CURSURI

ESI[tronic]: diagnoz modern pentru autovehicule
Metode si tehnologii moderne de diagnosticare
0
P
Prezentarea
t generall ESI[tronic]
ESI[t i ]
ESI[tronic] este conceptul ideal pentru diagnoza autovehiculelor i

depistarea defec iunilor motoarelor cu benzin i Diesel, a
sistemelor de frânare i a celor de confort.
Acest pprogram
g este economic din punctul
p de vedere al timpului
p i
“vorbe te aceea i limb ” ca si re elele sistemelor autovehiculelor.
Programul con ine informa ii detaliate despre modurile de
rezolvare a defec iunilor pentru sistemele de management ale
motoarelor pe benzin i Diesel,
Diesel precum i pentru sistemele de
frânare i de confort ale autoturismelor – produse Bosch sau alte
m rci:
Informa iile importante sunt con inute în:
SIS (= Sistemul de Informa ii Service) – instruc iuni de depistare a
defectelor/erorilor i software-ul de diagnoz a unit ilor de
comand p pentru testerul de diagnoz
g KTS.
Informa ii suplimentare despre cerin ele hardware i software pot
fi g site în Instructorul ESI[tronic], în sec iunile “Instalare” i
“Actualizare”
Date principale program: program i baz de date aproximativ 19
GB, din care ESI[tronic] i programul de diagnoz KTS 1 GB
(în compara ie Windows XP 1 GB).
Departament AA-DG/MKA1 | (c) Toate drepturile, inclusiv cererile de patentare, precum i drepturile unice de exploatare, multiplicare i
1 transfer, sunt rezervate de Robert Bosch GmbH.
D fi i
Definirea CAS
CAS "Service Asistat de Computer“

O singur identificare pentru SIS i SD
Service asistat de
computer Economie de timp
Apelarea memoriei rezervate erorilor / defectelor din SIS

U urin
Citirea direct a datelor de diagnoz a unit ii de comand în

vederea identific rii defec iunilor
Eficien
Sistem de
informa ii Diagnoz
Service Identificarea defec iunilor este implementat numai pentru
componentele importante,
importante în func ie de codul defec iunii
Economie de timp, u urin , eficien = costuri reduse
Leg tura inteligent între SIS i SD pentru

identificarea rapid i eficient a defec iunilor
Departament AA-DG/MKA1 | (c) Toate drepturile, inclusiv cererile de patentare, precum i drepturile unice de exploatare, multiplicare i
2 transfer, sunt rezervate de Robert Bosch GmbH.
Strategia de identificare a defec iunilor

i nilor
Diagnoza sau identificarea defec iunilor nu trebuie

considerate procese unilaterale. Este important s fie
v zute ca un concept complex. Desigur, aici este
inclus i afi area defec iunilor. Totu i, un cod de
eroare reprezint doar o metod de testare. Cu alte
cuvinte, instruc iunile de testare i echipamentele
necesare test rii sunt necesare i pentru a dobândi o
imagine complet i în primul rând pentru a OB INE
REZULTATELE NECESARE.
3
S l t
Selectarea/instruc
/i t iiunile
il sistemului
i t l i SIS
4
P ti l it ti
Particularitati
5
Citi
Citirea memoriilor
iil d de erorii di
din SIS/CAS
6
Citi
Citirea memoriilor
iil d de erorii di
din SIS/CAS
7
Citi
Citirea memoriilor
iil d de erorii di
din SIS/CAS
8
V ifi
Verificarea t l i senzorului
conectorului l idde mii care (rezisten
( i t a intern
i t )
Conectorul
Injector cu senzor
electric al
de mi care
senzorului de
mi care
9
Verificarea conectorului senzorului de mi care (rezisten a intern ) cu SIS/CAS
10
V ifi
Verificarea conectorului
t l i senzorului
l idde mii care (rezisten
( i t a iintern
t ) cu KTS
Masurarea rezistentei
cu multimetrul KTS-ului
KTS ului
11
C bl l adaptor
Cablul d t
Informa ii suplimentare despre

adaptoarele specifice fiec rui tip de
autovehicul se g sesc în SD la Info F4.
12
S l t
Selectarea sistemului
i t l i
Selectarea
sistemului dorit
i confirmarea
cu F12/>>
13
Afi area codurilor

d il d de eroare di
din memorie
i
Selecta
S l t i ffunc iia
dorit din meniu,
de exemplu:
Interogarea
memoriei
erorilor/defectelor
/
Memoria erorilor
/ defectelor i
informa iile
relevante
14
S l t
Selectarea SIS/CAS
Dup p app sarea tastei F8 i

selectarea SIS/CAS, poate
fi apelat tabelul pentru
verificarea
componentelor/f nc iilor
componentelor/func
15
S l t
Selectarea testului
t t l i componentelor/func
t l /f ional
i l
Componentele care
trebuie verificate pot
fi selectate din
tabelul al turat
16
M surarea valorilor
l il reale
l
Dup conectarea
cablurilor de testare,
multimetrul poate fi
utilizat pentru a stabili
valorile rezisten ei
între pinii 104 i 112
În acest exemplu,
valoarea rezisten ei
tinde la infinit, fapt ce
indic o întrerupere
pe cablu
17
O iiunile
Op il dde afi
fi are
Pentru afi area
schemelor circuitelor i
a modului de alocare a
pinilor, pute i ap sa F4
18
O iiunile
Op il dde afi
fi are
Ap sarea F5 ofer o
g
imagine de ansamblu
asupra pozi iilor în
care sunt instalate
componentele
Aceste moduri de
afi are faciliteaz
de t ca ea
identificarea
defec iunilor
19
M sur ttorile
il efectuate
f t t dupd eliminarea
li i d
defec
f iiunilor
il
Dup eliminarea
defec iunii, valoarea
m surat este în
domeniul specificat
Ap sa i F8 pentru a
reveni la KTS
20
Testarea sistemelor electrice si electronice ale autovehiculelor
Metode si tehnologii moderne de

diagnosticare a automobilelor
Testarea sistemelor electrice si

electronice ale autovehiculelor
0
Cuprins
• Marimi si masuratori electrice
• BATERII
• Alternator
• Constructie si functionare
• Testare
• Regulator multifunctional
• Sistem Start/Stop
1
Legea lui Ohm
Intre-un circuit electric inchis, aplicarea unei tensiuni U cauzeaza trecerea prin circuit a unui curent I, datorita rezistentei
R.
Curentul din circuit este variabil in functie de rezistenta.
Cele trei variabile electrice, tensiunea U, curentul I si rezistenta R au o relatie speciala una cu alta, cunoscuta ca fiind
legea lui Ohm.
Daca rezistenta se schimba la o tensiune constanta, forta curentului se va modifica invers proportional cu rezistenta.
U = Tensiune in volti
R = Rezistanta in ohm
U
I = Forta curentului in amperi
R X I
Care este curentul calculat pentru o tensiune de 12 V si o rezistenta de 1 ohm?
I = U : R = 12V : 1,O = 12A
2
Aplicarea legii lui Ohm
Intrerupator Curent
Sursa de Tensiune V Sarcina

curent
electrica
R
3
Marimi Electrice
Tensiunea Electricitatea, din punctul de vedere al tensiunii, curentului si
rezistentei poate fi asemanata cu comportamentul apei.
Toate procesele electrice se bazeaza pe
disponibilitatea si mobilitatea sarcinilor electrice
(electronilor). O tensiune electrica este disponibila
daca exista o diferenta de sarcini electrice intre doua
Nivelul Nivelul
puncte. Apei = Tensiunii
Cu cat diferentele de sarcini sunt mai mari, cu atat 14
este mai mare tensiunea. 12
Sarcinile electrice se gasesc intotdeauna la polul 10 (presiune = tensiune)
negative. Directia de curgere fizica a sarcinilor Diferenta de 8
Scade = Creste
electrice se face de la polul negativ la cel pozitiv. Potential (U) 6
Rezistenta Debit = Curent
In mod conventional, pentru aplicatiile tehnice, 4
curentul curge de la polul pozitiv la cel negativ. 2
0
Rezistenta electrica
Electronii ce se gasesc in miscare intr-un circuit, nu

Tensiune = Presiune = Volti
se pot misca liber.
In ciuda faptului ca acestia sunt foarte mici, ei Curent = Debit = Amperi
necesita un spatiu liber pentru deplasare. Fluxul
Rezistenta = Rezistenta la curgerea = Ohmi
acestora poate fi restrictionat prin reducerea
sectiunii de trecere (contact imperfect) sau o
conductibilitate mai slaba a materialului conductor, in Valoarea debitului apei Curentul intr-un circuit electric
care sunt disponibile doar cateva spatii pentru depinde de presiunea apei = depinde de tensiunea bateriei si
electroni. si de rezistenta de rezistenta electrica
4
Masurarea tensiunii, curentului si rezistentei
1. Cum este masurata tensiunea unei surse de curent?

Voltmetrul este conectat in paralel cu sursa de
tensiune sau cu cu sarcina sistemului.
V
2. Cum este masurat curentul intr-un circuit electric? A

Ampermetrul este conectat in serie cu sarcina.
3. Cum este masurata rezistenta unei componente?
Ohmmetrul este conectat in paralel cu rezistenta

masurata (masurarea se face cu circuitul electric
deschis, fara tensiune!)
R
5
Caderea de tensiune
A
V UV
V V
V UV
1. Din ce rezistente este compus un circuit 3. Cum este calculata rezistenta

electric? electrica a cablurilor?
Rezistenta interna a bateriei. xL – rezistivitate cablu
Rezistentele cablurilor de alimentare si R= ------------- L – lungime cablu
de masa. Rezistenta Ri a sarcinii A A – sectiune cablu
electrice. 4. Cum este calculate caderea de
2. Ce formula este folosita pentru calculul tensiune pe un circuit?
tensiunii? Uv = R x I sau
U=IxR Uv = L x rho x I : A
6
Legea lui Ohm – Exercitii
1. O infasurare a unui demaror are o rezistenta de 0.84 ohm. Ce current

va curge prin infasurare la o tensiune de 11,4 volti?
I = U : R = 11,4 V : 0,84 Ohm = 13,57 A
2. Printr-un releu trec 0.54 amperi la 11,5 volti.

Care este rezistenta infasurarii, in ohm?
R = U : I = 11,5 V : 0,54 A = 21,3 ohm
3. O bujie incandescenta are o rezistenta de 0,74 ohmi.

Cu ce tensiune este alimentata daca curentul este de 14,2 amperi?
U = R x I = 0,74 ohmi x 14,2 A = 10,5 V
7
Conexiune in serie
1. Cum se comporta curentul
A intr-un circuit in serie?
Intr-o conexiune seriala,
intensitatea curentului este
V U1 R1
aceeasi in orice punct.
2. Cum se comporta tensiunea

intr-un circuit in serie?
V Usum V U2 R2
Intr-o conexiune serial,
Rsum tensiunea aplicata este
egala cu suma caderilor de
tensiune pe fiecare element.
V U3 R3
3. Care este rezistenta pentru
un circuit in serie?
Rezistenta totala este egala
cu suma rezistentelor
individuale.
8
Conexiune paralela
1. Care este tensiunea intr-un
circuit paralel?
Pentru un circuit paralel, toate
rezistentele au aceeasi tensiune.
2. Care este curentul intr-un circuit

A A paralel?
I1 I2 Pentru un circuit paralel,

V curentul total este egal cu suma
curentilor pe fiecare aripa.
Curentul individual este invers
proportional cu rezistentele
individuale.
3. Cum este rezistenta intr-un
R1 R2
circuit paralel?
Pentru un circuit paralel,
A rezistenta echivalenta este mai
mica decat rezistentele
Isum individuale.
9
Conexiuni mixte (serie si paralel)
86 30
1. Ce conditie trebuie sa fie indeplinita
pentru a avea in circuit curent? SIGURANTA
RELEU
Intrerupatorul trebuie inchis

85 87
87a
2. Numiti toate componentele din acest
BATERIE
circuit care au rezistenta electrica.
12V
Baterie, siguranta si suportul acesteia,
bobina releului, contactele releului,
INTRERUPATOR M
intrerupator, cabluri, conectori, motor.
MOTOR
4. Cum putem evalua orice rezistenta in
acest circuit? CONTROL
Prin masurarea caderilor de tensiune SARCINA
atunci cand circuitul functioneaza.
5. Ce se intimpla cu releul atunci cand intrerupatorul este deschis (circuitul este deschis)?
Bobina releului este de-energizata iar contactul 30 se inchide spre 87a ( pozitia de repaus).
In acest caz, tensiunea la terminalul 87a = 12 V masurata fata de masa. Oricum, terminalul
87a nu este folosit aici.
10
Conexiuni mixte (serie si paralel) – Testul caderii de tensiune
SIGURANTA
86 30
V = Voltmetru X1
X = Conexiune RELEU V6
V2 V3 87
85
87a X3
BATERIE X2
V1 12V
V4
V5 M V7
Completati tabelul, notati INTRERUPATOR V10 MOTOR
valorile indicate de voltmetru
si zonele cu rezistente V9 X4
V8
nedorite (defecte). X5
No. Conditia Circuitului V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10
1 Nici un defect in sistem 12 0 12 0 0 0 12 0 0 0
2 Rezistenta mare X1 12 2 10 0 0 0 10 0 0 0
3 Circuit deschis la siguranta (Sigurata arsa) 12 12 0 0 0 0 0 0 0 0
4 Circuit deschis X4 12 0 12 0 0 0 0 12 0 0
5 Rezistenta mare X2 12 0 3 9 0 12 0 0 0 9
11
Conexiuni mixte (serie si paralel) – Testul caderii de tensiune
SIGURANTA
86 30
V = Voltmetru X1
X = Conexiune RELEU V6
V2 V3 87
85
87a X3
BATERIE X2
V1 12V
V4
V5 M V7
INTRERUPATOR V10 MOTOR
V9 X4
V8
X5
No. Conditia Circuitului V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10
1 Intrerupator deschis 12 0 0 0 12 12 0 0 0 12
2 Rezistenta mare la contactele releului 12 0 12 0 0 2 10 0 0 0
3 Rezistenta mare la X1 & X4 12 2 10 0 0 0 6 4 0 0
4 Rezistenta mare releu & X5 12 0 10 0 2 0 8 0 4 -2
5 Rezistenta mare releu sau X4 sau X5 12 0 12 0 0 ? 8 ? ? ?
12
Caracteristicile diverselor tipuri de baterii
Baterie umeda Baterie AGM Baterie Gel
+ Testata intensiv + 100 % sigura in privinta scurgerilor + Viata mai lunga decat bateriile
umede
+ Pret de achizitie scazut + Utilizare optima a volumului
+ Perfect etanse
+ Distributie pe scara larga + Instalare posibla in aproape orice
pozitie Rezistenta interna mare
Nu sunt etanse 100% la inclinare
+ Rezistenta la vibratii Nu este facuta pentru pornire
Producere de gaze
+ Curent mai mare in comparatie cu Nu se incarca rapid
Putere redusa raportata la volum si bateriile cu Gel.
greutate Sensibila la temperatura
+ Absolut fara intretinere
Acidul se poate scurge (substanta Sensibila la vibratii
periculoasa) + Posibilitate de incarcare rapida
mai mare decat celelalte
Durata de viata redusa datorita
Rezistenta mare la descarcare
pierderii de masa activa
Pret
13
Incarcarea bateriilor cu plumb
Temperatura
Conditii de frig: Functioneaza si la temperaturi mici dar cu
putere scazuta.
Curent debitat mai mic
Capacitate de incarcare mica
Conditii toride: Performanta buna dar imbatranire rapida

in conditii de temperatura mare.
Coroziunea grilelor
Consum mai mare de apa
Autodescarcare mai rapida
“Bateria imbatraneste vara si moare in timpul iernii".

Conditii permanente de incarcare slaba
Coroziunea grilelor
Sulfatare
Incarcare ciclica
Deteriorarea masei active
Temperatura ambientala ridicata Stratificare
Coroziunea grilelor
Supraincarcare
Coroziunea grilelor Coroziunea grilelor creste rezistenta interna!
14
Pornirea motorului in functie de temperatura
Puterea bateriei Puterea necesara
300%
demarorului
250%
100% 25° 100%
200%
150%
100% 65% 0° 155%

50%
40% -18° 210%
0%
27°C 0°C -18°C -30°C 18% -30° 270%
vom Starter
Energia benötigte
de pornire Startenergie
necesara demarorului
von derde
Energia Batterie
pornirebereitgestellte
primita de catre Startenergie
demaror
Contrar opiniei generale, este mai bine daca bateria ramane rece. De indata ce bateria a fost montata si a inceput
utilizarea ei, uzura acesteia va fi mai mare la temperaturi toride decat la temperaturi joase. Totusi, bateria este mai
solicitata la pornirea din timpul iernii fata de cea din timpul verii din cauza vascozitatii crescute a uleiului rece, e.t.c.
De aceea, bateriile cedeaza mai mult in timpul iernii decat vara.
15
Verificarea bateriei
Vizualizand curentul de incarcare la temperaturi joase, bateria
este incarcata pentru cateva secunde cu un curent de joasa
frecventa de forma rectangulara de aproximativ 0.25-2.0 A. In
timpul acestei incarcari, peste tensiunea continua a bateriei se
suprapune un curent alternativ de ordinul milivoltilor. In functie de
forma si amplitudinea acestui curent alternativ, se poate face o
evaluare a puterii de pornire si a starii generale a bateriei.
Constatare: Care este cantitea ramasa de masa activa in baterie,
fara deteriorarea acesteia..
BAT 121
I (A)
3
0 t (ms)
0 100 200 300 400
Test are cu BAT

BAT 131
16
Echipamant de service pentru baterii
1. Ce fel de cabluri de pornire, incarcatoare de baterii si ajutoare de pornire pot fi

folosite?
Dispozitivele trebuie sa fie echipate cu protectie electronica si protectie
impotriva polaritatii inverse, pentru a proteja sistemele electrice de varfurile
de tensiune. Se vor folosi numai dispozitivele cu separare galvanica.
BAT 250
BAT 415
BAT 490
Jumper cable
17
Incarcator de baterii Bosch, de exemplu BAT 415 – Incarcarea
Faza 1: Incarcarea principala(LED-ul verde clipeste des)

U
I I1 Curentul de incarcare este de aproximativ 20% din
capacitatea bateriei. Cand bateria atinge tensiunea U1,
curentul de incarcare I1 incepe sa scada. In starea
U2 aceasta, incarcarea bateriei este de circa 65%. Bateria
poate fi folosita pentru pornire. Faza 1 se incheie cand
curentul de incarcare I1 scade sub 2% din capacitatea
U1
bateriei. Bateria va fi incarcata circa 97%.
U3
Faza 2: Reincarcarea (LED-ul verde clipeste rar)
Curentul de incarcare I1 este de aproximativ 2% din
I2
capacitatea bateriei. Faza 2 este controlata in timp si
dureaza 65% din timpul necesar fazei 1. Tensiunea de
incarcare se limiteaza la U2.
Faza1 Faza 2 Faza 3 t
Faza 3: Finalul incarcarii (LED-ul verde sta aprins)

Curentul de incarcare este declansat de scaderea
I1 = 20% din capacitatea bateriei
tensiunii la valoarea U3. Alimentarea cu curent ramane
I2 = 2% din capacitatea bateriei cuplata pana cand tensiunea atinge iar valoarea U1.
U1 = 14.0-14.4V (12V) U2 = 14.4-14.8V (12V) U3 = 12.8/25.6V

28.0-28.8V (28V) 28.8-29.8V (28V)
18
Incarcarea bateriei
Daca alternatorul nu este capabil sa incarce suficient bateria, va trebui ajutat cu un redresor de baterii. Acest lucru
este valabil si pentru situatia in care bateria nu a mai fost folosita o lunga perioada de timp sau a fost stocata.
Metode de incarcare:
1.Incarcare normala:
La o incarcare normala, curentul de incarcare va fi I10 - corespunzator a 10 % din capacitatea bateriei:
I10 = 0.1 · K20 [A/Ah]
Incarcarea poate dura pana la 14 ore, in functie de proces.
2.Incarcarea rapida
Cu procesul de incarcare rapida, bateriile descarcate dar in stare buna, pot fi incarcate intr-un timp scurt pana la 80%
din capacitatea lor, fara a le deteriora. Astfel, bateriile pot fi montate pe vehicul si folosite la pornire. Sub tensiunea
de “fierbere”, se poate folosi fara probleme un curent de incarcare mai mare – de ex. pana la marimea valorii
capacitatii nominale (curent de incarcare relativ I100=~1 · K20 [A/Ah]). La atingerea tensiunii de “fierbere”, incarcarea
rapida trebuie oprita sau trebuie trecut in modul de incarcare normal.
3.Incarcarea permanenta
Pentru a compensa pierderile prin autodescarcare , (de ex. pentru vehicule care nu functioneaza iarna, bateriile de
rulota, e.t.c.), bateriile sunt conectate la un dispozitiv de incarcare pentru perioade lungi de timp (cu limitarea
curentului la 1 mA/Ah).
4.Operatiunea de ajutare
La operatiunea de ajutare , dispozitivul de incarcare si sarcina sunt conectate in acelasi timp la baterie. Asta
inseamna ca in timpul incarcarii, simultan, curentul va fi consumat din baterie de catre sarcina electrica. Circuitul
electronic al dispozitivului de incarcare previne supraincarcarea bateriei.
19
Incarcatoare de baterie, moduri de incarcare baterii cu plumb
Baterii Incarcare Metoda incarcare
BAT 415 BAT 490

Plumb-Antimoniu
(W), IU , 0.1 x K20 pana la
Plumb-Calciu
Uconst 0.5 x K20 (pt. scurt timp)
Silver (PAG)
Baterii auto si de (W), IU ,Uconst, 0.15 x K5 Incarcare princ.

iluminare WUIa, IUIa 0.005 x K5 Reincarcare
W 200 S
IU, Uconst, Imax = 10A, 10h / 15V
AGM
IU0U, IUIa Incarcare reziduala 2A / 1h
BSL 2470
Lead-Gel WUIa, IUIa, IU0U 0.15 pana la 0.20 x K5
BML 2415 FW
BML 2415
20
Ajutor la pornire
1. Folositi numai cabluri standardizate (DIN 72553) si urmati instructiunile de
utilizare.
2. Folositi numai baterii cu aceeasi tensiune nominala.
3. Ambele motoare trebuie sa fie oprite si toate sarcinile electrice (cu exceptia
luminilor de avarie ale vehiclulului donator).
4. Mai intai cuplati cablul rosu la plusul bateriei descarcate; apoi cuplati celalalt capat
al cablului rosu la bateria donatoare.
5. Conectati cablul negru la minusul bateriei donatoare. Celalalt capat al cablului
negru se va cupla la masa vehiculului care nu porneste; de exemplu la blocul
motor (Urmati instructiunile constructorului vehiculului).
+ + -
12V 75Ah
12V 90Ah
Masa motor
Baterie donatoare -
6. Aveti grija la cabluri sa nu ajunga in contact cu ventilatorul sau cu cureaua de

transmisie.
7. Porniti motorul donator si dupa cateva minute porniti si motorul ajutat si lasati-l sa
mearga.
8. Cablurile trebuie deconectate in ordine inversa.
21
SBK Dispozitiv de siguranta baterie
1. Borna bateriei
2. Incarcatura pirotehnica
3. Prindere
4. Pozitie de montare
2 3
4
Dispozitivul SBK minimalizeaza posibilitatea unui scurtcircuit in cazul acidentelor grave. El este instalat foarte
aproape de borna plus sau chiar pe ea. In interiorul unui cilindru este instalata o incarcatura pirotehnica care poate
distruge cablul in aproximativ 2 ms. Daca sistemul airbag detecteaza un accident de o gravitate suficienta,
incarcatura pirotehnica va fi detonata de declansatorul din coloana B din partea dreapta (SBSR la BMW) sau direct
de catre unitatea de comanda airbag (VW). Datorita acestui fapt, demarorul si alternatorul vor fi decuplate atat
electric cat si mecanic de la borna plus a bateriei. Astfel se impiedica producerea de scurtcircuite.
1. Cum se face repararea?

Cu ajutorul seturilor de reparare ale constructorului. In acest mod se vor
repara toate celelalte elementele ale sistemului airbag.
22
Cuprins
• Marimi si masuratori electrice • Demaror / Alternator
• BATERII • Tipodimensiuni
• Modele, principiul de functionare • Constructie si functionare
• Tehnologia bateriilor • Testare
• Incarcarea bateriilor • Regulator multifunctional
• Defectele si testarea bateriilor • Sistem Start/Stop
• SISTEME ELECTRICE • Constructie si functionare
23
Principiul de producere a curentului trifazic
U V W
+ UPhases
Tensiune U(V)
U
-
V
W
0 90° 180° 270° 360°
Unghi de rotatie rotor
Exista trei infasuratori identice si independente una fata de cealalta (u, v, w) aranjate spatial la o diferenta una fata
de cealalta de 120°. Conform legii inductiei, la invartirea rotorului aflat intre infasuratori, se genereaza tensiuni
alternante de forma sinusoidala (curenti alternativi)de marime si frecventa egala. Datorita distantei intre infasuratori
de 120°, tensiunea (sau curentul) generata in ele este defazata una fata de cealalta cu 120°.
In acest desen, in loc de trei infasuratori separate, sunt figurate trei infasuratori cu o masa comuna.
In mod normal, un alternator trifazic ar avea nevoie de sase cabluri pentru a conduce spre consumator energia
produsa. Prin legarea celor trei circuite, numarul conductorilor se poate reduce de la sase la trei. Legarea celor trei
faze ale alternatorului se poate face “in stea” sau “in triunghi”.
24
Circuitul alternatorului de curent trifazic
1. Diode freewheeling
7
L 2. Infasurare de excitatie
DFM 3. Infasurare stator
5 6 4. Diode redresoare
8 15 5. Monitorizare
Regulator 6. Releu (cupleaza consumatorii care pot fi
B+ cuplati numai daca alternatorul este activ)
3 4
B+ 7. Lumina de control alternator
G 9 10
1 2 3 8. Contact cu cheie
DF 9. Baterie
V Alternator 10.Sarcina consumatoare
DF: Dynamo field
B- Sistemulul DFM: Monitorizare DF
electric al L: Conexiune lumina control
vehiculului B+: Plus baterie
B : Minus baterie
15: Borna 15
1. Descrieti circuitul de excitatie!
Alternatorul ia curent de excitatie direct de pe baterie. Regulatorul primeste
prin internediul conexiunii L informatia de punere a contactului si porneste
curentul de pre-excitatie. Invartirea rotorului va genera o tensiune prin
conexiunea V, prin care regulatorul va calcula turatia alternatorului. O turatie
minima este setata in regulator, care de indata ce este atinsa, este deschis
etajul final, iar alternatorul va debita curent in sistemul autovehiculului.
25
Regulator multifunctional (alternator fara diode de excitatie)
2 Evaluare turatie
Semnal de sarcina Indicator (L)
sau comanda
3
1 Evaluare DFM
4 W L 15 S DFM Terminal
15
B+ ZS
Regulator iesire Condensator
interferenta
radio 2.2 F
B+ Infasurare de
6 excitatie Terminal
7 30
5 L
DF
G
1. Gauri pentru fixarea regulatorului de 3
alternator, servesc si ca masa a W D-
regulatorului
DFM V
2. Suport integrat al carbunilor Dioda
Regulator B-
3. Priza electrica pentru cablaj Freewheeling Alternator Sistem electric vehicul
4. Conexiune alternator B+, pentru atingerea
tensiunii de regulator si pentru curentul de
excitatie
In plus fata de reglarea tensiunii, regulatorul multifunctionalmai poate sa
5. Carbuni
aiba si alte functii, de exemplu un LED in display in locul becului de
6. Modul regulator alternator, o functie de indicare a tensiunii prea mici sau prea mari, o
7. Conexiune pentru fazele alternatorului; functie de atentionare la ruperea curelei alternatorului sau intreruperea
pentru detectarea rotirii alternatorului excitatiei.
26
Regulatorul alternatorului : Optiuni in timpul comenzii/functionarii
Regulator cu
BSI sau LIN
Functiile sistemului
Integrare sistem
• Management electronic al
energiei si reglarea cuplului
motor
Regulator cu • Proces de aplicare flexibil
PWM + DFM • Posibilitate arhitectura Bus
Circuit doua • Influenta slaba asupra cuplului motor

niveluri • Aplicatii specifice cu parametrii
prememorati
Regulator • circuit I/O

clasic
• Regulator clasic, fara comanda dinspre ECU
Control capability
27
Verificarea alternatorului trifazic
Datorita utilizarii noului regulator electronic, asa – numitul regulator multifunctional, pot lipsi complet diodele de
excitatie, conexiunea D+ putand fi eliminata. Preexcitatia si excitatia acestor alternatoare sunt asigurate de
regulatorul multifunctional. Datorita acestor schimbari tehnice, alte surse de eroare pot fi evidentiate in timpul
cautarii defectului folosindu-se osciloscopul.
Conditii de masurare
Conectati osciloscopul la alternatorul compact prin cablurile de masurare.
Cablul rosu la B+.
Cablul negru la masa
Verificarea alternatorului compact pe vehicul

Porniti motorul si lasati-l sa functioneze la ralanti.
Alternatorul trebuie incarcat cu sarcina electrica in timpul verificarii. De aceea trebuie pornite sarcini electrice
precum lumini, ventilatoare, etc.
28
La verificarea unui alternator compact cu osciloscopul, sunt evaluate zgomotele tensiunii continue de iesire.
Defectele alternatorului pot fi identificate examinand forma semnalului.
Oscilogramele care apar pe display-ul osciloscopului trebuie comparate cu imaginile din capitolul “Oscilograme
de valuare”.
Aceste imagini (semnale OK si semnale cu defecte) au fost inregistrate la verificarea unui alternator pe banc,
folosind un osciloscop digital. Daca se foloseste un osciloscop analog, pot apare abateri de la aceste
reprezentari.
Pe aceste curbe pot aparea mici “ace” daca regulatorul alternatorului lucreaza.
Daca verificarea se face direct pe vehicul, pot aparea schimbari in oscilograme datorate sistemului electric al
vehiculului.
Semnal OK Oscilograma prezinta o intrerupere a unei

diode plus sau minus
Imaginea de mai sus indica lipsa defectelor la La alternatoarele compacte, semnalul de defect
alternator. pentru intreruperea unei diode plus sau minus,
datorata lipsei diodelor de excitatie, este similar.
29
Oscilograma pentru dioda plus sau minus in Oscilograma pentru dioda plus sau minus
scurtcircuit. (Numai pentru diodele fazei V) in scurtcircuit. (Numai pentru diodele fazei V)
La o crestere scurta a turatiei, alternatorul In cazul unui scurtcircuit al diodei fazei V,

compact simte prin intermediul fazei V ca regulatorul nu vede ca alternatorul se invate si
alternatorul se roteste si porneste excitatia. Cand nu cupleaza excitatia. Lumina de control se va
verificati un alternator compact pe vehicul, ridicati aprinde.
turatia la mai mult de 1500 1/min
Oscilograma reprezinta intreruperea

unei faze a infasurarii statorului sau
scurtcircuitul intre 2 faze.
30
Sistem Electronic Start/Stop : In prezent
BMW, Mini, Kia si Fiat folosesc tehnologia Bosch Start/Stop.
Bosch produce un demaror special, unitatea de comanda a motorului si

senzorul de baterie.
In perioada 2007-2013, Bosch a produs pentru aceste sisteme peste

3.000.000 electromotoare, din care peste 500.000 pentru BMW si Mini.
In anul 2008, aproape 5% dintre vehiculele noi au fost echipate cu

sistemul Start/Stop. In 2014, se preconizeaza ca peste 50% din
vehiculele noi sa fie dotate cu acest sistem.
31
32
Sistemul Start/Stop – principiul de functionare
1. Unitate de comanda motor cu

optiune software Start-/Stop
2. Convertor DC/DC de 12V
3. Baterie speciala rezistenta la
cicluri multiple (EFB/AGM) si
senzor de baterie
4. Demaror Start/Stop
5. Senzor pozitie trepte cutie
viteze
6. Senzor pentru turatia rotii
7. Senzor turatie arbore cotit
Alimentare cu curent
Comunicare 8. Alternator cu recuperarea
Hidraulica/Sisteme de franare energiei de franare (optional)
Motorul cu ardere interna va fi oprit automat daca vehiculul stationeaza si daca starea de incarcare a bateriei este
corespunzatoare. Daca deplasarea trebuie continuata, este suficienta apasarea pedalei de acceleratie pentru a reporni
motorul. Datorita acestui fapt, la opririle in trafic, cum ar fi la semafor sau in ambuteiaj, nu va fi consumat combustibil si
nu vor exista emisii de noxe. De asemenea, emisiile de zgomot sunt reduse la zero.
33
Constructia sistemului Start/Stop
Pentru pornire Siguranta
Sistem de injectie apt pentru Comutatori

functia Start/stop (benzina/diesel)
Comutator capota motor
Demaror Start-/Stop compatibil cu
unitatea de comanda motor
Identificarea treptelor de viteza
Control
Senzor inteligent de arbore cotit Senzor de vacuum frana
Management Energie Sisteme de confort

Management
Baterie AGM Stabilizator de tensiune retea
Start/Stop
bord - convertizor DC/DC
Senzor de baterie cu Aer conditionat (Compressor

Management Energie electric AC)
Alternator cu regulator cu Informatii sofer

interfata LIN integrata Display Multifunctional
34
Imagine de ansamblu unitate de comanda alimentare cu tensiune
Functii de management Functii de management in
baterie si unitate de detectare BCM/ECU
a starii bateriei (BSD)
EBS pt vehicule
EBS pt tari noi cu noi
emergente functionalitati
Optimizare
Reducerea dpdv Reducere de costuri,
costurilor, constructiv Productie la nivel mondial
Reducerea
Senzor dimensiunilor optimizarea
Manage- numarului
imbunatatit si optimizarea
ment de variante
cu functii functiilor
energie
EEM
avansat
BSD din
1996
Evolutia dezvoltarii
tehnologiei de management baterie
BSD: Detectarea starii bateriei EBS: Electronic battery sensor EBM: Management Electronic de Baterie
BCM: Body control module VSC: Comanda sursei de tensiune EPM: Management Electronic al puterii
EEM: Electrical Energy Management MSG: Management Convertor Electric
35
Senzor de baterie
Domeniu de utilizare:
Curent: 1mA…±150 A (± 1 %)
Tensiune: 6 V…18 V (± 0.2 %)
Temperatura: -40°C …105°C (± 4 °C)
1. Care este functia senzorului de baterie?

Monitorizeaza urmatoarele valori: incarcare insuficienta, stare de incarcare
neplauzibila, temperatura baterie prea mare.
36
Inlocuirea bateriei pe vehiculele cu Management baterie(1)
Exemple: Audi A6 / A8
37
Inlocuirea bateriei pe vehiculele cu Management baterie (2)
Exemple: Audi A6 / A8
38
Metode si tehnologii moderne de diagnosticare a automobilelor

Tehnica masurarii cu osciloscopul
1
Cuprins
• Privire generala asupra osciloscopului
• Prezentarea semnalului. Reglaje. Setari
• Conectarea osciloscopului. Metode de testare
• Semnale electrice. Forme de unda. Metode de prezentare
•Analiza si interpretarea formelor de unda
• Exemple de semnale de la circuite cu defectiuni
• Aplicatii. Exemple de semnale tipice
2
Cuprins
3
Informatii generale
Analog si Digital
Analog
1. Ce este un semnal analog?
Un semnal al carui nivel poate lua orice valuare intr-un interval dat;
nivelul poate fi static (ex: 5V) sau poate avea o variatie continua.
2. Dati exemple de componete auto care au semnale analogice.
Potentiometru clapeta, debitmetru aer, senzor temperatura, senzor

presiune turbo, senzor inductiv viteza roata, senzor inductiv turatie
arbore cotit
3. Ce este un semnal digital? Digital

Un semnal care poate avea doar doua niveluri (ex: semnalul unui
intrerupator care este inchis-deschis repetat)
4. Dati exemple de componete auto care au semnale digitale.

Senzori Hall (distributor, viteza roata), Intrerupatoare, Relee, Supapa
bypass aer admisie, Supapa control presiune turbo, Liniile de
transfer date ale ECU
4
Informatii generale
Multimetrul
1. Pentru ce tip de masuratori poate fi folosit

multimetrul?
Pentru aplicatiile in care valoarea masurata

este statica.
Pentru aplicatiile in care valoarea numerica a

tensiunii sau curentului masurat este
importanta:
Ex: tensiunea regulatorului de tensiune,

curentul de repaus al unui vehicul
Pentru masurarea rezistentelor
2. Care sunt limitarile acestui aparat?
Nu poate fi folosit pentru masurarea semnalelor

care variaza continuu si rapid in timp
5
Informatii generale
Ce este un osciloscop ?
Un osciloscop este un aparat de masura care da o

reprezentare grafica a valorilor unui semnal electric (curent,
tensiune) in raport cu timpul.
Un voltmetru / ampermetru care da o reprezentare vizuala

a semnalelor electrice care variaza in timp.
Osciloscoapele vechi (analogice) dateau o reprezentare a

semnalului folosind tubul catodic. Acestea sunt numite
adeseori “osciloscope in timp real” (live).
Variantele noi de osciloscop folosesc tehnologia digitala.

Semnalul analogic de la intrare este prelucrat digital si afisat
direct pe un ecran LCD / TFT sau, printr-un calculator, pe
ecranul acestuia.
Bosch FSA 450
Osciloscop Digital Auto
6
Informatii generale
Digital vs. Analog
1. Enumera trei avantaje ale osciloscoapelor

digitale fata de cele analogice.
a) Osciloscoapele digitale sunt mult mai

usor de folosit (user friendly) decat cele Osciloscop
analogice i in general mult mai compacte Analogic
robuste
b) Mai ieftine mai versatile

Bosch FSA 750
Osciloscop Auto Digital
c) Osciloscoapele digitale permit vizualizarea
unor evenimente care se intampla o Func suplimentare tipice osciloscoapelor digitale sunt:
singura data. Screen Save
Store memorare
Semnalul poate fi pe ecran si Record inregistrare
memorat. Imaginea poate fi folosita ulterior Review trecerea in revista (ulterioara)
ca . Print tiparire
Suplimentar, multe dintre func le uzuale ale computerelor sunt
disponibile
7
Informatii generale
Intrarile osciloscopului conectarea acestuia
1. Tinand cont ca osciloscopul este un multimetru cu CH1+ CH1- CH2 + CH2 - Scope Ground
functii speciale, sunt intrarile acestuia diferite de cel
de-al doilea?
Intrarile osciloscopului modurile lor de
conectare sunt identice cu ale multimetrului.
2. De ce multe osciloscoapele au o intrare

suplimentara de masa / impamantare?
Pentru protejarea osciloscopului a
utilizatorului acestuia impotriva virfurilor de
tensiune pentru a avea o referinta suplimentara
fa de masa.
3. Intrarile osciloscopului sunt configurate pentru + -

masurarea tensiunii. Cum poate osciloscopul sa
masoare curen i?
Folosind un cleste de masura ampermetric.

Cle tele intern semnalul de curent in
tensiune, astfel ca el sa poate fi masurat ulterior
de osciloscop. Atunci cind , toate intrarile de masa in punct.
8
Cuprins
9
Prezentarea semnalului. Reglaje. Setari
Ecranul Osciloscopului
Volti
Scala verticala (Y) este folosita pentru
15
marimii selectate la intrarea osciloscopului
(tensiune sau curent)
Axa Y = Nivelul semnalului

10
Scala Verticala =
Marimea semnalului masurat in volti / amperi 5

per diviziune
0
Scala orizontala (X) este folosita pentru afisarea
semnalului de intrare in raport cu timpul.
-5
Scala Orizontala =
Intervalul de timp in care semnalul este -10

distribuit pe ecran, de fiecare data cand este
afi at. -15
Procesul de afi are se repeta in mod constant, 1 2 3 4 6 7 8 9 ms
cu acualizarea imaginii pe ecran, pentru a
genera o imagine continua. Axa X = Timpul
Observatie: Putem avea doua scale diferite de tensiune pentru doua semnale afisate simultan, dar axa timpului va fi comuna
10
imaginii pe osciloscopul digital

CH1+ CH1- CH2 + CH2 - Scope Ground
Procesul de de la dreapta spre sanga de-a
Volti DC
lungul ecranului este repetat constant cu noi
masuratori, de fiecare data cand la intrarile 15
osciloscopului avem un semnal.

Acest fapt genereaza o imagine continua a 10
semnalului in timp.
1. Ce trebuie sa retinem despre frecventa de 5
(“sample rate”)?
O frecventa de prea mica 0
(masuratori facute prea rar) poate sa “rateze
variatii rapide ale semnalului masurat. In acest
-5
fel se pot pierde informatii.
2. De ce imaginile afisate sunt linii continue, si nu -10

o succesiune de puncte pe ecran?
-15
. Un proces intern numit “interpolare” uneste
punctele in care au fost facute masuratorile 1 2 3 4 6 7 8 9 ms
pentru a crea o imagine continua pe ecran
Axa X = Timpul
11
Setarea Osciloscopului:
1. Ce butoane trebuiesc selectate ce reglaje
se fac inainte de a incepe masurarea unui Volti DC
semnal?
15
Setati: Tipul de masuratoare. Ex: Curent
sau tensiune

10
Curent alternativ sau continuu (AC sau
DC)?
Axa Y – scala de Tensiune / 5
Curent
Axa X – Baza de timp 0
-5
Intrare Canal 1 = Tensiune (V)
AC/DC = DC -10
Axa Y = 40V pe ecran sau

5V pe diviziune -15
Axa X = 10 sec pe ecran 1 2 3 4 6 7 8 9 Sec
sau 1sec pe div.
V/I AC / DC Y X
12
Indrumar pentru masurarea componentelor auto uzuale
1. Cum trebuiesc setate variabilele pentru a masura un semnal de frecventa tensiune necunoscute?
Daca nu avem aceste informatii, incepem masuratoarea selectand scala de valoare cea mai
mare pentru ambii parametrii, reducand treptat valoarea lor.
Semnale (Forma de unda) AC/DC Nivelul de Optiune

) masurare
curent?
Injector benzina DC 90v 50v / 100v 5 ms / 20 ms Da
Sonda Lambda DC 1v 1v / 2v 1 sec / 10 sec Nu

(Bosch) (incalzirea da)
Potentiometru de clapeta DC 5v 10v 1 sec / 5 sec Nu
Debitmetru DC 5v 10v 500 ms / 5 sec Nu
Senzor Inductiv arbore cotit AC 40v 20v / 50v 10 ms / 100 ms Nu
Senzor Hall arbore cotit DC 5v 10v 10 ms / 100 ms Nu
2. Ce tip de senzor inductiv pentru masurarea turatiei arborelui cotit da un semnal de frecventa mare, necesitand o setare a
bazei de timp de aproximativ 20 microsecunde ( s)?
Senzor inductiv excitat in tensiune. Ex: Vauxhall/Opel Simtec
13
Forme de unda: Detalierea unei arii a semnalului (Zooming)
Volti Volts
5 4.5
4 4
3 3.5
2 3
0 2
-1 1.5
0.2 0.4 0.6 0.8 1.2 1.4 1.6 1.8Sec 50 100 150 200 300 350 400 450ms
1. Cum putem mari pe ecran o zona a unui semnal pentru a analiza o arie a semnalului care sugereaza o problema?
Reducand valoarea plajei de tensiune selectate baza de timp. Sincronizarea trebuie ajustata ea pentru
a corect portiunea de interes a semnalului.
Intrebare suplimentara: Semnalul provine de la un senzor sau actuator? Indicatie: observati valoarea tensiunii.
14
Sincronizare (Triggering): Vizualizare semnal CH1+ CH1- CH2 + CH2 - Scope Ground
Osciloscopul este deseori folosit pentru a evalua un
semnal intermitent, de exemplu semnalul unui Volti DC
injector. 50
Pentru semnalelor care nu sunt prezente
constat, este nevoie sa momentul exact
(trigger) in care sa incepem procesul de 40
(sampling process).
Procesul de “captura” a imaginii pe ecran poate fi 30
comparat cu incercarea de a fotografia o
care ruleaza in fata noastra cu viteza mare. Daca nu
20
apasam butonul de a fotografierii in
momentul corect, nu vom obtine fotografia.
Semnalul pe care il vedem pe ecran nu este 10
sincronizat (free running, not triggered)
0
Examplu: Injector
Intrare: Tensiune -10
AC/DC: DC 1 2 3 4 6 7 8 9 ms
Axa Y: 80V/scala sau 10V pe diviziune
Trigger Trigger Trigger
Shift Y
Axa X: 10ms sau 1ms pe diviziune Source Level Edge
15
Sincronizare (Triggering): Vizualizare semnal CH1+ CH1- CH2 + CH2 - Scope Ground
1. Ce este sincronizarea? Volti DC

Sincronizarea este stabilizarea unui semnal 50
repetitiv, sau afisarea unui eveniment singular.
Punctul de sincronizare este momentul din care 40
osciloscopul incepe procesul de afisare a imaginii.
Unele osciloscoape pot avea o functie de sincronizare 30
automata, care scaneaza automat pentru gasirea
semnalului electric de intrare, dar in majoritatea
20
cazurilor, punctul de sincronizare trebuie setat manual.
Prin setarea osciloscopului astfel incat acesta sa
10
inceapa procesul de “captura” la un anumit nivel de
tensiune al semnalului, imaginea va fi afisata si
stabilizata pe ecran. 0
Examplu: Injector
AC/DC: DC 1 2 3 4 6 7 8 9 ms
Trigger Trigger
Axa X: 10ms sau 1ms pe diviziune Level Edge
16
Sincronizare: Nivel tensiune / Front de unda CH1+ CH1- CH2 + CH2 - Scope Ground
1. La ce nivel de tensiune este setat punctul de Volti DC

sincronizare?
50
4 Vol
2. Ce front de unda a fost selectat pentru
sincronizare? 40
Frontul descrescator
30
Osciloscoapele folosesc diferite simboluri pe ecran
pentru a reprezenta punctul de sincronizare; in 20
acest caz avem un cursor albastru.
Ajustarea manuala a nivelului de tensiune si a
10
frontului pentru punctul de sincronizare se face
folosind butoanele de control.
0
Examplu: Injector
AC/DC: DC 1 2 3 4 6 7 8 9 ms
Trigger Trigger
17
Sincronizare: Nivel tensiune / Front de unda CH1+ CH1- CH2 + CH2 - Scope Ground
1.La ce nivel de tensiune este setata sincronizarea Volti DC

in acest caz?
50
16 Volti
2. Ce front de unda a fost selectat pentru 40
sincronizare?
Front crescator
30
Daca nu cunoastem exact tipul de semnal pe care 20

incercam sa-l vizualizam, poate fi necesar sa
incercam mai multe tipuri de setari pentru
sincronizare, pana ce semnalul apare pe ecran. 10
0
Examplu: Injector
AC/DC: DC 1 2 3 4 6 7 8 9 ms
Trigger Trigger
18
Setarea Osciloscopului: Intrari:
Sursa semnalului de sincronizare CH1+ CH1- CH2 + CH2 - Scope Ground

1. Cand este nevoie sa selectam sursa semnalului
de sincronizare? Volti DC Volti
Atunci cand avem nevoie sa vizualizam mai mult 10 100
de un canal in acelasi timp (ex: cand dorim sa
observam evolutia unui semnal care este corelat
cu aparitia unui “eveniment intr-un alt semnal).
2. Cand trebuie sa observam doua semnale corelate, 0 60

care sunt optiunile posibile la selectarea sursei
semnalului de sincronizare?
a) Semnalul de la intrarea Canal 1 ca sursa de
sincronizare
20
b) Semnalul de la intrarea Canal 2 ca sursa de
sincronizare
c) Folosind un semnal de sincronizare 0
Ex. Clestele montat pe fisa cilindrului 1
(poate fi folosit pentru sincronizarea oricarui -20
semnal corelat cu turatia motorului)
4 8 12 16 24 28 32 36 ms
3. Ce semnal este folosit pentru sincronizare in
acest exemplu? Trigger Trigger
Senzorul de faza Level Edge
19
Cuprins
20
Proceduri de conectare
Actuatori:
1. Ce este un actuator?
Un dispozitiv care functioneaza actionat

de ECU sau de un intrerupator / releu. De
obicei sunt destinate sa efectueze
anumite miscari mecanice.
In majoritatea sistemelor actuatorii sunt
alimentati cu tensiune continua, de ex. 5v,
12v sau 24v.
ECU comanda alimentarea actuatorilor
folosind conectorul negativ al dispozitivului,
pe care il poate conecta la masa prin
intermediul unui tranzistor final de putere.
Acest tip de alimentare este numit de
obicei comanda pe fir de masa (negative
switching).
2. Identificati punctele de conexiune
pentru sondele osciloscopului pe
diagrama alaturata; se testeaza
comandarea injectorului de benzina Y1
21
Senzori:
1. Numiti trei modalitati prin care un senzor poate modifica
un semnal sau poate genera un semnal:
a) Prin intermediul alimentarii senzorului, iesirea

este o tensiune pozitiva catre ECU. Ex:
Debitmetrul masic
b) Un senzor poate modifica tensiunea pe care a

primit-o de la ECU. Ex: senzor Hall, senzor de
temperatura
c) Un senzor poate genera o tensiune. Ex: senzori

inductivi de turatie, sezori de detonatie
In toate cazurile, senzorul va avea cabluri dedicate pentru
conectarea semnalului sau la ECU. Aceste conexiuni fac
posibila testarea functionarii senzorului.
2. Identificati punctele de conectare ale osciloscopului pe

diagrama pentru testarea senzorului B2 (senzor de faza ax
came)
22
Testarea dispozitivelor care nu sunt conectate CH1+ CH1- CH2 + CH2 - Scope Ground
la masa (Sarcina Flotanta - Potential Free Voltage)
Sonda Lambda prezentata in aceasta diagrama are

conexiunea de masa in ECU, si nu la masa circuitului
(vehiculului). Conectarea sondei lambda se face in acest
mod deoarece senzorul este proiectat sa aiba masa la
un potential mai mare decit masa vehiculului (ground
offset).
1. Aratati cum trebuie conectate cablurile

osciloscopului la terminalele sondei lambda pentru
a putea estima corect semnalul generat de aceasta.
Pentru a masura corect tensiunea generata de acest

senzor, conectarea osciloscopului trebuie facuta ca in
figura.
23
Masurarea curentului: CH1+ CH1- CH2 + CH2 - Scope Ground
Atunci cand este posibil, masurarea curentului poate fi o

metoda utila de diagnosticare a anumitor componente.
1. Dati exemple de dispozitive la care poate fi masurat

curentul cu ajutorul osciloscopului.
Injectorul de combustibil, bobina de inductie,

demarolul, circuitul de incarcare baterie, bujie
incandescenta.
2. La care din cele doua cabluri de conectare a

injectorului Y2 trebuie conectat clestele de curent?
Oricare – marimea curentului care parcurge un circuit

serie este aceeasi, oriune ar fi acesta masurat
•Unii clesti inductivi / unele sonde de masurare sunt

prevazute cu atenuator; acesta poate fi selectat astfel
incat valoarea curentului care “pleaca” din sonda sa fie fie
situata in scala de valori acceptate la intrarea
osciloscopului.
24
Conectare prin spatele stecherului (Back Probing)

1.Care sunt dezavantajele folosirii acestui tip de

conectare?
Partea conectorului
Exista posibilitatea de a deteriora izolatia de spre masina
etansare la apa (waterproofing) a cablurilor. Un
alt pericol –posibilitatea de a crea un
scurtcircuit
2. Care este metoda recomandata de conectare?
In cele mai multe cazuri, folosirea unui stecher

de adaptare.
Partea conectorului
spre senzor
25
25
Adaptori pentru “inteparea” cablului:

NERECOMANDAT
1. Ce efecte negative poate avea inteparea

cablurilor?
Deterioararea izolatiei si a cablurilor
Aparitia unei cai de patrundere a apei si a

mizeriei, acestea determinand corodarea
interna a cablului.
26
Cuprins
27
Forme de unda:
Folosirea a doua canale simultan:
Testarea cu osciloscopul se dovedeste a fi

eficienta cel mai adesea atunci cand folosim mai
mult de un canal. In marea majoritate a
sistemelor electrice intalnim multe semnale
corelate, ce pot fi afisate simultan. Succesul
diagnozei consta adesea in cantitatea de
informatii ce poate fi corelata, aceasta ducind la
o interpretare unitara si in timp real a
fenomenelor ce se petrec .
1. Numiti trei motive pentru care putem avea

neregularitati in orice semnal masurat:
a) Componenta masurata este defecta
b) Modificarea semnalului este o urmare a

(sau o reactie la) un defect altundeva in
sistem
c) Semnalul componentei este perturbat de
2. Ce situatie avem aici pentru semnalul senzorului de faza?
o alta componenta defecta a sistemului
sau de interferente provenind din surse Interferente dintr-o sursa externa – incarcarea cu curent a
unei bobine.
exterioare.
28
Forme de unda: Folosirea a doua canale simultan:
Semnale sincronizate cu turatia Semnale corelate cu acelasi Semnale corelate aceluiasi

motorului eveniment dispozitiv
Pentru orice subsistem, semnalele corelate pot fi clasificate in trei categorii:

• Semnalele corelate cu turatia motorului sunt acele semnale care pot fi sincronizate in raport cu pozitia arborelui cotit.
• Semnalele corelate cu acelasi eveniment sunt acele semnale care ilustreaza marimi fizice corelate ale sistemului testat.
• Semnalele corelate cu un dispozitiv sunt semnale electrice diferite provenind de la acelasi subsistem.
1. Care sunt avantajele citirii simultane cu tensiunea a curentului printr-un dispozitiv?

Pot fi identificate defecte care nu sunt evidente din interpretarea semnalelor in tensiune.
29
Corelarate Corelate cu Corelate cu
Forme de unda: Identificati categoria pentru fiecare exemplu cu turatia evenimentul dispozitivul
Debitmetrul & senzor pozitie clapeta admisie
Senzor turatie / Senzor de faza (axa cu came)
Tensiunea pe injector & Curentul prin injector
Tensiunea pe injector & Senzor pozitie clapeta admisie
Senzor presiune (MAP) & Injector
Semnal control supapa EGR & Potentiometru Feedback
Semnal motor pas cu pas relanti & Potentiometru Feedback
Aprindere secundara & Injector
Tensiune aprindere primara & Senzor faza
Tensiune aprindere primara & Tensiune aprindere secundara
Senzor Turatie & Senzor de miscare injector diesel
Semnalul ECU spre bobina aprindere (primar) & Tensiune pe bobina aprindere
Curentul prin injector & semnalul ECU spre bobina aprindere (primar)
Senzor unghi volan & Senzor inclinatie
Senzor ABS roata dreapta fata & Senzor ABS roata stanga spate
30
Forme de unda: Volti Primar

x 100
Aprinderea:
Folosirea osciloscopului este esentiala pentru diagnosticarea defectelor

sistemului de aprindere.
Osciloscoapele auto capabile sa afiseze semnale ale sistemului de

aprindere au in meniu functii pentru afisarea semnalelor din primarul si
secundarul sistemului. Pentru conectare se folosesc cabluri si accesorii
specifice.
1. De ce semnalele din primarul si secundarul sistemului de aprindere sunt

Volti Secundar
asemanatoare?
x 1000
Tensiunea din secundarul bobinei de inductie este creata
(indusa) de modificarea tensiunii din primarul acesteia
2. Cum putem distinge semnalul din secundar fata de cel din primar?
In secundar varful de tensiune (peak) este de ordinul kilovoltilor (kV)
3. Putem folosi cablurile de masurare a tensiunii conectandu-le direct la

circuitul secundar de aprindere?
Nu, datorita tensiunilor mari trebuie sa folosim clesti
inductivi/capacitivi
31
Forme de unda: Semnale ale sistemului de aprindere
kV Un singur cilindru kV Succesiunea

cilindrilor
1 3 4 2
1. De ce trebuie sa analizam forma semnalului din secundar la diferite turatii?

Modificari in anumite zone ale semnalului pot aparea in diferite conditii de functionare a motorului.
2. Ce avantaje are prezentarea succesiunii aprinderii pentru toti cilindriii?

Putem compara forma semnalului pentru fiecare cilindru.
32
Forme de unda: Semnale ale sistemului de aprindere
Volti Primar Volti Primar

120 300
100 250
80 200
60 150
40 100
20 50
0 0
1 2 3 4 6 7 8 9 ms 0.4 0.8 1.2 1.6 2.4 2.8 3.2 3.6 ms
1. Care sunt beneficiile prezentarii individuale a apriderii fiecarui cilindru?

Anumite zone ale semnalului pot fi identificate si marite pentru o analizare detaliata
2. Cat timp a fost alimentat primarul bobinei in exemplul din stanga?

2.2 ms
33
Cuprins
34
Identificarea defectelor:
Disfunctionalitatile care apar in semnalele electrice sunt adesea intermitente si pot

sa nu apara cu consecventa.
Din acest motiv, in plus fata de functia de “inghetare” a imaginii pe ecran, multe
osciloscoape digitale au integrate functii suplimentare pentru facilitarea urmaririi
semnalelor. Urmatoarele functii pot fi intalnite:
• Functia de inregistrarea: semnalul este inregistrat continuu pentru o perioada de

timp si apoi inregistrarea este salvata. Numarul de astfel de inregistrari ce pot fi
salvate depinde, pentru un sistem dat, de rata de achizitie a semnalului (sample
rate)
• Inregistrarea datelor se face atunci cand anumite conditii de setare au fost

indeplinite. Aceste conditii sunt determinate de setarea modului de sincronizare
(trigger). Spre exemplu, osciloscopul poate fi configurat sa inregistreze un semnal
numai dupa ce acesta depaseste o anumita valoare.
Osciloscoapele digitale moderne au optiuni de salvare a imaginii de pe ecran, de memorare si de

tiparire a acesteia.
Costruirea unei baze de date proprii cu forme de unda provenind de la dispozitive care functioneaza
corect si de la cele care prezinta defecte poate constitui un ajutor important pentru activitatea dv.
35
Debitmetru aer (motor benzina), Defect Debitmetru aer (motor benzina), Normal
1V/diviziune, 400 ms/diviziune. 1V/diviziune, 400 ms/diviziune
punctate, nu la subdiviziunile dintre acestea
36
Potentiometru de clapeta, Defect Potentiometru de clapeta, Normal

1V/div, 200 ms/div. 1V/div, 200 ms/div.
37
Alternator D +, Defect Alternator D +, Normal

38
Senzor de faza, Defect Senzor de faza, Normal

39
Senzor de faza cu alimentare tip Simtec (Vectra) , Defect Senzor de faza cu alimentare tip Simtec (Vectra) , Normal
1V/div, 2 s/div. 1V/div, 2 s/div.
40
Aprindere secundara, Defect (cilindrul 3) Aprindere secundara, Normal

4 kV/div, 5 ms/div. 4kV/div, 5 ms/div.
41
Metode si tehnologii moderne de diagnosticare - Senzori

Senzori
0
Cuprins
• Elemente de baza • Senzori piezo-electrici
• Clasificarea senzorilor • Senzori radar
• Senzori de temperatura • Senzori capacitivi
• Potentiometri • Senzori electromecanici
• Senzori inductivi • Senzori optici
• Senzori de camp magnetic • Senzori electrochimici
1
Senzorii – Elemente de baza
Senzorii convertesc o variabila fizica sau chimica “ ” (de obicei non-electrica) intr-o variabila electrica “E”, luand in
considerare variabilele perturbatoare “Yi”. Aceasta se intampla si pentru marimile ne-electrice suplimentare. Pe
langa tensiune si curent, pot fi masurate si alte marimi electrice, cum ar fi amplitudinea curentului si/sau tensiunii,
frecventa, perioada, durata fazei sau pulsului unei variabile electrice, precum si rezistenta, capacitatea sau
inductanta.
Functii de baza ale senzorului:
Variabila fizica/chimica Electric

Senzor
Variabila „ “ (non- Semnal de iesire „E“
electrica)
Variabile perturbatoare „Yi “ (Temperatura…)
Senzorii si actuatorii sunt interfetele periferice intre vehicul si functiile sale complexe, care implica conducerea,
franarea, suspensia si sasiul, etc ca unitati de procesare.
2
Clasificarea senzorilor pe baza principiului de masurare
Principiul
senzorului
Rezistiv Termic
ex. Senzori de ex. Senzor
presiune, traductor temperatura,
de forta Inductiv Capacitiv Camp debitmetru:
magnetic HFM2/5/6/7
ex. Ax cu came/ ex. Senzor
arbore cotit/ presiune, senzor ex. senzor
Transformare
senzori roata ulei Hall/ AMR
Piezo-electric ex. Senzor de unghi
ex. Senzor accelerare (ESP), (arbore cotit/ax
senzor de detonare came, HDK (Half-
differential short-
circuit ring sensor)
Optic Electro-chemic Potentiometru
ex. Senzor ploaie. ex. Sonda Lambda (cu ex. LMM (senzor masa
control in 2 puncte, aer), clapeta
banda larga) acceleratie
3
Cuprins
4
Senzori termici – Senzori de temperatura
5V
1
1. Conexiune electrica
2 Curba
Rezistenta 2. Conexiune
caracteristica
De ex. 1 k 102 NTC 3. Carcasa (Cupru)
3 Curba 4. Garnitura - Al
caracteristica
102 5. Tub de izolare
4 PTC
6. Flansa de izolare
5
NTC 7. Rezistenta de masurare
102
6
7 - 40 0 40 120 °C
O rezistenta electrica dependenta de temperatura este instalata intr-o carcasa. Uzual, aceasta are un coeficient
negativ de temperatura (NTC) sau, (mai rar), un coeficient pozitiv de temperatura (PTC); astfel incat rezistenta va
scadea (NTC), sau va creste (PTC), cu cresterea temperaturii. Rezistenta face parte dintr-un circuit divizor de
tensiune alimentat cu 5V. La variatia rezistentei in functie de temperatura, tensiunea pe rezistenta se va modifica
corespunzator. Aceasta valoare este inregistrata de un convertizor analog/digital, valoare ce va fi corespondenta
temperaturii la senzor. In ECU motor se gaseste o harta inregistrata ce contine caracteristica senzorului. Aceasta
harta aloca o valoare de temperatura fiecarei rezistente a senzorului sau fiecarei valori de tensiune de iesire.
5
Masurarea senzorului de temperatura NTC
Masurarea tensiunii: mufa cuplata, Masurarea rezistentei: mufa decuplata,

aprinderea pornita aprinderea oprita
Volt / Ohm
Compararea valorilor
nominale/actuale:
Masurati temperatura
senzorului, daca este necesar
puteti demonta senzorul si cititi
in paralel valorile actuale cu
KTS-ul
6
Debitmetru de aer HFM5
4
3
1. Suport de montare
6
2. Senzor debit aer
5 6
3. Capacul tubului de masurare
2 4. Capacul circuitului hibrid
5. Circuit electronic hibrid
1
6. Conector
7. Garnitura inelara
8. Senzor de temperatura aer
7
8
Debitmetrul masic (HFM) este un debitmetru termic. Senzorul si carcasa
acestuia sunt componente separate. Acestea sunt conectate cu doua suruburi,
prin intermediul unei flanse. Daca in cadrul diagnozei se masoara o masa de
aer necorespunzatoare, debitmetrul va fi inlocuit complet. Nu sunt permise
reparatii ale acestuia. Cele doua suruburi ale senzorului nu trebuiesc slabite,
nefiind permisa inlocuirea senzorului. Fiecare senzor al unui debitmetru este
calibrat individual in fabrica, impreuna cu carcasa. Daca senzorul este inlocuit
fara calibrare, aceasta poate avea un impact negativ asupra noxelor. Totodata,
este posibila scaderea puterii motorului si cresterea consumului de carburant.
HFM5 poate fi testat cu multimetru, KTS sau osciloscop.
7
Debitmetru de aer cu film cald HFM 6/7 - Constructie
4
1. Capacul circuitului Senzor
electronic presiune
2. Capacul circuitului de
7
1 bypass
3. Carcasa senzorului
8
2 3 4. Circuit electronic
5. Element de masurare
6. Senzor temperatura aer
aspirat Senzor
7. Gaura de evacuare umiditate si
6
8. Margine de respingere temperatura
5
Masurarea debitului de aer aspirat de catre motor se face prin masurare de flux partial de aer, flux ce este ghidat prin
intermediul unui canal catre elementul de masurare. Acesta este un canal auxiliar, care este parcurs de aer datorita
depresiunii efectuate la nivelul gaurii de iesire. Datorita proiectarii canalelor, o mare parte dintre particulele de praf
sunt eliminate. Astfel, particulele de praf ce au o greutate considerabila, nu isi pot schimba directia de miscare catre
canalul de masurare si sunt eliminate prin gaura de evacuare.
HFM 7 poate avea integrat din constructie un senzor pentru masurarea umiditatii aerului si a temperaturii, precum si
un senzor pentru masurarea presiunii ambientale.
Datele colectate de la HFM sunt utilizate pentru dozarea primara a cantitatii de combustibil injectat. Dozarea exacta a
combustibilului in functie de aerul aspirat asigura reducerea costurilor si a emisiilor.
8
Debitmetru de aer cu film cald HFM 6 - Functionare
1. Element de incalzire
2. Senzor temperatura
T Senzor-Temperatura T=Semnal 3. Suport senzor
without
Pe suportul de sensor se gaseste un element de incalzire
flancat de 2 senzori de temperatura. Aerul proaspat trece prin
dreptul suportului de senzor, alterand astfel distributia
0 temperaturii la nivelul elementului de incalzire. Aerul raceste
senzorul de temperatura T1 in timpul aspirarii. Acesta este
incalzit de catre elementul de incalzire, motiv pentru care
senzorul T2 nu se va raci la fel de mult ca senzorul T1.
Diferenta de temperatura dintre cei doi senzori este dependenta
de masa de aer ce trece prin dreptul senzorului. Directia de
curgere la nivelul debitmetrului poate fi dedusa prin
determinarea semnului rezultat din diferenta celor doi senzori de
temperatura.
Calcului masei de aer/cilindru:
1
Masa de aer masurata este convertita in masa de aer/cilindru utilizand turatia
2 motorului si numarul de cilindrii:
3
(masa de aer masurata)
Masa de aer/cilindru = ---------------------------------------------
(turatia motorului * nr de cilindrii)
9
Testarea HFM5
La accelerarea in gol apar varfuri de debit
Semnal masurat cu FSA 7xx
U=12V U=5V
Masurarea tensiunilor de alimentare

5V= tensiune de referinta; 12V = incalzire
Diagnoza unitati de comanda
10
Debitmetru de aer cu film cald HFM 6 - Testare
Inaintea testarii, trebuieste verificata curatenia senzorului,

posibilele defectiuni mecanice ale componentelor si a cablurilor
de legatura/alimentare. Trebuieste verificata alimentarea cu
tensiune a senzorului si eventualele coduri de eroare/valori reale
utilizand KTS.
11
Aplicatii ale senzorilor de temperatura
Senzori termici ca senzori de flux:

Debitmetru de aer cu fir cald
HFM2 [1]
HFM5
2
1 HFM6 [2]
HFM7 [3]
Senzori NTC
5 Senzori temperatura lichid de racire sau senzori temperatura motor [5]
Senzori de temperatura combustibil
4 Senzori de temperatura aer aspirat [4]
Senzori PTC
Senzori temperatura gaze evacuare
12
Potentiometru – Principiul de functionare
+ Potentiometrul este o rezistenta variabila. Este folosit

in circuite electronice ca divizor de tensiune, precum
10 ohm exemplul din figura. Cubele caracteristice ale
6-12 V
6V rezistentei se schimba in functie de tipul constructiv al
potentiometrului si pot varia foarte mult. Pentru aplicatii
6-0V de masurare, un potentiometru cu cursor foloseste
10 ohm V 6V V corelatia dentre lungimea unui fir sau a unui film
rezistiv si valoarea rezistentei sale.
_
R
1 1. Negativ exponential
2 2. Negativ logaritmic
3. Liniar
4. Curba caracteristica S
3
5. Pozitiv logaritmic
5 6. Pozitiv exponential
4
6
Curbe caracteristice ale I

potentiometrelor
13
Senzor de pozitie clapeta de acceleratie tip DKG4
2 3 4 6
7 1. Carcasa
1 2. Brat cu culise
3. Traseu rezistenta 1
4. Traseu rezistenta 2
5. Conexiune electrica
6. Trasee rezistente (1-2)
9 7. Rezistente reglabile
5 8. Tensiune de alimentare (5V)
8
Circuite interne 9. Rezistente de protectie
U (V) Tensiune de alimentare U=5V Senzorul de pozitie al clapetei de acceleratie este un

potentiometru care are una sau doua curbe caracteristice.
U1max
Bratul cu culise este conectat la axul clapetei de acceleratie
Curba si se misca de-a lungul traseului rezistiv cu ajutorul culiselor
caracteristica1 sale. Ca protectie la suprasarcina, tensiunea este aplicata
Semnal de iesire in
U2max prin rezistente de valoare mica, inseriate (ce au rol si de

compensare a punctului de zero si a gradientului) la traseul
Curba rezistiv.
tensiune
caracteristica 2 Optiuni de testare:
0°
Masurarea tensiunii de alimentare
90°
Curbe caracteristice Test de zgomot
14
Testarea potentiometrului
-8-
Forma corespunzatoare a curbei inregistrata cu Forma necorespunzatoare a curbei inregistrata cu

osciloscopul. Curba de nu are caderi de tensiune. osciloscopul. Pot fi observate clar caderile de tensiune.
Pentru a stabili un diagnostic clar, potentiometrul trebuie masurat cu osciloscopul. Astfel se pun in evidenta
scurtele caderi de tensiune, vezi figura din dreapta. Pentru efectuarea acestei masuratori trebuie aplicata
tensiunea de alimentare a potentiometrului masurat. Acest lucru se poate realiza prin punerea contactului sau
prin folosirea unei surse stabilizate de tensiune.
15
Potentiometru
Adesea potentiometrele se costruiesc cu redundanta. Asta inseamna doua potentiometre care se verifica
unul pe celalalt. Ele pot produce semnale opuse sau sincronizate.
16
Aplicatiile senzorilor cu potentiometre
Senzor pozitie clapeta de acceleratie
Senzor pozitie pedala de acceleratie
Debitmetru de aer
17
Cuprins
18
Senzori inductivi – Principiul de operare
1 U(V)
2 3
0
4 1. Conductor t(s)
Amplitudine
2. Polul nord
3. Magnet permanent
4. Miscarea
conductorului
5 Oscilare
5. Polul sud
Daca un conductor electric este deplasat intr-un camp magnetic astfel incat conductorul electric taie campurile
magnetice, atunci se va produce o tensiune electrica in acel conductor electric. Directia de tensiune va depinde de
directia de miscare a conductorului si de directia campului magnetic. Tensiunea rezultata datorata inductiei, isi
modifica in permanenta magnitudinea si polaritatea. Aceasta tensiune alternativa creste de la 0V la valoarea sa
maxima pozitiva si apoi scade la valoarea maxima negativa trecand prin linia de 0V, urmand a se ridica din nou la
valoarea sa maxima pozitiva etc. Numarul de oscilatii care apar pe unitatea de timp, prin urmare perioadele, se
numeste frecventa.
19
Senzori inductivi – senzori de viteza/de referinta
U(V) 9 10 1. Conductor
1 2 3 4 2. Magnet permanent
4. Suport senzor
5. Concentrator de camp
6. Bobina
7. Interstitiu
5
6 8. Roata dintata cu marcaj
7 de referinta
8
t(ms)
Semnal inregistrat cu FSA 7xx
Senzorul este pozitionat in fata unei roti feromagnetice, fiind separat de aceasta printr-un spatiu liber. Senzorul
contine un magnet permanent, la care este conectat un concentrator de camp. In jurul concentratorului se gaseste o
infasurare bobinata. Campul magnetic emis de catre magnetul permanent se extinde prin concentrator pana la roata
dintata. In acest fel este indusa o tensiune alternativa de catre senzorul de turatie/pozitie prin intermediul dintilor rotii
encoderului (volantei in cazul senzorului de turatie sau a senzorului axului cu came pentru senzorul de pozitie).
Turatia motorului este calculata pe baza tensiunii generate de sensor, de catre ECU motor. Marimea amplitudinii
tensiunii alternative depinde de spatiul dintre senzor si coroana dintata precum si de viteza acesteia.
Un senzor inductiv transmite un semnal generat de el insusi. Senzorul nu are alimentare!
20
Testarea unui senzor inductiv
V
Tensiunea si rezistenta se masoara cu un multimetru (figura
arata masurarea tensiunii)
Simbolul senzorului inductiv in U(V)
ESI[tronic]
t(ms)
Verificarea unitatii cu ajutorul testerului KTS Semnal inregistrat cu FSA 7xx
21
Senzori ce lucreaza pe baza principiului transformatorului
X – schimbarea fazei
A Senzorul unghiular al axului cu came B ECU Motor C Senzorul unghiular al arborelui cotit
1. Semnalul senzorului 2. Masa senzorului 3. Semnalul oscilant
Senzorul unghiular consta in doua infasurari, una primara si una secundara. Acesta
functioneaza in conformitate cu principiul transformatorului.
Bobina primara este alimentata cu o tensiune alternativa cu o frecventa mare, de
peste 100 kHz. Aceasta va induce o tensiune in bobina secundara. Tensiunea
indusa si reglata in bobina secundara are aceeasi frecventa ca in bobina primara.
Datorita acestui principiu al transformatorului, exista o defazare de faza de 90°.
Astfel, unitatea de control primeste si un semnal chiar si atunci cand motorul este in
stationare. In momentul miscarii axului cu came sau a arborelui cotit, apare o
schimbare de faza in semnalul secundar. Aceasta schimbare de faza este o marime
masurabila pentru senzorul de turatie motor sau a pozitiei axului cu came.
22
Senzor de pozitie
Date tehnice:
•Tip: Resolver, 6 lobi
•Fabricant: Tyco Electronics
•Curent de excitatie: 7V/ 10kHz
•Impedanta primar: 120V - 20% (10kHz)
•Impedanta iesire: 200 - 300U (10kHz)
•Raport de transformare: 0.286 } 10%
•Schimbarea de faza: +15°
Senzor complet Rotor senzor Stator senzor
1 1. Infasurare de excitare a senzorului Resolver

2. Bobina de semnal 1
3. Bobina de semnal 2
4. Axul motor
5. Bobina statorului
2
4
5 Senzorul detecteaza pozitia unghiulara, viteza si directia de rotatie a rotorului
motorului electric. Unitatea de comanda a motorului electric trebuie sa detecteze
cu precizie pozitia rotorului pentru a putea alimenta bobina statorului, in functie de
3 pozitia rotorului.
23
Semnal Resolver
Voltage [V]
Semnal de intrare
Semnal iesire 1 sinus
Semnal iesire 2 cosinus
SMG Rotor n
24
Exemple de aplicatii ale senzorilor inductivi
Senzor de miscare ac duza (injector)
Senzor inductiv in distributor aprindere
Senzor de turatie roata
Senzor arbore cotit
Senzor arbore cu came
25
Senzori de camp magnetic – Senzori Hall (principiu de
functionare)
Camp magnetic
Element Hall
Tensiune Hall
0 0
Tensiune de alimentare
Tensiune de alimentare
Daca un camp magnetic strabate un element Hall care este alimentat cu tensiune, electronii sunt deviati de la
traiectoria lor, intr-o parte. Astfel se va genera o tensiune Hall, ce va fi amplificata prin intermediul unui circuit
electronic. Semnalul nou format poate fi utilizat pentru a comanda un circuit electronic.
26
Senzor Hall
1 1. Conexiune electrica
2
3. Carcasa motorului
4. Inel de etansare
5. Magnet permanent
3 6. Electronica de evaluare Hall
4 7. Roata de impuls dintata
8. Semnal Hall
5
a a. Intrefier
6
. Unghi de rotatie
Z
L
7 Rotorul facut din material feromagnetic (care poate fi un inel cu
coroana dintata, cu segmente sau cu orificii), se invarte impreuna cu
axul cu came. Electronica de evaluare Hall se afla intre rotor si
magnetul permanent. Magnetul permanent produce un camp
U(V) 8 magnetic perpendicular pe elementul Hall, iar prin senzor trece un
curent electric. Daca un dinte trece prin dreptul senzorului (disc
L Z L
UA High semiconductor), dintele va modifica intensitatea campului magnetic
s
perpendicular pe elementul Hall. Semnalul in tensiune (mV) rezultat
este prelucrat in electronica de evaluare integrata in senzor si este
Low transmis sub forma unui semnal de tensiune rectangular.
Unghi de rotatie
27
Tipuri de senzori de turatie
Senzori de turatie arbore cotit / ax cu came – Principii de operare

Senzor tip Hall Senzor tip Hall
Senzor tip Hall Senzor inductiv
Senzor turatie arbore cotit Senzor turatie arbore cotit
Senzor turatie arbore cotit Senzor turatie arbore cotit
fara detectarea directiei cu detectarea directiei
Semnal in functie de
turatia motorului
Inainte
Pozitia semnalului Inapoi

functie de
pozitionarea dintilor
Dinte Dinte Dinte Dinte
Fanta Fanta Fanta Fanta Fanta Fanta Fanta
Semnal la … Marginea dintelui Mijlocul dintelui (ECU) Mijlocul dintelui Mijlocul dintelui
28
Senzorii Hall inteligenti
Oprire
Rotatie in sensul acelor de

ceasornic
Rotatie in sens invers acelor de

ceasornic
In cazul senzorilor de turatie inteligenti, prin semnalul generat se poate determina atat turatia cat si sensul de
rotatie. Forma semnalului este generata de circuitul electronic de evaluare. Forma semnalului nu reproduce
forma rotii de impuls; ea depinde de constructia circuitului electronic de evaluare.
29
Testarea senzorilor Hall
Pregatire pentru inregistrarea Simbolul circuitului cu senzor Hall in ESI[tronic] "C"

semnalului
U(V)
Senzorul Hall nu trebuie masurat cu ohm-metrul.

Testarea senzorului Hall se face numai vizualizand
semnalul cu osciloscopul si masurand tensiunea
de alimentare (5V sau 12V).
t(ms)
Semnal inregistrat cu FSA 7xx
30
Senzori Magneto-Rezistivi
Senzor AMR: Anizotropie Magneto Rezistiv 1897

In 1897 Thomson a descoperit acest efect si a pus bazele
urmatorilor senzori.
Senzor TMR: Tunel Magneto Rezistiv 1975

Rezistenta tunelului (curba caracteristica) se schimba datorita
MR-Senzori unui camp magnetic extern.
Senzor GMR: Gigant Magneto Rezistiv 1988

Senzorii GMR au cel putin doua straturi feromagnetice.
Este posibila o schimbare a rezistentei de pana la 50%.
Senzor CMR: Colosal Magneto Rezistiv 1993

Senzorul este fabricat din oxizi ai manganului. Mai mult, acesti
senzori se afla inca in stadiul de dezvoltare
31
Efectul magneto - rezistiv se bazeaza pe schimbarea rezistentei unui conductor electric atunci cand este
supus unui camp magnetic extern.
Schimbare rezistenta
Schimbarea
unghiului campului
0° 90°
magnetic extern
Element magneto-resistiv
Directia curentului
Camp magnetic intern (conditionat de fluxul de curent)
Camp magnetic extern
32
Unghi electric
Sinus
Cosinus
-6 -4 -2 0 2 4 6 Unghi [°]
Senzorii unghiului de volan LWS 3 si LWS 5 opereaza cu senzori magneto –

rezistivi (AMR pentru LWS3, GMR pentru LWS5), a caror rezistenta electrica
se schimba cu directia unui camp magnetic extern. Unghiul de rotire pe intreg
domeniul, ceea ce inseamna patru rotatii complete, este obtinut prin
masurarea cu sistemul de doua roti dintate rotite de cea de a treia (n dinti),
aflata pe coloana de directie. Intre ambele roti dintate exista o diferenta de un
1. Coloana de directie dinte, in urma careia o pereche de valori definite de unghi este atribuita
2. Celule de masurare AMR fiecarei pozitii posibile a volanului. Deoarece ambele roti dintate de masurare
3. Roata dintata cu m dinti au un numar diferit de dinti, ele isi schimba pozitiile de rotatie si au viteze
diferite. Unghiul total poate fi calculat prin combinarea ambelor valori actuale
4. Electronica de evaluare
ale unghiului. Dupa un numar mare de rotatii, rotile dintate ajung din nou in
5. Magneti pozitia lor initiala. Din aceasta cauza nu este nevoie de un contor de rotatie. In
6. Roata dintata cu n dinti, n > m plus, exista posibilitatea de autocontrol, astfel incat semnalul de iesire catre
7. Roata dintata cu m+2 dinti ECU, prin CAN, sa aiba o valoare plauzibila.
33
Semnalul senzorilor magneto – rezistivi este

prelucrat electronic in senzor, exact ca la
senzorul Hall. Semnalul de iesire poate fi
livrat ca o variatie a tensiunii, cu semnal
rectangular, cu modulatie PWM, protocoale
cu bit sincron sau ca protocol de date CAN
pentru magistrale de date, daca este
necesar.
34
Senzori de torsiune
Masurarea momentului se face prin intermediul unui sensor de torsiune.
Momentele de torsiune statice sunt relativ usor de masurat, comparativ cu cele
dinamice, ca urmare a faptului ca trebuieste transferata forta de actionare catre
axul de iesire.
O metoda de a obtine acest lucru este prin atasarea pe axul de intrare o serie de
magneti permanenti. Carateristica magnetica variaza in functie de momentul
aplicat, utilizandu-se astfel senzori fara contact.
Senzorul solidar cu axul de iesire citeste semnalul digital si va informa unitatea
de comanda cu privire la forta aplicata prin intermediul unei comunicatii de tip
CAN.
5
1
2 1 Ax intrare
2 Bara de torsiune
3
3 Inel magnetic
segmentat
4 AMR Senzor
5 Ax iesire
35
Exemple de aplicatii ale senzorului Hall.
Senzori de unghi: Senzor pedala de acceleratie, senzor unghi volan.
Senzori de turatie: Arbore cotit/Ax came - senzor turatie roata (activi si pasivi),
senzor turatie transmisie.
Senzori de faza: Senzor ax came, senzor Hall pentru aprindere (sisteme vechi de aprindere),
senzor de detectie pozitie schimbator de viteze.
Senzori de acceleratie: Pentru sisteme ABS/TCS/ESP, acceleratie laterala si longitudinala

a vehiculelor.
36
Cuprins
37
Senzori Piezo – Principiul de functionare
0 0 0
1 2 3
Efectul Piezo:
Cand un cristal piezo este supus unei deformari (in poza pe directie longitudinala), se genereaza o
tensiune (fig 2). Daca deformarea va avea loc in sens opus, se va inversa polaritatea tensiunii (fig 3).
Reciprocitatea efectului piezo:

Daca un camp electric va fi aplicat unui cristal piezo, acesta se va deforma.
38
Senzori Piezo - Senzori de detonatie
1. Capac
9
2. Izolatie inferioara
8 3. Disc inferior de contact
7 4. Ceramica Piezo
6 5. Disc superior de contact
5 6. Izolatie superioara
4 7. Masa seismica
10
3 8. Arc disc
2 11 9. Carcasa
12 10.Conexiune
1 11.Rezistenta
12.Conexiune
Datorita inertiei, masa seismica va exercita o forta de presiune variabila asupra inelului ceramic piezo-electric.
Din cauza acestei forte mecanice, va aparea o tensiune electrica intre partea superioara si cea inferioara a
inelului ceramic. Tensiunea electrica va fi captata prin discurile de contact, filtrata si integrata (in multe cazuri) si
transmisa ca semnal de masurare. Senzorii de detonatie sunt stransi ferm pe suprafata care trebuie evaluata
pentru a conduce oscilatiile direct la senzor.
39
Testarea unui senzor de detonatie
Rezistenta de verificare pentru

diagnoza > 1 MOhm
Semnalul unui senzor de detonatie:
Cuplul de strangere 20-25 Nm Semnalul este produs de oscilatii. Marimea
amplitudinii depinde de intensitatea oscilatiilor.
40
Senzor de presiune Piezoelectric
Zona de autodiagnoza
Tensiune de iesire
Membrana piezoelectrica se indoaie la actiunea
presiunii. Ca si rezultat, datorita modificarii formei
cristalelor piezoelectrice, este generata o tensiune,
care va actiona inpotriva tensiunii aplicate pe sensor.
Modificarea de tensiune este amplificata si procesata
de catre sensor fiind transmisa intr-o forma
interpretabila, catre ECU. In acest fel, tensiunea de Presiune
semnal este generata artificial, reproducand valoarea

tensiunii a cristalului piezoelectric. Sensor Membrane Silicon Substrate
Vacuum Cavity
10µm
1 Gel
1 Celula senzor 2 Presiune de masurat
2 Presiune de 3 Presiune de referinta
masurat
4 Chip senzor
3 Presiune de
referinta 5 Suport de sticla
41
Gama de senzori piezoelectrici
MAP Presiune abs. galerie admisie
TMAP Temperatura MAP
GDI Benzina injectie directa
CR Common Rail (diesel)
Rezervor Rezervor/presiune canistra
DPF Filtru particule diesel
A/C Aer Conditionat
CNG Gaz natural comprimat
TS Senzor de temperatura (NTC)
SENT Protocol comunicare SENT
LIN Protocol comunicare LIN
MAP Joasa Combustibil

DPF GDI
Aplicatie
Rezervor TMAP presiune Ulei LPG Transmisie CR

Servofrana A/C CO2
CNG combustibil CNG
TS TS TS TS TS TS
Optiuni
SENT SENT SENT SENT SENT SENT (LIN)
Familia de senzori Joasa presiune Medie presiune Inalta presiune
presiune
[bar] 0.1 4 15 50 350 3000
600
(relative) 1 10 30 140 1500
Senzorii de presiune pot contine obtional senzori de temperatura.

Presiunea aplicata este detectata prin convertirea deformarii membranei intr-o tensiune electrica utilizand o
punte Wheatstone piezo-rezistiva.
Transmisia informatiei catre ECU se poate face analog sau digital (comunicare SENT/LIN)
42
Senzori de presiune piezoelectrici
Senzorii de presiune auxiliari, in combinatie cu senzorii de
acceleratie din cadrul sistemului Airbag, sunt utilizati pentru
confirmarea timpurie a impactului lateral. Acesti senzori de
presiune piezo-rezistivi, montati in portiere, determina
variatiile de presiune de -5…+15%, raportand cu un semnal
digital in ECU Airbag.
Senzorii de presiune pentru protectia pietonilor sunt o

alternativa la senzorii de acceleratie montati in bara fata a
autovehiculului. Decizia de declansare este integrata in ECU
Airbag.
Spuma
absorbanta de
energie
Bara fata
Sistemul de protectie a pietonilor consta din doi senzori de (protectie)
presiune interconectati cu un tub siliconic. Acest tub este
montat in spatele spumei de absortie a energiei, in contact
cu bara transversala. Bara de
Datorita faptului ca tubul de presiune necesita un contact protectie
ferm cu bara, suprafata de detectie este limitata la latimea Pozitia
barii transversale. senzorului
Sectiune in bara fata
43
Debitmetru de aer bazat pe presiune diferentiala
Debitmetrul de aer bazat pe presiune diferentiala se gaseste intre radiatorul de racire a aerului de dupa turbine si
clapeta de aer, fiind utilizat la vehiculele comerciale. Principiul de masurare se bazeaza pe principiul tubului Pitot,
acesta fiind utilizat preponderent in industria aeronautica. Masa de aer ce intra in motor se poate calcula pe baza
senzorilor aflati in debitmetru (presiunea diferentiala, presiunea absoluta si temperatura). Obtional se poate
integra un sensor de umiditate pentru un control mai bun asupra emisiilor de NOx.
Temperatura
(T) Ps
Aer Aeff
Pto T
t
Ps p
p – presiune
diferentiala
Pto
t
Presiune de
Ptot Ps
referinta(Ps) Calcularea masei de aer: Rs = Constanta Aerului gazos
r 2· p · Ps
· Aeff = Sectiunea efectiva de
m= · Aeff
V Temperatura (T) Rs · T curgere a aerului
P r = densitate
Iintegrat in senzor
V = Viteza
Fig. exemplificativa a tubului Pitot. P = presiune
44
Constructia unui senzor TPMS – Senzor de presiune
Marci tensometrice
Alungire Comprimare
Senzor de presiune
micro-mecanic
Presiune
Constructie si functionare:
Senzorul are un chip de silicon cu o membrana de presiune inclusa. Membrana sufera o alungire la
schimbarea valorii presiunii, care va fi detectata de electronica de evaluare prin modificarea rezistentei
electrice. Circuitul impreuna cu elementul electronic de reglare este integrat in chipul de silicion.
45
Senzori Piezo ultrasonici
3 1. Emitator Piezo
2. Receptor Piezo
3. Obstacol
4. Unde emise
5. Unde reflectate
4
1 2
46
Senzori Piezo ultrasonici
Faza de Faza de vibrare Obstacol
transmisie
Semnal analog
Semnal digital
Dimensiune
Semnal de iesire obiect
Distanta
Faza de vibrare (datorita efectului de cuplare membrana-bara de protectie sau datorita greutatii membranei)
poate fi interpretata ca si un obstacol foarte apropiat (atentionare falsa de obstacol) sau va fi detectata ca o
defectiune “vibrare prea lunga”
47
Senzor de nivel si temperatura ulei
Senzor de nivel ulei termic
+
Senzorul combinat de ulei,
inregistreaza nivelul de ulei si calitatea
ECU
uleiului folosind diverse principii de
motor masurare (capacitanta uleiului motor,
Temperatura Semnal
IN A/D OUT sau modificarea perioadelor de
Nivel umplere
incalzire si racire a unui element de
Baie ulei masurare, sau masurarea nivelului
Electronica senzor uleiului pe principiul ultrasonic).
Masa
Temperatura uleiului este inregistrata
Senzor nivel ulei ultrasonic prin intermediul unui senzor de tip
NTC.
Prin utilizarea acestor senzori, nivelul
de ulei este monitorizat in permanenta
+ in timpul functionarii motorului. Aceste
trei semnale sunt transmise catre ECU
ECU motor prin semnal PWM
motor
Temperatura Semnal
Nivel umplere
IN A/D OUT
Baie ulei
Electronica senzor
Masa
48
Senzor de nivel si temperatura ulei
CH1 Plus
CH1 Minus
Inregistrare semnal senzor ulei cu FSA

Semnal: Terminal A-43 ECU Motor
Masa: Terminal A-01 ECU Motor
A1.1 Unitate comanda motor

B9.28 Senzor ulei motor
49
Exemple de aplicatii ale senzorilor Piezo
Senzor de
presiune
Senzor de acceleratie
Senzori ultrasonici
Senzor de giratie
50
Senzori radar – Principiul de functionare
Emitator Receptor
Obiect metalic
Reflexie
Undele radio pornesc de la frecventa de peste 16000Hz.

51
Senzorul ACC si unitatea de comanda
1 2 3 4
1. Circuit imprimat 1
2. Bloc oscilator
3. Sursa emitere
4. Lentile
5. Contact pentru incalzire lentile
6. Circuit imprimat 3
5 7. Circuit imprimat 2
8 7 6 8. Unitate radar emisie-receptie
Dispozitivul electronic Bosch-ACC contine senzorul radar si toata electronica necesara controlarii
vehicolului.
Instalarea senzorilor radar se poate face numai in partea din fata a vehicolului. Trebuiesc indeplinite
urmatoarele conditii: interval de temperatura cuprins intre -40°C ... +80°C, rezistenta la umiditate si vibratii,
rezistenta la loviturile pietrelor, sa aiba cele mai mici dimensiuni posibile.
52
ACC LRR3
LRR3 este un radar cu emisie continua, cu modulare in frecventa (FMCW),
avand patru lobi radar stationari. Constructia foarte compacta a modulului de
generare a undelor radar, precum si electronicii necesare pentru procesarea
semnalului, fac ca senzorul sa fie extrem de compact si sigur. Pentru circuitele
de comutare de inalta frecventa este folosita tehnologia de semiconductoare pe
baza de siliciu. Altgoritmul de procesare a semnalului permite marirea
performantei masuratorilor si gestionarea situatiilor complexe din trafic, de ex.
detectarea unei “cai libere de circulatie“, datorita capacitatii marite de delimitare
a obiectelor. Conceptul de siguranta garanteaza compatibilitatea senzorului cu
aplicatiile relevante pentru siguranta.
Senzorul radar este compus din doua subansambluri:
Modulul de inalta frecventa contine circuitul de inalta frecventa (SiGe-MMICs) si
Radar-ASIC cu modulare integrata si control al frecventei, cat si prelucrarea
semnalului (pre-amplificarea, conversia analog-digital si filtrarea).
Unitatea Electronica de Comanda a senzorului consta dintr-un microcontroler,
sistemul ASIC si optional un modul FlexRay pentru emisie-receptie.
Microcontrolerul poate executa algoritmi complecsi de procesare a semnalului
deoarece Radar-ASIC contine controlul secvential complet si poate executa
sarcini consumatoare de timp. Sistemul ASIC este o componenta vitala a
conceptului nostru de siguranta. In plus, el poate asigura alimentarea cu
tensiune a senzorilor si interfetele CAN.
*Distanta de la 0,5 la 250 m , cu un unghi de deschidere de pana la 30 grade.
** Frecventa 76–77 GHz
*** Nr maxim de obiecte detectate: 24
53
Aplicatii ale senzorilor radar
Senzori radar de distanta lunga
Senzori radar de distanta medie
Senzori radar de diatanta lunga si medie sunt utilizati pentru pastrarea distantei fata de vehiculul din fata
precum si la monitorizarea traficului lateral, asistenta la schimbarea benzii, monitorizarea unghiului mort si
alte functii de pre-siguranta.
54
Cuprins
55
Senzori capacitivi
Anod (+)
Catod (-)
Camp electromagnetic
Capacitatea placilor depinde de:

Dimensiunea placii, distanta dintre placi, actiunea campului electromagnetic si tensiunea aplicata.
56
Senzori capacitivi, senzor ulei motor
A B C
Uleiul este dielectricul.

Compozitia uleiului va
Ciclul de functionare: determina capacitatea
A: Semnal temperatura ulei condensatorului.
B: Semnal nivel ulei
C: Semnal calitate ulei
TV 20% - 80%: toate valorile sunt OK
TV > 80%: A = +160 C, B = > 80mm, C = neplauzibil
TV < 20%: A = - 40 C, B = < 0mm, C = neplauzibil
57
MEMS Sisteme Micro-Electro-Mecanice
Senzorul pentru masurarea acceleratiei fabricat de Bosch Sensortec consta intr-un sistem arc/masa
inertiala, a carui masa este impinsa din pozitia ei de echilibru de o accelerare pozitiva sau negativa. In
functie de forma constructiva, miscarea masei are loc in plan (In-plane) sau in jurul unei axe de rotatie
(Out-of-plane). Deoarece, in ambele cazuri, masa inertiala face parte dintr-un condensator diferential, pe
baza masurarii capacitatii se poate determina directia si magnitudinea accelerarii.
58
Senzori de acceleratie (QBS)
1 Masa mobila
2 Structura capacitiva fixa
Oscilatii
3 Contacte electrice
2
Senzor inertial pe
Senzor de
doua axe de
contact pietoni
3 acceleratie
Incepand cu DRSMM1.0, senzorul de giratie (DRS) si de acceleratie laterala (QBS) au fost integrati intr-unul singur.
Elementele de masurare si electronica de evaluare sunt montate intr-o carcasa metalica, care se afla in interiorul
unui amortizor de vibratii. Senzorul consta intr-o greutate seismica (mobila) aflata intre doua armaturi metalice, in
forma de pieptene, ce formeaza impreuna structura corpului seismic. Daca este exercitata o forta laterala pe
sensor, atunci corpul seismic se va deplasa, schimbandu-si pozitia fata de partile de masurare. Ca rezultat, se va
schima capacitatea in structura de tip pieptene, deci, implicit si voltajul. Acesta este transformat in semnal de catre
electronica de evaluare, semnal ce poate fi analog (0.5 pana la 4.5 V), sau semnal CAN.
59
Senzor de giratie DRS
Giratie
Directie de oscilare
V
Directia de
masurare
Arc
Senzor de accelerare Masa oscilanta
Elementele de masurare si electronica de evaluare sunt montate intr-o carcasa metalica, care se afla in interiorul
unui amortizor de vibratii. Senzorii constau in doua greutati seismice (mobile) ce oscileaza in contra-timp, in
functie de curentul aplicat. Senzorii functioneaza pe principiu capacitiv, similar cu elementele de masurare in QBS.
Forta Coriolis va juca un rol activ in prezenta unui moment de giratie. Aceasta actioneaza perpendicular pe
directia de miscare V si pe axa de giratie. Ca rezultat, structura de tip pieptene se va deplasa, schimbandu-si
capacitatea, deci implicit si tensiunea. Acesta va fi convertit in semnal de iesire de catre electronica de evaluare.
In functie de versiune, senzorii de acceleratie si giratie pot coexista in aceasi carcasa, putand masura acceleratii
si giratii in jurul celor 3 axe (ax, ay, wx, wz).
60
Semnalele senzorilor capacitivi
Semnal de iesire CAN
Semnal de iesire analog
61
Generatiile de senzori de giratie DRS
az
ay
wz
2005 DRS-MM3
wy
2007 DRS-MM3R
Posibilitatea de masurare
wz, wx, ax si ay, in functie de
model
ax wx 2010 DRS-MM5 –
miniaturizarea senzorului
MM3
1998 DRS MM1

Senzor cu elemente
de masurare
micromecanice.
Masurare giratiei
Wz si Ax
62
Cuprins
63
Senzori optici
Lungimea de unda
Fotodioda este un semiconductor
care poate converti lumina vizibila,
infrarosie, ultravioleta sau, in functie
de versiune, razele X care lumineaza 0
jonctiunea p-n, in curent electric.
64
Senzor optic de rotire a volanului
1 2
4 3
1. Inel cu canale de lumina
2. Inel cu diafragme
3. Baza senzorului cu coroana dintata pentru montarea pe coloana de directie
2
4. Partea superioara a electronicii de evaluare si a inelului cu canale de
1 lumina.
Senzorul este compus din 9 perechi de LED-uri si receptori, o bariera de

lumina, si 2 microprocesoare care vor procesa semnalul trimis catre
calculatorul ESP.
LED-urile sunt puse la distante egale unul fata de celalalt. Intre acestea se
misca o bariera de lumina cu 8 fante de marimi diferite, aranjate intr-o ordine
precise.
65
Senzori optici
Picaturi deploaie
Parbriz
Lumina de la senzorul frontal
Fotodioda
Transmitator Receptor
Senzor lumina ambientala
Lumina furnizata de o sursa de lumina va fi reflectata de parbriz. Datorita picaturilor de apa de pe parbriz,
reflectarea razei de lumina va fi mai slaba. Cu cat sunt mai multe picaturi de apa pe parbriz, cu atat reflexia va
fi mai slaba.
66
Vedere pe timp de noapte - Structura
Camerele cu imagine termica de la Audi
Camera cu infrarosu de la Mercedes Benz Sisteme pasive

Sisteme active In cazul sistemelor pasive, vehiculele folosesc
In cazul sistemului activ, vehiculul are o sursa de lumina camere cu imagine termica ce detecteaza
care lumineaza strada cu lumina infrarosie. Acesata sursa obiectele, oamenii sau animalele cu ajutorul
de lumina nu este perceputa de ochiul uman. radiatiei de caldura emisa de acestia.
Alta parte a sistemului este camera (CCD*-Camera) care Exemplu: Audi A6/A7/A8
poate genera o imagine folosind lumina infrarosie.
Exemplu: Sistemul de comunicare de la Mercedes Benz
clasa S (W221) este asigurat de Bosch.
Sistemul este activat de la un intrerupator independent,
aflat langa comutatorul de lumini (vezi fig. din dreapta).
*Charge-Coupled Device
67
Sistemul de camere video
Camera cu raza scurta de act. Camera video multifunctionala Camera video stereo
Aplicatii: Aplicatii: Aplicatii :

•Sistem de vizibilitate spate •Avertizare parasire banda • Avertizare parasire banda
•Asistent mentinere banda •Asistent mentinere banda
•Control inteligent faruri •Control inteligent faruri
•Recunoastere semne circulatie •Recunoastere semne circulatie
•Detectie obiecte •Detectie obiecte
•Adaptive Cruise Control •Adaptive Cruise Control
•Asistent blocare trafic
•Franare automata de urgenta
68
Cuprins
69
Senzorul Lambda planar (LSF)
1
Senzorul Lambda planar, LSF, are un corp ceramic special ca element
de senzor, de forma unei placi cu sectiunea transversala
dreptunghiulara. Pe langa celula de masurare, in ceramica planara mai
este integrata o rezistenta de incalzire. Scopul acesteia este de a grabi
2
incalzirea sondei astfel incat temperatura de functionare sa fie atinsa in
20 – 30s de la pornirea motorului si, implicit, declansarea controlului
3
Lambda. Partea exterioara a electrodului se afla in curentul de gaze
arse iar partea interioara este in contact cu aerul exterior. Diferenta
4 numarului de molecule de oxigen intre exterior si interior creaza o
diferenta de potential care poate fi masurata ca tensiune.
5
Tensiunea senzorului se schimba brusc in apropierea amestecului
stoichiometric aer/benzina. Aceasta schimbare are loc in domaniul 450
– 500mV pentru sisteme cu functionare la = 1.
1. Cablu de conexiune La o tensiune de 800 – 1000mV amestecul este bogat, cu < 1. Daca
2. Suport contact tensiunea senzorului este in jur de 100 mV, atunci amestecul este
3. Elementul senzorului planar sarac ( >1).
4. Izolatie ceramica
5. Carcasa
70
Sonda Lambda electro-chimica (principiul de functionare)
mV
1. Gaz de evacuare 8 9
1 2 3 2. Suprafata ceramica poroasa 1000
3. Canal aer de referinta
Tensiune senzor Us
4. Tensiune senzor 800
V 4
5. Incalzire senzor
6. Tensiune incalzitor 600
7. Celula de masurare placata cu
metal nobil microporos
8. Amestec bogat
400
7 9. Amestec sarac
5 200
V
0
6 0.8 1 1.2
Coeficientul de aer
Ceramica, care functioneaza ca senzor in doua puncte conform principiului Nernst, incepe sa conduca ioni de
oxigen de la aprox. 350°C. Deoarece oxigenul rezidual continut in gazele de esapament, chiar si in timpul
functionarii cu exces de combustibil, se produce o tensiune electrica intre ambele suprafete de frontiera
datorita diferentei de proportie de oxigen de pe ambele parti ale senzorului. Ca urmare, este posibil sa se
utilizeze proportia de oxigen din gazele de esapament ca masura a raportului aer-combustibil.
71
Sonda Lambda LSF Xfour
Sonda Lambda LSF Xfour este un senzor planar binar si =1, facut din ZrO2 (principiu Nernst) avand integrate o
rezistenta de incalzire si o pompa de oxigen pentru referinta. Senzorul va avea ca referinta oxigenul pompat, in locul
aerului, prevenind astfel posibilitatea de contaminare a aerului de referinta. Curentul de pompare este generat de
tensiunea electrica de pompare aplicata prin intermediul unei rezistente seriale.
Senzorul poate fi incalzit pana la o valoare prestabilita prin determinarea exacta a rezistentei interne. Aceasta
determinare se face de doua ori pe secunda, semnalul fiind suprapus seste semnalul senzorului lambda. Prin
determinarea nevoii de incalzire a senzorului lambda, se poate calcula temperatura de evacuare a gazelor de
esapament, astfel senzorul lambda putand avea si rol de senzor de temperatura a gazelor de evacuare.
72
Senzor Lambda LSF Xfour
Comparare LSF Xfour cu LSF 4.2
Sonda LSF Xfour este pregatita mult mai

repede de functionare si are punct de
inflexiune in zona Lambda 1.0 in comparatie
cu sonda LSF 4.2.
73
Diagnoza senzorului Lambda
Masurarea amplitudinii semnalului tensiune a senzorului Lambda: Valoare nominala: 100…1100 mV (de la min. la
max > 500mV). In cazul franei de motor: 0...300mV (exces de aer). In cazul existentei unei abateri: inlocuiti senzorul
Lambda, daca este necesar, pentru a evita erorile in formarea amestecului
Frecventa semnalului de tensiune senzor Lambda: Valoare nominala: > 0.3 Hz (Perioada < 3sec) la ralanti,
respectiv >1 Hz la 2-3000 rpm. In cazul unei abateri : inlocuiti senzorul Lambda
Rezistenta incalzitorului senzorului Lambda: Valoare nominala: < 20 Ohm masurata la componenta, temperatura
componentei T~ 20°C. Raca rezistenta este mai mare: inlocuiti senzorul Lambda
Alimentarea incalzitorului senzorului Lambda: incalzitorul nu este alimentat continuu (a se vedea conditiile de
comutare). Valoare nominala: 10…14.5 V PWM (la motor rece/senzor rece). In cazul inexistentei tensiunii, cautati
defectul in directia senzorilor de temperatura motor, a cablajului, a alimentarii cu tensiune a sitemului , a
conexiunilor la masa si a unitatii de comanda.
74
Senzor Lambda de banda larga (LSU)
1. Celula de masurare (combinatie inte

o celula de masurare Nernst si o
celula de pompare oxigen)
2. Carcasa de protectie dubla
3. Inel de etansare
4. Carcasa de etansare
11 6. Carcasa de protectie
7. Suport pentru contacte
8. Conexiuni de contact
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 12 9. Element de sustinere din teflon
10. Tub de protectie
11. Fire de conexiune (5-6)
Sonda Lambda de banda larga permite stabilirea concentratiei de oxigen 12. Etansare
in gazul de esapament intr-o gama larga de masurare, identificând astfel
raportul aer / combustibil din camera de ardere. Sondele Lambda de
banda larga efectueaza masuratori precise nu doar in punctul
stoichiometric ( = 1), dar si in gama amestecului saracit ( > 1) si
imbogatit ( < 1). Sonda furnizeaza un semnal util doar la o temperatura
de functionare de minim 600 - 800°C. Pentru a atinge rapid aceasta
temperatura, sonda dispune de o rezistenta de incalzire integrata.
75
Sonda Lambda de banda larga (LSU)
1. Gaze de evacuare
2 3 4 2. Teava de esapament
3. Incalzitor
4. Electronica de control
5. Celula de referinta, cu canal
pentru aer proaspat
11
6. Spatiu de difuzie
1 10 7. Electrod Nernst
8. Pompa de oxigen, cu electrozi
interni si externi
9. Strat de protectie poroasa
10. Canal de admisie gaze de
evacuare
9 8 7 6 5 11. Bariera de difuzie poroasa Curba caracteristica de curent Lambda
Pentru sonda Lambda de banda larga LSU4, celula de masurare este constuita din dioxid de zirconiu-ceramic
(ZrO2). Aceasta este o combinatie dintre o celula de masurare Nernst (functioneaza asemanator cu o sanda
Lambda clasica) si o celula de pompare a oxigenului, care transporta ionii de oxigen. Prin aplicarea unei tensiuni
de pompare UP la electrozii de platina ai celulei pompei, oxigenul poate fi pompat din gazele de esapament in sau
din spatiul de difuziune, prin bariera de difuzie. Un circuit electronic din unitatea de comanda utilizeaza o celula de
concentratie Nernst pentru a regla tensiunea aplicata celulei pompei astfel incat compozitia gazului din spatiul de
difuziune sa fie permanent = 1. In cazul gazelor de esapament saracite, celula pompei evacueaz oxigenul
(curent de pompare pozitiv), iar in cazul gazelor imbogatite, oxigenul este pompat in spatiul de difuziune (curent
de pompare negativ). La = 1 nu trebuie pompat oxygen, curentul pompei fiind nul. Curentul pompei este
proportional cu concentratia de oxigen din gazele de esapament si este astfel o masura (neliniara) pentru factorul
de exces de aer .
76
Sonda lambda de banda larga LSU – princ. de functionare
77
Sonda lambda de banda larga - Testare
Ralanti Accelerare
Tensiunea celulei Nernst Gas path
Tensiunea de pompare
Gas surge
Incalzire
Verde: Rezistenta de compensare

Gri: Incalzire plus Tensiunea de incalzire
Alb: Incalzire minus
Galben: Masa virtuala
Rosu: Pompa de curent
Negru: Tensiunea celulei nerst.
78
Defecte indicate de aspectul senzorului Lambda
Aspect senzor Lambda: Aspect senzor Lambda :

Aspect senzor Lambda : Aspect senzor Lambda :
depuneri de granuule verzi. culoare maro inchis.
negru cu depuneri de ulei. culoare rosie sau alba.
Cauza posibila: Cauza posibila :
Cauza posibila : Cauza posibila :
Antigel in camera de amestec prea bogat.
consum mare de ulei. aditivi in benzina.
ardere. Masuri de luat :
Masuri de luat : Masuri de luat :
Masuri de luat: verificati presiunea
Verificati ghidurile si nu folositi aditivi in benzina.
Inlocuiti senzorul Lambda. combustibilului. Inlocuiti
simeringurile de supape; Inlocuiti senzorul Lambda.
Verificati uzurile si senzorul Lambda.
pot fi uzate. Inlocuiti
crapaturile blocului motor,
senzorul Lambda.
chiulasei, galeriei de Aspect senzor Lambda :
admisie si garniturii de Protectia cablului este
chiulasa. deteriorata si cablul este
intrerupt.
Cauza posibila :
Lovituri de pietre. Cablul este
prea intins.
Masuri de luat :
Inlocuiti senzorul Lambda.
79
Senzorul NOx
2
O2 O2
1 3 1. Electrod activ NOx

2. Electrod de platina
O2 - Celula O2 – Celula 3. Electrod selectiv O2
Gaze evacuare
de masurare de pompare 4. YS-ZrO2
4 5. Incalzitor
Celula referinta
Gazele de evacuare ajung la nivelul primei celule. Cantitatea de oxigen continuta de acestea, influenteaza curentul de
pompare ce este aplicat, pentru a mentine cantitatea de oxigen la valoarea Lambda stoichiometrica. Ca urmare,
calculatorul de NOx poate determina cantitatea reziduala de oxigen din gazele de evacuare. In cea dea doua celula
de masurare, NOx este descompus de catre electrodul de reducere. In timpul acestui proces, este produs oxigen ca
trebuie “eliminat”. Pentru aceasta, este necesar un curent de pompare ce este masurat pentru a putea determina
continutul de NOx in gazele de evacuare. Calculatorul de NOx este conectat prin CAN cu calculatorul de motor.
Senzorul NOx masoara simultan cantitatea de oxigen din gazele de evacuare ( =0.8… aer) si canztitatea de oxizi de
azot (acuratete de ±5 ppm pentru 0…100 ppm NOx)
80
Senzor NOx / calculator/amplificator semnal NOx
2
1 mA 3
1. Bariera 1
4 2. Pompa de curent camera 1
3. Bariera 2
4. Iesire N2
5. Pompa de curent camera 2
6. Element catalitic
7 7. Electrolit solid (ZrO2)
6 mA
5
Convertor catalitic NOX cu senzor NOX si ECU
NOX la BMW seria 1 cu injectoare
piezoelectrice Continental.
Testarea senzorilor de NOx poate fi facuta doar prin intermediul
diagnozei, prin verificarea valorilor reale, respectiv prin intermediul
osciloscopului pentru verificarea protocoalelor de transmisie.
Continental NOx-ECU
81
Senzorul de particule in suspensie
ECU senzor
Unitate senzor
Element de masurare
Pentru a putea satisface normele de poluare US-CARB incepand cu 2013, respectiv EU VI pentru monitorizarea
filtrului de particule prin protocolul OBD, este necesar utilizarea senzorilor de particule in suspensie din gazele
de evacuare.
Unitatea de masurare are integrata un element de incalzire, precum si un element de masurare al temperaturii.
Pentru masurarea particulelor in suspensie se masoara variatia rezistivitatii la depunerea de funingine. Avand in
vedere depunerea continua a funinginii, este necesara arderea periodica a depunerilor, prin supraincalzirea
elementului de masurare.
Comunicarea cu calculatorul motor se face prin utilizarea protocolului CAN.
82

Sisteme de comunicatie in autovehicule
0
Cuprins
• Capitolul 1 • Capitolul 3
• Introducere, avantaje, constructie • Organizarea retelei
• Protocol de date, vedere de ansamblu • Adresarea

Bus
• Capitolul 2 • Topologia
• Nivelul tensiunii • Capitolul 4
• CAN High-Speed / Low-Speed • MOST, Bluetooth, FlexRay
• LIN-Bus • BSS, SENT, LVDS, Ethernet
• Gateway • Exemple de eroare
1
Introducere
Dorinta cresterii gradului de siguranta, confort si economie, precum si cerintele legale privind
compatibilitatea cu mediul inconjurator a vehiculului, pot fi realizate numai cu ajutorul
sistemelor electronice suplimentare. Ca urmare, numarul sistemelor electronice din vehicule
este in crestere.
Luand in considerare toate semnalele prelucrate de sistemele individuale, se poate observa
ca aceste semnale ar necesita si un numar mai mare de ECU. De exemplu, valoarea vitezei
de deplasare are aplicatii si in Electronic Stability Program (ESP) pentru Drive Dynamic
Control, in managementul motorului pentru Speed Control (Tempomat) si in radioul
vehiculului pentru adaptarea volumului in functie de viteza.
2
Avantaje
Utilizarea sistemelor modere de comunicare intre diversele sisteme ale vehiculului prezinta
urmatoarele avantaje fata de metoda conventionala, cu cabluri:
• Reducerea costurilor, a greutatii si spatiului ocupat ca rezultat al reducerii numarului de

cabluri utilizate;
• Fiabilitate si siguranta sporita in functionare datorita numarului mai mic de conexiuni
electrice;
• Simplificarea asamblarii vehiculului in procesul de fabricatie;
• Utilizarea semnalelor senzorilor de catre multiple sisteme;
• Conectarea usoara a componentelor senzorului la magistrala de date;
• Echipare simpla a vehiculului, cu posibilitatea de montare a diverse variante de echipare
obtionale;
• Rata de eroare scazuta datorata monitorizarii continue a informatiilor transmise de catre
ECU si prin masuri suplimentare relevante pentru siguranta in protocoalele de date.
3
Terminologia de baza – Topologia retelei
Topologie inseamna structura interconexiunilor mai multor dispozitive intre ele, intr-o
retea de computere, pentru a asigura schimbul comun de date.
Inel Stea Retea reticulata Retea complet reticulata
Arbore Linie Bus
4
Exemplu de structura retea Audi A8 DVD changer spate
ECU
Telefon / telematics
Bluetooth
Telefon mobil
ECU pentru info

ECU cu afisaj in ECU reglare ECU pentru info
display spate stg. si
panoul de bird distanta display spate dr. si
unitate de operare
CAN Cruise control

adaptiv (500 kbit/s)
unitate de operare
ECU pentru info

display fata si ECU DSP
unitate de operare
CAN panou de bord
(500 kbit/s)
Data
Interfata
bus diagnostic
diagnoza Data
interface
bus MOST bus (21 Mbit/s) ECU navigatie
Diagnoza CAN
Priza diagnoza (500 kbit/s)
motopropulsor
(500 kbit/s)
CD ROM drive TV tuner
CAN
ECU frana de ECU reglare
CAN confort (100

ECU Airbag ECU ABS cu EDL
mana si electrica faruri
CD changer Radio digital
kbit/s)
CAN
motopropulsor
(500 kbit/s) Electronica Electronica ECU suspensie ECU transmisie
motor 1 motor 2 adaptiva automata ECU cititor Chip
Modul radio
card
Bus intern Element incalzire Element incalzire ECU ventilare

ECU ventilator ECU incalzire ECU ventilare
la picioare spate la picioare spate scaun pasager
aer proaspat parbriz scaun sofer
stanga dreapta fata
ECU sistem LIN
ECU capota ECU motor ECU comanda Volan
inclinare
portbagaj stergatoare usa garaj multifunctional
volan/antifurt
ECU reglare cu
ECU detector ECU management ECU autorizare ECU ajutor la
ECU Climatronic memorie scaun
LIN remorca baterie intrare si pornire parcare
spate
(20 kbit/s)
ECU system ECU 1 alimentare ECU 2 alimentare ECU electronica Senzor unghi
central confort bord cu current bord cu curent coloana volan volan
CAN confort (100
kbit/s) Comanda
ECU monitorizare ECU trapa ECU incalzire ECU identificarea
climatronic spate
presiune in roti electrica aditionala soferului
si display
ECU reglare LIN
ECU usa pasager ECU usa spate ECU usa spate ECU reglare
ECU usa sofer scaun pasager
fata stanga dreapta scaun sofer
fata
Receptor
ECU ventilare ECU ventilare Motor glisare
comanda radio
scaun stg. spate scaun dr. spate trapa electrica
incalzire auxiliara
5
Gateway
Numarul tot mai mare de functii din autovehiculele moderne duce la arhitecturi electronice din ce in ce mai
complexe si la un numar tot mai mare de unitati de control electronice (ECU). Pentru a asigura o
comunicare sigura si clara intre diversele sisteme, este necesara un calculator ce coordoneaza transferul
de date intre diversele sistemele din retea.
Pentru aceasta, calculatorul de Gateway permite comunicarea intre diversele retele din interiorul
autovehiculelor, functionind astfel nu numai ca nod de comunicare, ci si ca calculator central intre diversele
retele individuale (tren de rulare, caroserie, sisteme infotainment etc.).
Functionare:
Gateway este interfata intre diferite sisteme bus din vehicul. El permite comunicarea intre diferite ECU ale
diferitelor sisteme bus.
CAN –Aparatura MOST
bord 21 MBit/s
Functiile principale: Diagnoza CAN 500 kbit/s
• Diagnoza intrerupere MOST Ring. 500 kbit/s
• CAN-Drive.
• Sleep si Wake-up.
CAN drive
Intrare Iesire 500 kbit/s
optica optica
CAN Control distanta

500 kbit/s
Conexiune electrica (optional) CAN -Confort
Soursa: VW 100 kbit/s
6
Topologia liniara
Elementul principal al unei topologii liniare este faptul ca foloseste un singur cablu (in automobile, din motive
de siguranta, sunt folosite adesea 2 cabluri, numita "pereche rasucita") la care sunt conectate toate nodurile.
• Topologia retelei poate fi modificata foarte usor prin adaugarea de noi participanti.
• Mesajele sunt trimise de catre toti participantii si sunt distribuite prin bus.
• Retelele sunt disponibile ca “monofir" si ca “pereche rasucita".
• Cadere completa in cazul defectarii liniei/liniilor centrale*.
*in functie de tipul defectului,executia liniilor si aplicatiei sistemului respectiv.
7
Topologia stea
Topologia in stea consta dintr-un nod central la care sunt conectate toate celelalte noduri.
• In cazul topologiei active in stea, nodul central contine un computer care proceseaza si transfera datele.
• In cazul topologiei pasive in stea, el numai uneste liniile de bus ale tuturor participantilor.
• Avantajul sistemelor active si pasive in stea consta in faptul ca in cazul defectarii unui participant sau a
liniilor la computerul central, restul retelei ramane neafectata.
• In cazul defectarii computerului central, nu va mai functiona intreaga retea.
8
Topologia inel
Fiecare nod este legat la ambii vecini in topologie de tip stea. In acest mod se formeaza un inel. Astfel de
topologii se folosesc de obicei in domeniul Infotainment.
• Datele de transmis sunt transferate de la o statie la cealalta pana cand isi ating punctul de destinatie sau
punctul de plecare de unde vor fi respinse.
• Daca se defecteaza o statie, nu va mai functiona intreaga retea.
9
Organizarea retelei
Master-Slave
In cazul unui sistem Master-Slave, un nod al retelei se comporta ca
Master. El determina frecventa de comunicare interogand nodurile
subordonate, asa-zisele Slave. Un Slave nu raspunde decat daca este
interogat de Master.
Multimaster
Unele protocoale Master-Slave permit unui Slave sa raporteze

Masterului daca vrea sa trimita un mesaj. Fiecare nod poate accesa
bus-ul ca sa trimita un mesaj, daca bus-ul pare sa fie liber.
Utilizarea controlului prioritatilor previne un conflict de bus daca mai
multe noduri incearca sa transmita mesaje in acelasi timp.
10
11
12
Constructie
Controlerul CAN Liniile de transmisie de date
Controlerul CAN primeste datele ce trebuiesc

Acestea sunt bidirectionale si servesc la
transmise de la microcontrolerul din ECU, dupa
transmiterea datelor.
care proceseaza datele si le trimite mai departe
la transmitatorul CAN. Acestea sunt desemnate ca si CAN-High si
CAN-Low
In mod similar, la receptionarea unui semnal,
controlerul primeste date de la transmitatorul
CAN, le proceseaza si le trimite in continuare
catre microcontrolerul din ECU.
Transmitatorul CAN
Acesta este in acelasi timp si un transmitator, cat

si un receptor. Transmitatorul are rolul de a
converti datele din controlerul CAN in semnale
electrice si sa le transmita pe liniile magistralei
de date.
In mod similar, acesta primeste date si le
proceseaza pentru controlerul CAN.
Soursa: Audi
13
Formatul mesajului CAN
• "Startul cadrului" indica inceputul unei transmisii folosind un bit dominant.

• In campul "Arbitraj" este determinata prioritatea mesajului.
• "Campul de control" descrie numarul de biti de date din urmatorul camp de date.
• "Campul de date" contine informatiile de date cu lungimea intre 0 si 8 bytes.
• "Campul CRC" (Cyclic Redundancy Check) serveste pentru detectarea interferentelor de
transmisie, daca acestea exista.
• In "Campul ACK" (Confirmare), receptorul confirma primirea corecta a mesajului.
• "End of Frame" reprezinta sfarsitul unui mesaj.
• "Interframe Space" defineste durata pauzei de transmisie.
14
Elaborarea unui protocol de date
Numai starea "0" (ON) sau "1" (OFF) poate fi generata si transmisa.
Comutatorul "deschis" Comutatorul "inchis"

inseamna nivelul de inseamna nivelul activ
odihna (recesiv), deci (dominant), deci logica
logica "1". "0".
15
Informatiile dintr-un protocol de date
Daca bitul 1 este transmis cu 0 V si bitul 2 cu 5 V, atunci informatia inseamna, de exemplu,

“Geamul electric este in pozitie de repaus" sau "Temperatura lichidului de racire este de
20 °C“.
Variante Bitul 1 Bitul 2 Grafica Starea geamului electric Temperatura

lichid racire
Bitul 1 Bitul 2
1 0 Volt 0 Volt In miscare 10°C
2 0 Volt 5 Volt Oprit 20°C
3 5 Volt 0 Volt In dom. de functionare 30°C
4 5 Volt 5 Volt In detectarea blocarii la 40°C

pozitie superioara
16
Informatiile dintr-un protocol de date
Tabelul arata cresterea informatiilor cu modificarea numarului de biti.
Cu cat numarul de biti este mai mare, cu atat informatiile sunt mai multe. Numarul de
informatii se dubleaza cu fiecare bit suplimentar.
Varianta cu 1 Informatie Varianta cu 2 Informatie Varianta cu 3 bits Informatie

bit posibila biti posibila posibila
0 Volt 10°C 0 Volt, 0 Volt 10°C 0 Volt, 0 Volt, 0 Volt 10°C
5 Volt 20°C 0 Volt, 5 Volt 20°C 0 Volt, 0 Volt, 5 Volt 20°C
5 Volt, 0 Volt 30°C 5 Volt, 0 Volt, 5 Volt 30°C
5 Volt, 5 Volt 40°C 5 Volt, 5 Volt, 5 Volt 40°C
5 Volt, 0 Volt, 0 Volt 50°C
17
Terminologie de baza - Sisteme de numere
In sistemul de numere zecimale (in utilizarea zilnica), numerele 10 (0, Binary Dec. Hex.
1, 2, ..., 8, 9) sunt folosite in mod obisnuit. Folosind valorile fiecarei 0000 0 0
pozitie a cifrei, un numar din sistemul de numere zecimale trebuie 0001 1 1
inteles dupa cum urmeaza: 0010 2 2
197 = 1x102+9x101+7x100 0011 3 3
0100 4 4
In sistemul de numere binare, se utilizeaza doar doua numere 0101 5 5
(0 si 1). Ca urmare, unitatile dimensionale sunt la puterea a 0110 6 6
doua in acest sistem, prin urmare puterile se bazeaza pe 2 0111 7 7

1000 8 8
(acestea sunt 1, 2, 4, 8, 16, ...). Folosind valorile fiecarei pozitie
1001 9 9
a cifrei, un numar din sistemul de numere binare trebuie 1010 10 A
inteleas dupa cum urmeaza: 1011 11 B
11000101 = 1x27+1x26+0x25+0x24+0x23+1x22+0x21+1x20 1100 12 C

1101 13 D
16th 8th 4th 2nd 1st
1110 14 E
In sistemul numeric hexazecimal, numarul 16 (0, 1, 2, ..., 8, 9, A, B, C, 1111 15 F
D, E, F) este folosit ca baza.
C5= 12x161+5x160
18
Terminologia de baza - bit si octet
Ambele cuvinte sunt unitati dimensionale pentru informatii. Un octet este compus dintr-
un numar binar de opt cifre. Asa-numita WORD. Fiecare dintre cele opt cifre este un bit -
deci cea mai mica unitate dimensionala pentru informatie :
1 Byte 0 0 1 0 1 1 0 1 = 101101 Forma binara

(Octet) 32 8 4 1 = 45 Forma zecimala
1 Bit
Un computer pe 8 biti a devenit invechit in timp, insa ar putea procesa numai

numere de pana la o dimensiune maxima de 255 :
1 1 1 1 1 1 1 1 = 11111111 Forma binara
128 64 32 16 8 4 2 1 = 255 Forma zecimala
In cazul unui computer cu 32 de biti acest numar este number is: 4,294,967,295
In cazul unui computer cu 64 de biti acest numar este:
18,446,744,073,709,551,616 ( 18,4 Trilioane)
19
Privire de ansamblu a diverselor bus
• Sisteme de bus simple pentru vehicule: Viteza

K-Line conform ISO 9141 si ISO 1000
transmisie
14230. date Mbit/s
SEA J1850 IEEE1394
Senzor-Actuator-Sisteme Bus 100
• Cele mai comune sisteme bus pentru TTP 2 Gen.
vehicule: MOST
CAN conform ISO 11898 10 FlexRay
LIN Byteflight
FlexRay TTP
MOST 1 CAN C D2B
Automotive Ethernet A-Bus
0.1 CAN B
K-Line J1850
LIN
J1708 Data lansarii
0.01
1985 1990 1995 2000 2005 2010
Zona rotunda ~ Cost per noduri

~1 €/nod
20
Cuprins
• Protocol de date, vedere generala • Adresare
• Cpitolul 2 • Topologie
• Nivelul de tensiune • Capitolul 4
21
Nivelul de tensiune
Transmitatorul CAN transforma starile logice 0 si 1 in niveluri de tensiune care pot fi transmise pe liniile de
comunicare.
• High-speed CAN utilizeaza o tensiune de 2,5 V pe ambele linii in stare recesiva. In starea dominanta o
tensiune de 3,5 V se afla pe CAN_H si 1,5 V pe CAN_L.
• In cazul Low-speed CAN, in starea recesiva o tensiune de 0 V se afla pe CAN_H si 5 V pe CAN_L. In
starea dominanta o tensiune de 3,6 V se afla pe CAN_H si 1,4 V pe CAN_L.
a)Nivel de tensiune pe Low-speed CAN (CAN-B).

b)Nivel de tensiune pe High-speed CAN (CAN-C).
22
Filtrarea interferentelor
In timpul receptionarii unui mesaj, transmitatorul CAN reconverteste nivelul tensiunii in stare logica. In acest
timp, un amplificator diferential scade CAN_L de la nivelul CAN_H.
Pulsurile de interferenta (de exemplu, de la sistemul de aprindere) au acelasi efect asupra ambelor linii in
cazul perechilor rasucite. Transmisia diferentiala de date permite astfel eliminarea interferentelor pe linie.
Unele transmitatoare evalueaza suplimentar nivelurile de tensiune ale liniilor CAN_H si CAN_L in mod
individual. Aceasta permite functionarea cu un singur fir, in cazul in care una dintre cele doua linii esueaza
din cauza scurtcircuitului sau unei intreruperi.
23
Atenuarea reflexiilor
Reflectiile semnalelor electrice la capetele deschise ale liniilor ar putea interfera cu comunicarea. Pentru a
atenua aceste reflectii, liniile de bus sunt terminate la ambele capete cu un rezistor de 120 .*
Alternativ, rezistentele terminale pot fi integrate in ECU.
Ele sunt testate pur si simplu in paralel cu CAN_H- si CAN_L pe bus, in repaus, valoarea nominala fiind de
cca. 60 .
* Valoarea rezistentei poate varia in functie de retea.
24
High-speed-CAN (CAN C) - Controller Area Network
CAN-C lucreaza cu o viteza de transmisie a datelor de la 125 kBit/s la 1 MBit/s. Ca urmare, transmisia de
date se poate adapta in functie de cerintele in timp real ale trenului de rulare. Uzual, magistralele CAN-C
sunt folosite in urmatoarele sisteme de retele:
• Managementul motorului (ME, MED, EDC).
• Comanda electronica a transmisiei.
• Sisteme de stabilitate a vehicolului (de.ex. ESP).
• Instrumentul de bord.
25
Low-speed-CAN (CAN B)
CAN-B opereaza cu o viteza de transmisie de la 5 kBit/s la 125 MBit/s (optional ca varianta cu un singur fir).
Pentru multe aplicatii din zonele de confort si caroserie, aceasta viteza este suficienta pentru a indeplini
cerintele in timp real specifice acestor zone.
Exemple pentru aceasta aplicatie:
• Controlul sistemului de aer conditionat.
• Geamuri electrice.
• Reglajul scaunelor.
• Controlul trapei electrice.
26
Table of Contents
• Nivelul de tensiune • Capitolul 4
27
LIN-Bus (CAN A) - Local Retea locala de interconectare
LIN-bus opereaza cu o viteza de transmisie de 2.4 kBit/s, 9.6 kBit/s si 19.2 kBit/s. LIN opereaza numai cu o
singura linie de semnal care conecteaza nodurile retelei, implementate prin rezistente de sarcina (Master
30k , Slave 1k ), la tensiunea retelei de bord. Nivelul inalt (logic 1) reprezinta atat starea recesiva cat si
starea de repaus si, starea dominanta (logica 0) pana la aprox.. 0 V.
Exemple de aplicatii LIN:
• Modulul de usa. • Senzorul de ploaie - lumina.
• Trapa culisanta. • Motorul actuatoarelor sistemului
de aer conditionat.
• Stergatoarele de parbriz.
28
LIN Bus - Structura Fizica a Driver-ului
UBAT UBAT UBAT UBAT
30k
30k
30k
1k
Master Slave 1 Slave 2 Slave 3

LIN Bus
Culoare Cablu: Trans-
Trans-
Trans-
Trans-
ceiver
ceiver
ceiver
ceiver
Violet / albastru
Sectiune:
0.35mm2
Fiecare din cele 4 transmitatoare poate sa comute tranzistorul respectiv si astfel, sa puna LIN Bus-ul la
masa. In aceasta etapa se transfera un bit dominant. Daca niciun tranzistor nu este comutat, la LIN Bus
vom gasi tensiunea de baterie.
29
LIN – Caracteristicile LIN ECU
Caracteristicile unitatii LIN master: Caracteristicile unitatii LIN Slave :

• Detine controlul LIN-bus. • Receptioneaza, transmite sau ignora datele in
functie de titlul mesajului primit de la master
• Determina cand va fi trimis un anume mesaj
• Can activeaza master-ul printr-un semnal “wake
• Transmite comenzi unitatilor de comanda LIN-
up”
slave si cere informatii
• Verifica suma check-in datelor primite
• Este Gateway catre sistemul CAN bus respectiv
• Genereaza suma check-in datelor ce urmeaza a
• Sincronizeaza unitatile de comanda LIN-slave
fi trimise
• Monitorizeaza si declanseaza modul sleep
• Se autosincronizeaza cu bit-ul master-ului
• Determina cum sa continue in cazul unui defect
• Poate schimba date cu un alt slave numai la o
• Diagnoza LIN-Slave se desfasoara prin Master solicitare a master-ului
30
LIN-Bus (CAN A) - Retea locala de interconectare
Protocolul LIN
Inceputul unui cadru este indicat de pauza de sincronizare (Synch- Break). SynchBreak consta din cel putin
13 niveluri dominante consecutive urmat de un nivel recesiv.
Campul de sincronizare (SynchField) consta din secventa de biti 01010101. ECU Slave are astfel optiunea
de a se conforma cu baza de timp a masterului si, astfel, de a se sincroniza.
Identificatorul (Identifier) furnizeaza astfel informatii despre continutul unui mesaj (de exemplu, turatia
motorului). Pe baza acestor informatii, toate nodurile conectate la aceasta magistrala decid daca mesajul ar
trebui sa fie receptionat si procesat mai departe sau sa fie ignorat.
Dupa transmiterea titlului trimis de catre nodurile principale, incepe transmisia reala a datelor. Din antetul
transmis, slave recunoaste daca au fost apelat si, in consecinta, trimite raspunsul inapoi la campul de date.
31
Rezumatul defectelor LIN-bus
Unitate LIN
Scurtcircuit la master
masa sau la plus
Unitate LIN Unitate LIN
slave 1 slave 2
Indiferent unde apare un scurtcircuit, in oricare dintre cele 3 unitati de comanda sau intre
unitatile de comanda pe cablul LIN, indiferent daca scurtcircuitul este la masa sau la plus,
sistemul nu mai functioneaza si unitatile slave nu mai pot fi accesate.
Locatia 1
Unitate LIN
~
~
Cablu intrerupt (circuit deschis) master
~
~ Locatia 2 ~
~ Locatia 3
Unitate LIN Unitate LIN
slave 1 slave 2
Cablu intrerupt la locatia 1: Slave 1 si slave 2 nu pot fi accesate

Cablu intrerupt la locatia 2: Slave 1 nu poate fi accesat dar slave 2 poate fi accesat
Cablu intrerupt la locatia 3: Slave 1 poate fi accesat dar slave 2 nu poate fi accesat
32
LIN-Bus (CAN A) - Retea locala de interconectare
Tolerantele transmitatorului si receptorului

Determinarea tolerantelor in timpul transmisiei si receptiei asigura o transmitere stabila a datelor in zonele
recesive si dominante. Pentru ca semnalele valide sa fie receptionate in ciuda interferentelor, zonele de
toleranta sunt proiectate mult mai largi la capatul de receptie.
Viteza datelor magistralei LIN este limitata la maximum 20 kBit/s. Aceasta este necesara datorita unui
compromis intre o panta mai accentuata a trecerii semnalului din dominant in recesiv necesara unei mai
usoare sincronizari a slave-ului, pede o parte, si o panta mai lina pentru inbunatatirea comportamentului
EMC*, pe de alta parte.
* EMC – Compatibilitate electro-magnetica
33
Table of Contents
• Nivelul de tensiune • Chapter 4
• Gateway • Error patterns
34
Magistrala MOST (Pentru sisteme media)
Magistrala MOST a fost dezvoltata special pentru reteaua sistemelor de infotainment in automobile si
suporta pana la 64 de dispozitive.
Viteza de transmisie poate fi de 24.8 Mbit/s (MOST 25), 50 Mbit/s (MOST 50) sau 150 Mbit/s (MOST 150);
iar in viitor se preconizeaza ca viteza de transmisie sa creasca.
Domenii de instalare a magistralei MOST:

• Receptor radio.
• CD player.
• Dispozitive video (DVD si TV).
TV Tuner
• Navigatie.
• Telefon.
Sistem de
sunet Unitate de operare
Display
Figure: VW
35
MOST
MOST este o tehnologie de comunicare dezvoltata special pentru automobile, pentru

transmisia de date multimedia.
Cele trei generatii de MOST:
MOST 25 MOST 50 MOST 150
Aparitie 1998 2006 2007

Vehicul veh. 2000 (BMW, MB, Primul veh. (Toyota) Primul veh. 2012 (Audi A3)
Audi, VW)
Latime banda 25 Mbit/s. 50 Mbit/s. 150 Mbit/s
Conductor • Cablu fibra optica din plastic • Cablu fibra optica din plastic • Cablu fibra optica din plastic
• Linie de doua fire rasucite • Linie de doua fire rasucite
Mesaj 64 Byte (512 Bits) 128 Byte (1024 Bits) 384 Byte (3072 Bits)
36
Cablul de fibra optica

Cablurile POF (Plastic Optical Fiber - Fibra optica de plastic) utilizate la instalatiile automobilelor constau
intr-un miez optic de 980 m inconjurat de o teaca optica de 20 m grosime. Impreuna formeaza un
cablu optic de 1mm. Fibra optica este inchisa intr-o camasa neagra, care este inca o data inconjurata de
o teaca de protectie a cablului. Astfel rezulta grosimea acestui cablu de 2.3 mm.
Avantajele cablurilor POF:

• Nu au interferente electromagnetice.
• Insensibile la interferente.
• Greutate scazuta.
• Flexibilitate la montare mai mare decat cablurile
electrice ecranate.
37
Mediu de transmisie - Cabluri de fibra optica

Cablul cu fibra optica are functia de a conduce impulsurile luminoase generate in transmitatorul unui
ECU, la receptorul altui ECU.
Trebuie luate in considerare urmatorele criterii la instalarea unui cablu de fibra optica:
• Undele luminoase se propaga numai in linie dreapta. Ele nu pot fi indoite.
• Cu toate acestea, ele trebuie sa fie ghidate prin coturile cablului de fibra optica.
• Distanta dintre transmitator si receptor poate ajunge la cativa metri.
• Cablul de fibra optica nu trebuie deteriorat de mecanic ca urmare a vibratiilor sau in timpul instalarii.
• Functionarea cablului de fibra optica trebuie asigurata chiar si in cazul fluctuatiilor majore a
temperaturii in vehicul (- 40 °C la 85°C).
Transmitator
Receptor Receptor
Unitate de Transmitator Unitate de

comanda comanda
Telematics Amplificator
Transceiver
Figure: VW
38
Bluetooth
Bluetooth este un standard industrial pentru reteaua de dispozitive multimedia mobile cum ar fi radio pentru
masina, telefon mobil, telefon, tableta, computer si dispozitive periferice. Bluetooth permite schimbul simplu
de date intre dispozitivele portabile, precum si transportul wireless de semnale audio si video pentru
divertisment si informatii. Cu legatura radio pe distante scurte Bluetooth inlocuieste conexiunea prin cablu,
de ex. intre telefonul mobil si dispozitivul hands-free al telefonului.
1. Telefon.
2. Casca.
3. Tableta.
4. Laptop.
5. Radio.
39
Bluetooth
Banda de frecventa
Bluetooth foloseste banda de 2.4-GHz-ISM-Band (Industrie Stintific Medicina) care este disponibila in toata
lumea fara licenta. Aceasta este disponibila practic la nivel mondial, cu anumite restrictii nationale si, este
rezervat scopurilor industriale, stiintifice si medicale.
Clase de performanta
Dispozitivele Bluetooth sunt impartite in diverse clase de performanta. Constructorii sunt liberi sa aleaga
orice clasa de performanta doresc. Specificatiile actuale definesc trei clase de performanta :
• Clasa 1 cu 100 mW (20 dBm*) putere de transmisie pentru distanta de 100…150 m.
• Clasa 2 cu 2.5 mW (4 dBm*) putere de transmisie pentru distanta de 10…25 m.
• Clasa 3 cu 1 mW (0 dBm*) putere de transmisie pentru distanta de 1 m.
Topologie
Bluetooth permite configurarea automata a retelelor ad-hoc. Aceasta inseamna ca doua sau mai multe
dispozitive fara a se cunoaste anterior unul pe altul, pot construi o retea in mod spontan. Bluetooth se
bazeaza pe principiul Master-Slave. Fiecare dispozitiv Bluetooth poate fi, in principiu, fie Master, fie Slave.
Master este dispozitivul care coordoneaza comunicarea.
* dBm (Decibel Milliwatt) este unitatea de masura pentru nivelul de putere LP, care descrie raportul puterii P la puterea de referinta de 1 mW (milliwatt).
40
FlexRay
Obiectivul FlexRay este acela de a oferi un sistem cu rata de transmisie ridicata care functioneaza
determinist si tolerant la avarii, fiind prin urmare atat flexibil la extindere cat si la inbunatatiri.
Domeniile de aplicatie FlexRay:

• Sisteme de propulie (Drive).
• Sisteme de securitate activa in care nu exista defecte mecanice (X-By-Wire).
• Sisteme pasive de securitate.
• Electronica sasiului si de confort.
41
FlexRay
Pentru a putea sustine sectoare complet diferite, FlexRay utilizeaza doua tipuri diferite de accesare a
magistralei.
In fiecare ciclu exista o parte de transmisie static in care accesul la magistrala va fi reglat prin TDMA(Time
Division Multiple Access).
Ulterior, urmeaza o parte dinamica de transmisie in care accesul la magistrala este reglat prin utilizarea
minisloturilor. Minisloturile sunt ferestre mici de timp in care un mesaj definit poate fi transmis. Acest proces
de acces este, de asemenea, cunoscut sub numele de FTDMA (Flexible Time Division Multiple Access).
42
FlexRay
Flexray functioneaza utilizand o viteza de transmisie de maxim 10 MBit/s, care se realizeaza in conditii
optime de mediu. In timpul utilizarii a doua canale fara acces redundant, pot fi transmise pana la 20 MBit/s.
Ca mediu de transmisie, un sistem FlexRay utilizeaza un sistem de cabluri rasucite, in care pot fi utilizate nu
numai cabluri ecranate, dar si neecranate.
Fiecare dintre cele doua canale FlexRay consta din doua fire care sunt desemnate ca Bus-Plus (BP) si Bus-
Minus(BM).
Pentru a preveni reflexiile in retea, bus-ul se termina cu o rezistenta de 80-110 . Firele sunt rasucite iar
distanta maxima intre doua unitati de comanda este (teoretic) de 24 m, valoarea descrescand cu cresterea
numarului de terminale.
Semnalele sunt transmise printr-un nivel de tensiune de 1.5 V si 3.5 V, acest nivel de tensiune fiind transmis
pe fire cu 0 sau 1, in functie de pozitie. Daca ambele fire au nivelul tensiunii de 2.5V, bus-ul este in repaos.
Pentru a economisi energia, poate fi folosit pentru ambele fire nivelul tensiunii de 0 V.
43
FlexRay
Identificarea starii magistralei are loc prin masurarea tensiunii diferentiale. In acest caz, tensiunea bus
(uBus) este setata egala cu diferenta dintre uBM si uBP (tensiunile la BP si BM).
uBus = uBP – uBM
Astfel transmisia de date este protejata impotriva influentelor electromagnetice externe deoarece ele
influenteaza ambele firele in mod egal si sunt anulate in diferenta.
44
Flexray
Data 1 +
Idle
In statusul de repaos LP (Low Power), tensiunea pe
Data 0 - fire este cca 0 V (± 200 mV la BP si BM).
In repaos, ambele fire au o tensiune constanta de

min cca 2,5 V. Diferenta intre tensiuni este 0 V.
600 mV
Data 1 inseamna HIGH. In acest caz firul BP are un
potential mai ridicat decat BM, diferenta fiind o
tensiune pozitiva.
Data 2 inseamna LOW. Aici firul BM are un potential
Data 1 - Data 0 + mai ridicat decat BP, rezultand o diferenta de voltaj
negativa.
In starea de echilibru este setat la o diferenta de
tensiune de maxim 500 mV. Pentru a seta un Logic
1 sau ) este necesara o diferenta de tensiune de
3.0 (V)
BP BM min 600 mV
2.5 (V) 1 0
2.0 (V)
BM BP
Repaos LP = Repaos putere scazuta
BP = fir Bus Plus
BP = fir Bus Minus
Repaos LP Repaos Data 1 Data 2
45
Bit-sincron de semnal
In timpul transmisiei sincrone, statiile de emisie si receptie raman sincronizate. Ambele posturi, transmitor si
receptor, au un semnal de ceas comun pe care statia de receptie le primeste de la statia de emisie sau
deriva din semnalul de transmisie. Prin urmare, toate caracterele consecutive care urmeaza unei secvente
de caractere se afla in aceeasi retea fixa. Aplicatie:
• Comanda alternatorului.
• Senzorul inteligent al bateriei.
46
Protocol SENT – - Transmisie cu o singura margine
Protocolul SENT a fost prezentat producatorilor americani de automobile de catre General Motors.
Transmisia folosind protocolul SENT este digitala si este relativ necritica impotriva semnalelor de
interferenta. Aceasta se datoreaza faptului ca continutul informatiei este citit in momentul caderii
semnalului (marginea unica). Timpul dintre doua margini descendente de impulsuri contine informatia
despre nibble (1 nibble = 4 biti). Protocolul total SENT consta dintr-un sir consecutiv de nibble.
Aplicatie:
• Masmetru de aer cu film cald HFM 8.
• Senzorul de presiune galerie de admisie si presiune de supraalimentare PS-4.
• Senzor de presiune combustibil.
Structura unui mesaj inceput cu SYNC-Pulse pentru separarea mesajelor.
47
Ethernet
Pana acum cativa ani s-a presupus ca Ethernet nu-si va gasi niciodata rolul intr-un automobil fabricat in
serie, cu exceptia accesului la diagnostic. Intre timp, sistemele de asistare a driverului bazate pe camera
video au gasit aplicatii pentru prima data pentru Ethernet ca retea de sistem.
Producatorii de vehicule, furnizorii si producatorii de instrumente de dezvoltare, se confrunta cu noi
provocari, deoarece protocolul Internet si Ethernet reprezinta o noua tehnologie de retea pentru vehicul.
Chiar si in prima varianta de Ethernet pentru automobile, latimea de banda a fost de 100 Mb/s, care este
de zece ori mai mare decat cea a FlexRay.
48
Ethernet
Ethernet este deja disponibil pentru aplicatii auto. Ethernet este o solutie completa duplex care permite
transmiterea si receptia simultana a datelor la o viteza de transmisie de 100 Mb/s. O caracteristica
importanta este utilizarea unei singure perechi de cabluri neecranate - un avantaj de pret clar fata de
standardele Ethernet mai vechi.
Application:
• Diagnosticarea vehiculelor.
• Sisteme de asistenta pentru sofer bazate pe camere.
• Transmisii audio-video.
49

CURSURI

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CURSURI

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ESI[tronic]: diagnoz modern pentru autovehicule

Metode si tehnologii moderne de diagnosticare

ESI[tronic] este conceptul ideal pentru diagnoza autovehiculelor i

CAS "Service Asistat de Computer“

Apelarea memoriei rezervate erorilor / defectelor din SIS

Citirea direct a datelor de diagnoz a unit ii de comand în

Leg tura inteligent între SIS i SD pentru

Strategia de identificare a defec iunilor

Diagnoza sau identificarea defec iunilor nu trebuie

Verificarea conectorului senzorului de mi care (rezisten a intern ) cu SIS/CAS

Informa ii suplimentare despre

Afi area codurilor

Dup p app sarea tastei F8 i

Metode si tehnologii moderne de

Testarea sistemelor electrice si

• Marimi si masuratori electrice

Sursa de Tensiune V Sarcina

Electronii ce se gasesc in miscare intr-un circuit, nu

1. Cum este masurata tensiunea unei surse de curent?

2. Cum este masurat curentul intr-un circuit electric? A

3. Cum este masurata rezistenta unei componente?

Ohmmetrul este conectat in paralel cu rezistenta

1. Din ce rezistente este compus un circuit 3. Cum este calculata rezistenta

1. O infasurare a unui demaror are o rezistenta de 0.84 ohm. Ce current

I = U : R = 11,4 V : 0,84 Ohm = 13,57 A

2. Printr-un releu trec 0.54 amperi la 11,5 volti.

R = U : I = 11,5 V : 0,54 A = 21,3 ohm

3. O bujie incandescenta are o rezistenta de 0,74 ohmi.

2. Cum se comporta tensiunea

2. Care este curentul intr-un circuit

I1 I2 Pentru un circuit paralel,

Intrerupatorul trebuie inchis

No. Conditia Circuitului V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10

1 Nici un defect in sistem 12 0 12 0 0 0 12 0 0 0

3 Circuit deschis la siguranta (Sigurata arsa) 12 12 0 0 0 0 0 0 0 0

No. Conditia Circuitului V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10

2 Rezistenta mare la contactele releului 12 0 12 0 0 2 10 0 0 0

3 Rezistenta mare la X1 & X4 12 2 10 0 0 0 6 4 0 0

4 Rezistenta mare releu & X5 12 0 10 0 2 0 8 0 4 -2

5 Rezistenta mare releu sau X4 sau X5 12 0 12 0 0 ? 8 ? ? ?

Baterie umeda Baterie AGM Baterie Gel

Conditii toride: Performanta buna dar imbatranire rapida

“Bateria imbatraneste vara si moare in timpul iernii".

100% 65% 0° 155%

Test are cu BAT

1. Ce fel de cabluri de pornire, incarcatoare de baterii si ajutoare de pornire pot fi

Faza 1: Incarcarea principala(LED-ul verde clipeste des)

Faza 3: Finalul incarcarii (LED-ul verde sta aprins)

U1 = 14.0-14.4V (12V) U2 = 14.4-14.8V (12V) U3 = 12.8/25.6V

Baterii Incarcare Metoda incarcare

BAT 415 BAT 490

Baterii auto si de (W), IU ,Uconst, 0.15 x K5 Incarcare princ.

Lead-Gel WUIa, IUIa, IU0U 0.15 pana la 0.20 x K5

6. Aveti grija la cabluri sa nu ajunga in contact cu ventilatorul sau cu cureaua de

1. Cum se face repararea?

• Marimi si masuratori electrice • Demaror / Alternator

• Modele, principiul de functionare • Constructie si functionare

• Tehnologia bateriilor • Testare

• Incarcarea bateriilor • Regulator multifunctional

• Defectele si testarea bateriilor • Sistem Start/Stop

• SISTEME ELECTRICE • Constructie si functionare

Circuit doua • Influenta slaba asupra cuplului motor

Regulator • circuit I/O

Verificarea alternatorului compact pe vehicul