a!est fel, m mentul de franare se mareste su%stantial.

In !a'ul in !are

sa% tii sunt primari numai la mersul inainte, frana se numeste uni-servo, iar in !a'ul in !are sa% tii sunt primari pentru am%ele sensuri de mers, frana se numeste duo-servo. In fi, a J frana uni-servo( fi, %$ frana duo-servo 1$ tam%ur( 2$ % lt pentru arti!ulatia sa% E( -$,E$sa% ti(I$?$ ar!uri( F$ !ilindru re!ept r, G$ disp 'iti& de re,lare a + !ului dintre sa% ti si tam%ur. Frana du $ser& se !ara!teri'ea'a prin faptul !a fie!are sa% t il a!ti nea'a pe !elalalt !u efe!t de ser& a!tiune, in fun!tie de sensul de r tatie am%ii sa% ti lu!rand !a sa% ti primari( sa% tii sunt le,ati in serie si a!ti nati de la un !ilindru 8idrauli!.

1.F

SCLEMA ACTIONARII LIDRA>LICE C> CIRC>IT D>=L> C manda franel r se p ate fa!e# !u a!ti nare dire!ta 0 me!ani!a, 8idrauli!a 1 !u ser& a!ti nare 0 pneumati!a, ele!tr pneumati!a1 si !u a!ti nare mi2ta

Elemente ! mp nente# 1$2$ pist ane( -$E$ ! mpartimentele !ilindrului( I$ ! ndu!ta fr fata(F$ ! ndu!ta fr spate, ? Jfrana spate( G$ frana fata( 4$!ilindru. In !a'ul in !are am%ele !ir!uite sunt in perfe!ta stare, pist nul 1 impin,e li!8idul din ! mpartimentul - in ! ndu!ta I, deplasand in a!elasi timp , prin intermediul ar!ului pist nul 2 spre dreapta !are trimite li!8idul din ! mp E prin ! ndu!ta F la !ilindrii de frana.

CABITOL>L II 2.1 Defectiuni in functionarea a sistemului de franare !au'e p si%ile 1. aer in !ir!uitul de franare 2. li!8idul de frana este neunif rm0 se & latili'ea'a1 -.ar!urile de rapel ale sa% til r Remedierea defe!tel r 1. se s! ate aerul din !ir!uit 2.se inl !uieste li!8idul de frana -. se inl !uies! ar!urile

sla%e , rupte( E.sa% ti %l !ati( I. lipsa li!8id de frana( F. dilatarea e2a,erata a tam%uril r da!a sunt u'ati( ?. unul din !ilindrii re!ept ri de la r tile din spate este %l !at(

E. se de%l !8ea'a, se inl !uies! piesele u'ate I. se ! mpletea'a !u li!8id( F. se inl !uies! piesele u'ate( ?. se de%l !8ea'a sau se inl !uies iesele u'ate( G. se ! re!tea'a !au'a pierderii de li!8id si se inl !uies! piesele u'ate( 4. se !urata supraf de lu!ru a ,arn si a tam%urului( se &erif &alitatea tam% si se ! re!tea'a sau se inl !uies!(

G.pierderi de li!8id la un !ilindru 1.. se inl !uies! ,arniturile de frana( re!ept r r ata spate( 4.la franare apare s!artiit, ,arniturile alune!a pe supraf de lu!ru( 1.. tam%urii de frana pre'inta u'uri mari si neunif rme( 11. ,arniturile de frana sunt unsur ase, u'ate sau arse( 12. este ! mpr misa etanseitatea sistemului de franare. 2.2.Forme de manifestare a defectiunilor sistemului de franare: $ frana nu este eficace 0 nu tine, este sla%a, sau nu a!ti nea'a$ !au'e# re,la+ul in! re!t( u'ura ,arnituril r( u'ura tam%uril r, u'ura ,arniturii pist nului p mpei !entrale( aer in ! ndu!te, pierderi de li!8id. $ frana freaca desi pedala nu este a!ti nata J!au'e# re,la+ul in! re!t al sa% til r, ar!urile de readu!ere rupte( pist nasele !ilindril r re!ept ri , mate, li!8id ne! respun'at r, pedala in! re!t re,lata. $ la franare, automobilul trage intr-o parte$ !au'e # tam%ure e2!entri!e, utili'area de ,arnituri ne! respun'at are( ar!uri de readu!ere a sa% til r prea tari( uns are pe ,arnituri( presiune in an&el pe diferita. $ in timpul franarii se blocheaza rotile$ !au'e # ,riparea pist anel r !ilindril r, &ali'area tam%uril r, sla%irea, ruperea ar!uril r sa% til r. 11. se !urata si se s!8im%a ,arniturile de frana( 12. se ! re!tea'a etansarea.

$franarea se intrerupe$ !au'e# ,arnituri m ntate ,resit pe sa% ti( &ali'area tam%uril r, + !uri mari la rulmenti, def rmarea ar% ril r planetari, ,arnituri !u uns are,et!. $ franare cu zgomote J !au'e# u'ura e2!esi&a a ,arnituril r( uns ri,lu%refianti pe ,arnituri, tam%uri !u ,r simi diferite utili'ati( REBARAREA SISTEM>L>I DE FRANARE C> TAM=>R SI SA=OTI INTERIORI 3.1 Demontarea tamburilor de frana Bentru dem ntarea tam%uril r de frana de la r tile din spate, se fa! peratiile# $ se sla%es! piulitele r til r, se ridi!a partea din spate a aut turismului, se asea'a pe !apre si se s! t r tile( $ se sla%este frana de stati nare(

$ se s! ate %us nul pentru re'er&a de uns are !u disp 'iti&ul RO>EE1, ap i se dem ntea'a in rdine# si,uranta piulitei si r ndela de spri+in( $ $ se indepartea'a sa% tii de frna, desfa!and e2!entri!ele( es e2tra,e tam%urul de frana , !u a+ut rul disp 'iti&ului T&a 2-I !a in fi, de mai + s#

Extragerea tamburului de frana La tam%urul dem ntat, i se fa!e ! ntr lul &i'ual pri&ind# u'area suprafetei de lu!ru, ri'uri sau santuri inelare pe supraf de lu!ru. In a!este situatii, tam%urul p ate fi re!tifi!at la ! ta ma2ima admisa de 1mm pe diametru. Re!tifi!area se fa!e la am%ii tam%uri. 3.2 Remontarea tamburului de frana. Se fa!e in rdine in&ersa dem ntarii , respe!tandu$se ! nditiile te8ni!e# $ dupa rem ntare se re,lea'a rulmentii r tii spate( $ se re,lea'a + !ul dintre ,arniturile sa% til r de frana si tam%urul de frana, prin e2!entri!e0 la re,larea manuala1 sau prin a!ti narea repetata a pedalei de frana, pentru franele !u preluare aut mata a + !ului(

$ se re,lea'a frana de stati nare. 3.3 Demontarea garniturilor de frana de la sabotii franei spate Bentru dem ntare, se fa! peratiile 0 fi, de mai + s1 $se dem ntea'a tam%urul de frana spate( $ !u a+ut rul unui !leste spe!ial FRE .-, se s! ate ar!ul de rapel 2 de la partea superi ara si se s! ate !apatul !a%lului franei de stati nare( $se s! t distantiereleI, indepartandu$se sa% tii de frana si pla!a distantiera F( $se dem ntea'a le&ierul - al franei de stati nare si se s! t sa% tii de frana E( Dem ntarea ,arnituril r de frana La franele !u preluare aut mata a + !ului dintre sa% ti si tam%ur, pentru s! aterea tam%urului, este ne!esar sa se intr du!a prin ,aura tam%urului ti+a de Imm, pentru a se adu!e in p 'itia 'er disp 'iti&ul de aut re,lare, r tind tam%urul, in sensul sa,etii 0 fi, de mai + s1

C J par,8ie dintata, D$se!t r dintat A$ ti+a de 'a& rare. A Se ! ntinua ap i peratiile#

$ se m ntea'a !lestele FRE.I A pe !ilindrul re!ept r, iar !u !lestele spe!ial FRE .- se s! ate ar!ul superi r de readu!ere a sa% til r 0 fi, de mai + s1 demontarea arcului de rapel $ se %as!ulea'a par,8ia dintata C, pana &ine in ! nta!t !u a2ul fu'etei0 fi, de mai + s1 $ se

indepartea'a sa% tii F de pe plat u si = 0 fi, de mai + s1

antret a'a $ se eli%erea'a par,8ia C se adu!e se!t rul dintat in

si

p 'itia sa initiala0 fi, de mai + s1

$ se r teste sa% tul !u 4.. , se dem ntea'a ar!ul inferi r ap i se s! t# sa% tul fata si spate 0 fi, de mai + s1

Da!a ,arniturile de frana sunt u'ate pana la ni&elul nituril r, a!estea se inl !uies!. Bentru inl !uirea ,arnituril r de frana se fa! peratiile# $ se indepartea'a niturile prin depresare sau ,aurire ( $ se !urata sa% tul, se &erifi!a f rma(

$ se fi2ea' ,arniturile de frana n i, prin nituire la presa de mana spe!iala sau prin lipire. $ Nituirea tre%uie in!eputa de la mi+l !ul ,arnituril r spre !apete. Dupa nituire, !apul nitului tre%uie sa fie minim2mm su% suprafata ,arnituril r de frana, iar !apetele ,arnituril r se teses! ! ni!. Bentru a readu!e sa% tii la f rma ,e metri!a a tam%urului, se re! manda peratia de strun+ire f l sind disp 'iti& spe!ial .