CONSTRUCŢIA ŞI FUNCŢIONAREA PUNŢILOR

FRACŢIONATE DIN FAŢĂ CONSTRUITE PE BAZA

MECANISMELOR PATRULATER TRANSVERSAL ŞI
McPHERSON

1. Scopul lucrării: cunoaşterea construcţiei şi a funcţionării punţilor

fracţionate din faţă construite pe baza mecanismelor patrulater transversal şi
MacPherson, stabilirea prin măsurări directe a valorilor parametrilor dimensionali
principali, reprezentarea la scară a schemelor cinematice, reprezentarea grafică a
variaţiei ecartamentului şi a unghiului de cădere pentru aceste mecanisme de punţi.
2. Materiale necesare: stand funcţional cu puntea din faţă fracţionată cu
mecanism patrulater transversal cu braţe inegale (Renault), stand funcţional cu
puntea din faţă fracţionată cu mecanism balansier şi culisa oscilantă MacPherson
(LOGAN), autoturism MATIZ cu punte faţă motoare MacPherson, planşe cu
puntea din faţă fracţionată cu mecanism patrulater transversal cu braţe inegale
pentru autobuze (112 UDM), componente ale punţilor construite pe baza acestor
mecanisme (braţe, fuzete, articulaţii), şubler, ruletă.
3. Consideraţii teoretice. Punţile fracţionate (articulate), sau punţile cu
oscilaţie independenţă a roţilor, sau punţile cu suspensie independentă sunt punţile
la care deplasarea unei roţi la trecerea peste un obstacol nu impune şi deplasarea
celeilalte roţi (roţile se pot deplasa independent) deoarece lipseşte legătura rigidă
dintre roata din stânga şi din dreapta. Sunt diverse sisteme de montare şi de ghidare
ale roţilor pe şasiu sau pe caroseria autoportantă, cele mai răspândite fiind punţile
cu mecanism patrulater transversal cu braţe neegale şi punţile cu mecanism
balansier şi culisă oscilantă (puntea MacPherson).
Criterii de apreciere ale punţilor fracţionate din punct de vedere cinematic
sunt variaţia ecartamentului şi a unghiului de cădere, parametri care influenţează
direct stabilitatea şi maniabilitatea automobilului. Aceşti parametri variază în
funcţie de deplasările pe verticală ale roţilor datorate denivelărilor căii de rulare şi
de mişcarea de ruliu a masei suspendate, aşa cum se vede din figura 4.1 pentru o
punte fracţionată cu mecanism patrulater transversal cu braţe neegale. Variaţia
acestor parametri se exprimă prin curbele lor de variaţie în funcţie de deplasarea pe
verticală a roţilor, pe cursa de comprimare şi pe cursa de destindere a suspensiei,
aşa cum se vede din figura 4.2 pentru variaţia ecartamentului corelată cu încărcarea
autoturismului.
Construcţia și funcţionarea punților fracţionate din faţă construite pe baza 91
mecanismelor patrulater transversal și MacPherson

Fig.4.1. Variaţia ecartamentului şi a unghiului de cădere pentru o punte fracţionată cu

mecanism patrulater transversal cu braţe neegale
(variaţia ecartamentului se exprimă în milimetri).

Fig.4.2. Variaţia ecartamentului pentru puntea fracţionată din faţă a unui autoturism în
funcţie de cursa roţii pe verticală corelată cu încărcarea autoturismului.
 92 PUNŢI ŞI SUSPENSII

Ca punte de direcţie, puntea fracţionată din faţă asigură prin construcţia sa

valorile prescrise de proiectant pentru unghiul de înclinare longitudinală al
pivotului (unghiul de fugă), unghiul de înclinare transversală al pivotului şi unghiul
de cădere al roţii, iar dacă este cazul şi posibilitatea de reglare pentru aceste
unghiuri. Din această cauză o condiţie specifică impusă punţii de direcţie este să
asigure cinematica corectă şi o bună stabilitate a roţilor de direcţie, pe fondul unei
manevrări uşoare a volanului, a şocurilor reduse la volan şi unei uzuri reduse a
pneurilor. O problemă deosebită care trebuie rezolvată în cazul punţii fracţionate
din faţă este corelarea mecanismului punţii cu mecanismul transmisiei direcţiei.
Orice punte fracţionată din faţă construită pe baza mecanismelor de ghidare
studiate în această lucrare poate fi şi punte motoare cu condiţia adoptării soluţiilor
constructive necesare dispunerii arborilor planetari.

4. Desfăşurarea lucrării
4.1. Studiul construcţiei punţilor din faţă fracţionate
În cadrul lucrării se studiază construcţia şi se determină prin măsurări
directe parametrii dimensionali principali pentru următoarele punţi fracţionate din
faţă:
● puntea cu mecanism patrulater transversal cu braţe neegale Renault
R 12, care este prezentată în figura 4.3 şi are următoarele caracteristici
constructive: este o punte motoare pentru un autoturism organizat după soluţia
„totul în faţă” cu grupul motor-transmisie în prelungire dispus longitudinal;
arborele fuzetei este tubular; pivoţii sferici sunt montaţi pe con în braţele
fuzetei şi prin flanşe cu şuruburi pe braţe; braţele transversale ale punţii sunt
executate din tablă din oţel, braţul inferior triunghiular, braţul superior drept;
articulaţiile braţelor cu structură autoportantă sunt cilindrice semielastice;
blocul elastoamortizor al suspensiei este montat între braţul superior şi
caroserie; piciorul amortizorului este articulat pe braţul superior prin
intermediul unui suport demontabil; pentru ca braţul superior drept să preia
forţe longitudinale, acesta este prevăzut cu un tirant; din articulaţia elastică a
tirantului cu structură portantă se poate regla unghiul de fugă; bara
stabilizatoare este articulată de braţul triunghiular inferior prin intermediul unei
bielete scurte; arborele planetar are articulaţii homocinetice cu tripodă, cea
dinspre transmisie axial-unghiulară, cea dinspre roată unghiulară.
 Construcţia și funcţionarea punților fracţionate din faţă construite pe baza 93
mecanismelor patrulater transversal și MacPherson

Fig.4.3. Puntea fracţionată, motoare din faţă R 12:

1. carterul transmisiei mecanice; 2. articulaţie homocinetică cu tripodă axial-unghiulară;
3. corpul arborelui planetar; 4. braţul triunghiular inferior; 5. articulaţie homocinetică cu
tripodă unghiulară; 6. arborele de ieşire al arborelui planetar; 7. butucul roţii; 8. discul
mecanismului de frânare; 9. fuzeta cu arbore tubular; 10. rulmenţii radiali-axiali ai roţii;
11. pivoţi sferici; 12. braţul drept superior; 13. articulaţiile cilindrice ale braţelor;
14. semilonjeroanele structurii portante.

Detalii constructive caracteristice ale acestei punţi sunt prezentate în

figurile 4.4 – 4.6.

Fig.4.4. Articulatia tirantului cu structura portantă permite reglarea unghiului de fugă:

1. şi 2. piuliţe de strângere; 3. şi 4. contrapiuliţe; 5. corpul tirantului.
 94 PUNŢI ŞI SUSPENSII

Fig.4.5. Montarea tirantului şi a amortizorului pe braţul superior;

5. contrapiuliţă îmbinării filetate dintre amortizor şi suportul demontabil prin care
amortizorul este articulat de braţul superior.

Fig.4.6. Pivotul superior proiectat şi montat pe braţul superior astfel încât să preia forţe
verticale mari: 1.prezon pentru montarea tirantului; 2.bolţul sferic al articulaţiei;
3. manşon de protecţie; 4. şurub pentru fixarea articulaţiei pe braţul superior.

Autoturismul are ecartamentul faţă E1=1312 mm, unghiul de cădere 1º30’

şi este echipat cu anvelope 155 R 13.
●● puntea MacPherson a autoturismului DACIA Sandero Stepway este
prezentată în figura 4.7 şi prezintă următoarele caracteristici constructive: este o
punte fracţionată MacPherson motoare, montată pe cadrul suport al grupului
motor-transmisie format din două lonjeroane şi două traverse, care este asamblat cu
caroseria autoportantă în patru puncte, două în faţă şi două în spate, cele din spate
fiind ranforsate la îmbinarea cu structura autoportantă prin două guseuri; în partea
din faţă, cu articulaţiile cilindrice montate pe lonjeroanele cadrului suport, este
montată bara stabilizatoare; pe traversa din spate a cadrului suport este montat
mecanismul de acţionare al direcţiei tip pinion-cremalieră, servoasistat hidraulic;
suporturile articulaţiilor braţelor triunghiulare ale punţii sunt dispuse pe feţele
 Construcţia și funcţionarea punților fracţionate din faţă construite pe baza 95
mecanismelor patrulater transversal și MacPherson

laterale exterioare ale lonjeroanelor cadrului suport, iar acestea sunt rigidizate pe
suprafeţele inferioară şi superioară cu plăci; suporturile din faţă sunt conectate de
caroseria autoportantă cu câte un tirant pentru reducerea vibraţiilor; braţele
transversale ale punţii au formă triunghiulară şi sunt executate din tablă din otel;
articulaţiile braţelor pe cadrul suport sunt cilindrice cu bucşe din cauciuc, iar cu
fuzetele sunt articulaţii sferice (pivoţii sferici), pivoţii fiind asamblaţi pe braţe prin
flanşe cu câte trei şuruburi; asamblarea pivotului cu braţul este astfel concepută
încât să permită transmiterea forţelor verticale de la fuzetă la braţ fără pericolul
smulgerii pivotului de pe braţ; pivotul este fixat în braţul inferior al fuzetei în alezaj
cilindric cu strângere prin brida elastică; fuzeta este executată prin forjare din oţel,
are arborele tubular pentru a permite montarea arborelui planetar, iar pe corpul ei,
în partea din faţă este dispusă o flanşă pentru montarea portetrierului; pe braţul
superior al fuzetei se montează piciorul grupului elastoamortizor cu două şuruburi;
capul grupului elastoamortizor se montează pe contraaripă prin intermediul
articulaţiei axiale al cărei inel din cauciuc (blocul filtrant unic) se sprijină direct în
locaşul său din contraaripă.

a.
Fig.4.7. Puntea motoare din faţă tip MacPherson a autoturismului LOGAN cu guseurile
legăturilor din spate ale cadrului cu caroseria: a) vedere faţă stânga;
 96 PUNŢI ŞI SUSPENSII

b.
Fig.4.7 (continuare). Puntea motoare din faţă tip MacPherson a autoturismului LOGAN
cu guseurile legăturilor din spate ale cadrului cu caroseria:
a) vedere faţă stânga; b) vedere din spate (modele RTR).
Rulmentul axial este montat între talerul superior al arcului şi inelul din
cauciuc; un disc din oţel cu marginea îmbrăcată în cauciuc este montat pe tija
amortizorului şi serveşte drept element de siguranţă pentru desprinderea inelului
din cauciuc din locaşul său; capetele barei stabilizatoare sunt ancorate de tuburile
exterioare ale amortizoarelor cu bielete lungi, soluţie care îmbunătăţeşte stabilitatea
autoturismului; tamponul limitator pe cursa de comprimare este montat pe tija
amortizorului în interiorul tubului de protecţie, are rol şi de arc suplimentar, astfel
caracteristica elastică a suspensiei este neliniară şi progresivă; levierul de direcţie
este corp comun cu fuzeta şi este dispus în spatele axei roţii; între suportul
articulaţiei din faţă a braţului triunghiular şi caroserie se montează un tirant pentru
atenuarea vibraţiilor (fig. 4.8).

Fig.4.8. Detaliu privind montarea braţului triunghiular, a barei stabilizatoare şi

a tirantului pentru reducerea vibraţiilor pe cadrul suport (model RTR)
 Construcţia și funcţionarea punților fracţionate din faţă construite pe baza 97
mecanismelor patrulater transversal și MacPherson

Fig.4.9. Detaliu privind construcţia articulaţiei axiale oscilante dintre

capul blocului elastoamortizor al suspensiei şi pasajul roţii (model RTR).

În dotarea laboratorului este standul punţii din faţă MacPherson care

echipează autoturismul DACIA Logan. Puntea are o construcţie asemănătoare cu
cea prezentată anterior. Diferenţa principală este dispunerea barei stabilizatoare pe
traversa din spate a cadrului suport şi legăturile acesteia direct cu braţele
triunghiulare ale punţii (se realizează astfel şi o rigidizare suplimentară a acestor
braţe).
Autoturismul are ecartamentul faţă E1=1480 mm, unghiul de cădere =
10o17’± 30’ şi este echipat cu anvelope 195/65 R 15 91H.

●●● puntea MacPherson a autoturismului MATIZ este prezentată în

figurile 4.10 – 4.11 având următoarele caracteristici constructive: este o punte
fracţionată MacPherson motoare, montată direct pe caroseria autoportantă; suportul
articulaţiei braţului punţii de pe caroserie este rigidizat de traversa din faţă pe care
se montează şi bara stabilizatoare, cu o grindă demontabilă (fig.4.10).
Braţul triunghiular al punţii este compus din braţul propriu-zis drept
executat din tablă din oţel, articulat cilindric de caroseria autoportantă cu o bucşă
din cauciuc, şi din braţul lateral al barei stabilizatoare cu rol de tirant; articulaţia
dintre braţul propriu-zis şi capătul barei stabilizatoare este cilindrică cu bucşe din
cauciuc, având capacitatea de a prelua şi forţe axiale mari; pivotul sferic este
montat la capătul braţului propriu-zis şi este fixat pe braţul inferior al fuzetei prin
suprafaţa cilindrică şi strângere elastică; fuzeta executată din oţel prin forjare are o
construcţie asemănătoare cu cea prezentată în cazul precedent; articulaţia axială
oscilantă dintre capul blocului elastoamortizor al suspensiei şi pasajul roţii are un
singur inel din cauciuc care preia sarcinile atât de la arc, cât şi de la amortizor
(fig. 4.11).
 98 PUNŢI ŞI SUSPENSII

Fig.4.10. Puntea motoare din faţă tip MacPherson a autoturismului MATIZ:

a)vedere din spate; b) vedere de sus.
Puntea motoare din faţă tip MacPherson a autoturismului Matiz este formată din:
1. articulaţia blocului elastoamortizor cu pasajul roţii; 2. tamponul limitator pentru cursa de
comprimare; 3. arcul elicoidal al suspensiei; 4. amortizorul hidraulic bitubular;
5. braţul inferior propriu-zis drept; 6. articulaţia braţ - bară stabilizatoare; 7. levierul fuzetei;
8. bară stabilizatoare cu rol de tirant al braţului drept inferior.
 Construcţia și funcţionarea punților fracţionate din faţă construite pe baza 99
mecanismelor patrulater transversal și MacPherson

Autoturismul are ecartamentul faţă E1=1300 mm, unghiul de cădere de

0°30' ± 45' şi este echipat cu anvelope 155/65 R 13.

a. b.
Fig.4.11. Detalii constructive ale punţii faţă, motoare MacPherson ale autoturismului
MATIZ referitoare la fuzetă şi modul de montare a etrierului, la fixarea pivotului, la braţul
inferior drept, folosirea barei stabilizatoare ca tirant şi articulaţia sa cu braţul propriu-zis,
ranforsarea structurii portante în zona articulaţiei braţului.

●●●● puntea autobuzului 112 UDM este o punte nemotoare cu mecanism

patrulater transversal cu braţe neegale, este prezentată în figurile 4.12 – 4.13 şi are
următoarele caracteristici constructive: este o punte fracţionată cu braţul superior
scurt şi braţul inferior lung astfel încât ghidarea corectă a roţilor se realizează prin
raportul lungimilor braţelor egal cu 0,65; puntea are numai articulaţii cilindrice,
braţele fiind articulate cilindric de portfuzetă, iar fuzeta articulată cilindric cu un
pivot din oţel de portfuzetă; braţele au formă de triunghiuri isoscele şi sunt divizate
fiecare în câte două semibraţe identice; fiecare semibraţ este executat din ţeava din
oţel trasă pe dorn la capetele căreia sunt fixate prin sudură corpurile metalice ale
articulaţiilor, sudurile fiecărui braţ fiind controlate cu raze „X”; bucşele din cauciuc
armat ale articulaţiilor dintre semibraţe şi cadrul construit din ţevi rectangulare sunt
presate în alezajele pieselor de capăt ale semibraţelor, iar în armătura lor interioară
tubulară sunt presate bolţurile, care, la rândul lor, se fixează în lagărele
articulaţiilor; bucşele din cauciuc armat ale articulaţiilor dintre semibraţe şi
portfuzetă sunt presate în alezajele portfuzetei, iar în armatura lor interioară
tubulară sunt presate bolţurile, care, la rândul lor, se fixează în piesele de capăt ale
semibraţelor; ansamblul portfuzetă–fuzetă–pivot cilindric din oţel–lagărul roţii are
construcţia specifică punţilor rigide din faţă pentru autocamioane cu menţiunea ca
acţionarea saboţilor simplex ai mecanismului de frânare se face hidraulic.
 100 PUNŢI ŞI SUSPENSII

Fig.4.12. Puntea din faţă fracţionată cu mecanism patrulater transversal cu braţe neegale a
autobuzului 112 UDM: 1. portfuzetă; 2 şi 4. semibucşe cu guler din cauciuc ale
articulaţiilor cilindrice ale braţelor; 3. semibraţ inferior; 5 şi 10. bolţurile articulaţiilor
cilindrice ale braţelor; 6. lagăr semibraţ inferior; 7. lagăr semibraţ superior;
8. şaibe de reglaj pentru unghiul de cădere; 9. semibraţ superior.

Puntea are posibilitatea reglării unghiului de cădere al roţii prin

introducerea plăcilor de reglaj între lagărele articulaţiilor semibraţelor superioare şi
suprafaţa lor de sprijin de pe cadru (fig.4.14); portfuzeta are la partea sa superioară
o flanşă pe care se montează prin şuruburi pistonul profilat al arcului pneumatic al
suspensiei; arcul pneumatic este tip diafragmă, are talonul interior montat pe
pistonul profilat (masa nesuspendată) şi talonul exterior montat pe flanşa
rezervorului de aer, flanşa sudată de cadrul structurii de rezistenţă (masa
suspendată); în interiorul rezervorului de aer, executat separat prin turnare din aliaj
pe bază de aluminiu, pe o placă fixată pe faţa superioară a pistonului se montează
tamponul limitator pe cursa de comprimare; amortizorul hidraulic este articulat de
portfuzeta cu capătul său inferior şi de suportul sudat pe cadru cu capătul său
superior (fig. 4.15).
Construcţia și funcţionarea punților fracţionate din faţă construite pe baza 101
mecanismelor patrulater transversal și MacPherson

Fig.4.13. Ansamblul portfuzetă-pivot cilindric-fuzetă-lagăr roată al punţii autobuzului 112 UDM:

11. fuzetă; 12. pivot cilindric; 13. bucşele pivotului din braţele fuzetei; 14.şaibe de reglaj
pentru jocului axial al fuzetei. 15. şurub limitator al bracării roţii; 16. rulment axial;
17. levierul fuzetei; 18. capac lagăr pivot; 19. niplu de ungere; 20. inel distanţier;
21. simering; 22 şi 25.rulmenţii radiali-axiali cu role conice ai lagărului roţii montaţi în O;
23. tamburul mecanismului de frânare; 24. butucul roţii; 26, 27, 28, 29. sistemul de
strângere al lagărului rotii; 30. capacul lagărului; 31. prezon roată; 32. jantă;
33. inelul jantei; 34. sabotul mecanismului de frânare; 35. cilindrul receptor hidraulic.
 102 PUNŢI ŞI SUSPENSII

Fig.4.14. Reglarea unghiului de cădere al roţii la puntea din faţă a autobuzului 112 UDM,
distanţa d=4mm.

a. b.

Fig.4.15. Suspensia din faţă a autobuzului 112 UDM: a) compunerea suspensiei;

b) montarea şi reglarea elementului elastic pneumatic tip diafragmă; 1. arc pneumatic
diafragma; 2. suportul arcului şi al amortizorului sudat pe cadru; 3. portfuzetă; 4. amortizor;
5. semibraţ inferior.
 Construcţia și funcţionarea punților fracţionate din faţă construite pe baza 103
mecanismelor patrulater transversal și MacPherson

Transmisia transversală de forţă a sistemului de direcţie este cu patrulater

central dispus în faţa axei roţilor din faţă şi este corelată cu construcţia punţii;
reglarea unghiului de convergenta se realizează prin modificarea lungimilor
bieletelor care trebuie să fie egale (fig. 4.16).

Fig.4.16. Corelarea mecanismului punţii cu transmisia transversală de forţă

a sistemului de direcţie la autobuzul 112UDM.

Braţele punţii sunt paralele, iar pentru puntea static încărcată şi autobuzul
fără pasageri ele sunt orizontale. Dimensiunile patrulaterului transversal sunt:
lungimea braţului superior ls=400 mm , lungimea braţului inferior li=650 mm,
distanţa dintre axele articulaţiilor braţelor cu portfuzeta d=340 mm, distanţa dintre
axa pivotului cilindric şi axa articulaţiilor dintre braţe şi portfuzeta măsurată pe
orizontala d’=150 mm. Unghiul de cădere al roţii este de 1,3 grade. Anvelopele au
dimensiunile 10.00 – 20, sau 11 R 20 16 PR, cu janta 7.5 – 20.

●●●●● o componentă reprezentativă a punţilor fracţionate cu suspensie

independenta este braţul punţii, cea mai utilizată formă pentru braţ fiind forma
triunghiulară. Se va studia construcţia braţelor triunghiulare de punţi fracţionate
existente în laborator care sunt reprezentate în figurile următoare. Braţele au
montate articulaţiile (articulaţiile cu structură portantă şi pivotul sferic). Pentru
braţele în formă de L, latura transversală este dispusă în faţă, pentru a permite
obţinerea spaţiului necesar bracării roţii interioare virajului (fig. 4.17).
 104 PUNŢI ŞI SUSPENSII

Fig.4.17. Braţ inferior dreapta în formă de L pentru o punte MacPherson de autoturism,

executat din aliaj uşor pe bază de aluminiu.

Pivotul sferic cu fixare pe bolţ cilindric este asamblat prin presare şi

sertizare pe braţ. Articulaţia din faţă a braţului cu caroseria este cilindrică, iar
articulaţia din spate este axială, elastică, cu bolţ vertical, şi permite prin deformarea
manşonului din cauciuc variaţia convergenţei roţii la demarare şi la frânare. Un
astfel de braţ se schimbă dacă se uzează articulaţiile. Masa braţului este de 3,2 kg.

Fig.4.18. Braţ inferior dreapta în formă de L pentru o punte MacPherson de autoturism.

Este executat din aliaj uşor pe bază de aluminiu. Faţă de braţul anterior se
constată următoarele: forma corpului braţului este modificată şi prezintă decupări
mari pentru reducerea masei; articulaţia din faţă cu caroseria este sferică cu bolţ
conic lung: articulaţia din spate cu caroseria este cilindrică, elastică cu aceleaşi
implicaţii, cu armătura exterioară fixată pe caroserie printr-o flanşă laterală cu
suprafaţa înclinată. Masa braţului este 3,4 kg.
 Construcţia și funcţionarea punților fracţionate din faţă construite pe baza 105
mecanismelor patrulater transversal și MacPherson

Fig.4.19. Braţ inferior stânga în formă de L pentru o autoutilitară.

Este turnat din fontă cu amortizorul montat pe braţ. Pivotul este presat în
corpul braţului, iar articulaţiile braţului cu caroseria sunt cilindrice, uzarea
articulaţiilor implică schimbarea braţului. Masa braţului este de 10,8 kg.

Fig.4.20. Braţ inferior dreapta în formă de L pentru un autoturism.

Corpul este executat din tablă din oţel, pe care se asamblează prin sudare
armăturile articulaţiilor cilindrice cu caroseria. Pivotul sferic este asamblat pe braţ
prin şuruburi. Articulaţiile se pot demonta de pe braţ. Masa braţului este de 4,1 kg.
 106 PUNŢI ŞI SUSPENSII

a. b.
Fig.4.21. Braţ triunghiular inferior, cu corpul din tablă din oţel, pentru o autoutilitară:
a) vedere de sus; b) vedere de jos. Pivotul este presat în corpul braţului, iar articulaţiile cu
caroseria sunt cilindrice cu guler, astfel că în cazul uzării articulaţiilor se schimbă tot braţul.
Locaşul de pe faţa superioară a braţului arată că arcul suspensiei este transversal,
monolamelar, sprijinindu-se cu capetele pe braţe în aceste locaşuri prin intermediul unor
piese de capăt din material plastic. Masa braţului este de 7,5kg.

a. b.
Fig.4.22. Braţ triunghiular inferior, cu corpul din tablă din oţel, pentru un autoturism, cu
pivotul sferic demontabil: a) vedere de jos; b) vedere de sus. Masa braţului este de 2,6 kg.

4.2. Temă pentru studenţi

● Pentru două dintre punţile studiate, o punte fracţionată cu mecanism
patrulater transversal şi o punte tip MacPherson, se vor realiza schemele cinematice
şi se va determina variaţia ecartamentului şi a unghiului de cădere, pentru o cursă
de comprimare a arcului de 100 mm şi pentru o cursă de destindere a arcului de
80 mm, trasându-se curbele de variaţie ale acestor mărimi. Se consideră poziţia de
referinţă a punţii cea corespunzătoare automobilului staţionar pregătit pentru
reglarea unghiurilor direcţiei.
●● Se va întocmi desenul de execuţie pentru unul din braţele studiate în
cadrul lucrării.
 Construcţia și funcţionarea punților fracţionate din faţă construite pe baza 107
mecanismelor patrulater transversal și MacPherson

5. Întrebări pentru verificarea cunoştinţelor

1. Care sunt mărimile ce caracterizează ghidarea corectă a roţilor pentru

punţile fracţionate?
2. Cum este construit braţul superior al punţii fracţionate R 12?
3. Cum se realizează montarea elementelor suspensiei la această punte?
4. Cum este montată bara stabilizatoare pe puntea de LOGAN?
5. Descrieţi construcţia braţului transversal al punţii de LOGAN?
6. Cum se montează puntea fracţionată MacPherson de Matiz pe caroseria
autoportantă?
7. Descrieţi construcţia braţului transversal al punţii de Matiz?
8. Ce fel de articulaţii se folosesc la puntea fracţionată a autobuzului
112 UDM?
9. Cum sunt construite braţele punţii fracţionate a autobuzului 112 UDM?
10. La care dintre punţile studiate se reglează unghiuri ale sistemului de
direcţie, ce unghiuri se reglează şi cum?
11. Care sunt procedeele de fabricare a braţelor transversale studiate?