Automate programabile Titular curs: Conf.dr.ing.

Rizescu Ciprian Ion 2023

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA” BUCUREŞTI

Facultatea de Inginerie Mecanică şi Mecatronică
Specializarea: MECATRONICĂ
Disciplina: AUTOMATE PROGRAMABILE

Curs 1
Noțiuni introductive
Introducere în limbajul de programare FBD.
Blocuri de funcţii logice. Blocul SET/RESET

1.Noțiuni introductive
Domenii de aplicare a automatelor programabile (AP)
▸ Asamblare & Manipulare;
▸ Automatizarera clădirilor;
▸ Produse alimentare si bauturi;
▸ Ȋncălzire, ventilare, aer condiționat: HVAC (heating, ventilation and air conditionning);
▸ Packaging;
▸ Procese de prelucrare / Producție;
▸ Gestionarea deșeurilor;
▸ Aplicații pentru vehicule;
▸ Altele.

Scopul cursului
Obiectivul cursului constă în familiarizarea cu limbajul de programare Function Block
Diagram (FBD) şi realizarea primelor programe folosind acest limbaj. În acest scop se va utiliza
mediul de programare PneuAlpha Visual Logic software (VLS) dezvoltat de SMC Corporation pentru
miniautomatelor din seriile αPneuAlpha.

2. Noţiuni de bază
• Structura automatului programabil
Un controler logic programabil este un microcalculator construit special pentru a rezolva prin
program problemele de logică specifice automatizării proceselor şi sistemelor secvenţiale. Denumire
uzuale, mai des folosite, sunt: automat programabil – în română sau PLC (Programmable Logic
Controller) – în engleză, dar şi pe plan internaţional. Conceptul de automat programabil a pornit de
la necesitatea înlocuirii tablourilor de comandă cu contacte şi relee, cu o structură mai fiabilă, mai
flexibilă şi mai uşor de întreţinut.
Standardul EN (IEC) 61131-1 defineşte PLC astfel: un sistem electronic cu funcţionare
digitală, destinat utilizării în mediul industrial, care foloseşte o memorie programabilă pentru
stocarea internă a instrucţiunilor „user-oriented” destinate implementării funcţiilor specifice
(logice, secvenţiale, de temporizare, de numărare şi aritmetice), cu scopul de a controla diferite tipuri
de maşini şi procese prin intermediul intrărilor şi ieşirilor digitale şi analogice.
Automatul programabil (PLC) este deci un echipament electronic care conţine hardware şi
software special adaptate mediului industrial. Schema bloc asociată unui PLC este arătată în figura
următoare.

1
Automate programabile Titular curs: Conf.dr.ing. Rizescu Ciprian Ion 2023

Fig. 1 Schema bloc a automatului programabil

Ce trebuie să alegem CLP sau CPA?

În timp ce CLP-urile (controlere logice programabile) au fost utilizate mai mult de 40 de ani,
progresele recente obținute în acest domeniu au crescut foarte mult capacitățile lor, astfel încât linia
de separație dintre un CLP și CPA (controlere programabile pentru automatizari) se estompează pe
zice trece. Ce diferențe rămân între aceste două categorii? Există un decalaj de performanță între
CLP-uri și CPA-uri pe care utilizatorii ar trebui să le aiba în vedere atunci când trebuie făcută alegerea
de cea mai bună soluție pentru o anumită aplicație.

O scurtă istorie poate aduce această discuție în contextul precizării deosebirilor sau asmănărilor dintre
cele două elemente. CLP-urile au fost create la sfarsitul anilor 1960 pentru a înlocui sistemele bazate
pe relee. Conceptual, au fost similare și utilizate cu logica de scara în care se imită aspectul de
diagrame pe care ingineri le folosesc pentru a reprezenta relee și temporizatoare fizice, precum și
conexiunile dintre ele. CLP-urile timpurii necesitau terminale dedicate pentru programare, au avut
memorie foarte limitată, și lipsite de controlul de la distanță I / O.
Prin anii 1980, software-ul utilizat în PC-uri a fost introdus pentru programarea CLP-urilor, care a
devenit mai rapid și s-au adăugat mai multe caracteristici în ani care au trecut. De atunci, numeroase
tehnologii noi au fost aplicate CLP-urilor, extinderea în mare măsură a capacitățile lor pe o bază
aproape continuă.
CPA-urile sunt relativ noi pe piață de automatizare, folosind termenul inventat de firma de cercetare
de piață ARC din anul 2001. De atunci, nu a existat nici un acord anume cu privire la ceea ce
diferențiază un CPA de un CLP. Unii utilizatori spun ca termenul CPA este pur și simplu un jargon
de marketing pentru a descrie CLP-uri extrem de avansate, în timp ce alții cred că există o distincție
certă între un CLP și un CPA. În orice caz, definirea exactă a ceea ce constituie un CPA nu este la
fel de importantă ca faptul că utilizatorii trebuie să înțeleagă foarte bine tipurile de aplicații pentru
care fiecare dispozitiv este cel mai potrivit.

Determinarea nevoilor utilizatorilor

Cei mai mulți furnizori propun o gamă largă de CLP--uri și CPA-uri, care pot face dificilă alegerea
produsului potrivit pentru o anumită aplicație.
2
Automate programabile Titular curs: Conf.dr.ing. Rizescu Ciprian Ion 2023

În mod cert CLP-urile au fost considerate ca fiind cele mai potrivite pentru controlul mașinii, atât la
viteze mari sau mici. Caracteristicile comune ale acestor CLP-uri sunt simple executări ale
programelor, memorie limitată, și un accent pe I/O discrete cu control ON/OFF.
Pe de altă parte, un CPA este orientat mai mult spre arhitecturi de sistem de automatizări complexe,
compuse dintr-un număr de aplicații software bazate pe PC, inclusiv funcții HMI (human machine
interface-interfață om-mașină), managementul activelor, istoric, control avansat al proceselor (CAP),
și altele. Un CPA este, de asemenea, în general, o soluție mai bună pentru aplicații cu cerințe ample
de control al proceselor, deoarece CPA-urile sunt mai în măsură să se ocupe de funcții I/O sau de
functiile de control aferente. Un CPA tinde să ofere o mai mare flexibilitate în programare, o
capacitate de memorie mai mare, o mai bună interoperabilitate, precum și mai multe caracteristici și
funcții, în general.

Ca urmare a avea o arhitectură bazată pe logica de tip scară și un accent pe controlul discret on-off,
inseamnă practic extinderea unui CLP dincolo de capabilitățile sale originale, cum ar fi adăugarea de
capabilități extinse de control analogic, s-a dovedit adesea dificilă. În CLP-uri de niveluri mai mari
sau mai mici, a fost necesară introducerea de carduri de hardware separate precum și programarea
lor, pentru a îndeplini funcții în afara celor de bază ale CLP-ului. Aceste funcții ce au fost incluse, nu
au fost limitate la numai acestea, crearea de rețele cu componente multiple, controlul proceselor
extinse, și manipulare complexă a datelor.
Pentru a răspunde la cererea crescândă de mai multă funcționalitate a CLP-urilor, producătorii au
adăugat noi caracteristici și capabilități. De exemplu, CLP-uri mai vechi ar putea găzdui doar un
număr relativ mic de bucle PID, de obicei de aproximativ 16, în timp ce la noile CLP-uri se pot ocupa
de mii de astfel de bucle. CLP-urile mai noi dispun de mult mai multe porturi de comunicare și de
memorie, în comparație cu modelele mai vechi (a se vedea figura 1’).

3
Automate programabile Titular curs: Conf.dr.ing. Rizescu Ciprian Ion 2023

Fig. 1’

Pe de altă parte, CPA-urile furnizează o arhitectură mai deschisă și un design (structură) modular
pentru a facilita comunicarea și interoperabilitatea cu alte dispozitive, rețele și sisteme de tip
enterprise. Ele pot fi folosite cu ușurință pentru comunicarea, monitorizarea și controlul între diferite
rețele și dispozitive, deoarece acestea folosesc protocoale standard și tehnologii de rețea, cum ar fi
Ethernet, OPC, și SQL.
De asemenea, CPA-urile oferă o singură platformă care operează în mai multe domenii, cum ar fi de
mișcare, discret și de control al procesului. Mai mult, designul modular al unui CAP simplifică
extinderea sistemului și face ca adăugarea și eliminarea senzorilor și altor dispozitive să se realizeze
cu ușurință, eliminând adesea necesitatea de a deconecta cablurile. Design-ul lor modular facilitează
adăugarea sau monitorizarea precum și să controlul a mii de puncte I / O, o sarcină dificilă pentru
CLP-uri care să opereze în mod eficient.
O altă caracteristică de diferențiere dintre un CLP și un CPA este bazată pe eticheta de programare
oferită de un CPA. Cu un CPA, o singură bază de date poate fi utilizată pentru dezvoltare, cu un
singur pachet software capabil de multiple modele de programare. Tag-urile sau numele descriptive,
pot fi atribuite funcțiilor înainte de a le conecta la anumite adrese I / O sau de memorie. Acest lucru
face ca programarea CPA să fie extrem de flexibilă, cu scalabilitate ușoară la sistemele mai mari.

4
Automate programabile Titular curs: Conf.dr.ing. Rizescu Ciprian Ion 2023

Alegerea este a proiectantului

Pentru aplicații simple, cum ar fi controlul unei mașini de bază, un CLP este o alegere mai bună decât
o CAP. De asemenea, pentru majoritatea aplicațiilor care constau în principal din I / O discrete, un
CLP este cea mai bună alegere, cu excepția cazului în care există alte cerințe extraordinare, cum ar fi
procesarea datelor extinse.
Ȋn cazul în care cererea include monitorizarea și controlul unui număr mare de elemente de I/O
anlogice , atunci un CPA este, în general, cea mai buna solutie. Aceasta este, de asemenea, în cazul
în care cererea cuprinde o întreagă intreprindere sau fabrica, o situație în care există o solicitare mare,
de obicei, pentru I / O distribuite în număr mare, împreună cu bucle de control extinse, funcțiile sunt
mai bine adaptate la un CPA decât la un CLP.

Confuzia apare atunci când o aplicație se află undeva între simplu și complex, iar în aceste condiții,
un CLP high-end sau o platformă CAP low-end va funcționa corespunzător. În cele din urmă, o
alegere între cele două elemente vor fi definite în mod strict de alți factori, în afara unor cerințe
specifice de aplicare. Acești factori includ, dar nu se limitează la acestea, experiența anterioară cu
fiecare platformă, preț, nivelul sprijinului local și previziuni de creștere viitoare și schimbări.

Odată ce se face o decizie între un CLP sau un CPA, utilizatorii au de obicei o gamă largă de produse
din care să aleagă, chiar dacă numai un singur furnizor este considerată. Asta pentru că CLP-uri și
CPA-uri sunt de obicei proiectate în sisteme de scară, ceea ce înseamnă că este o familie de controlere
pentru a alege din acel interval de la inferior I / O conta pentru o capacitate de sistem mai mare, cu
modul corespunzător mai multe caracteristici și funcții ca și I / O, costuri și prețurile cresc .

Tabelul 1: Avantajele CPA față de CLP-uri

1. O arhitectură mai deschisă

2. Construcție modulară
3. Mai multe opțiuni pentru I/O analogice
4. O mai bună capaciate de control a proceselor
5. Proiectat pentru o bună integrare cu SQL sau alte
baze de date
6. Etichetare ce permite utilizatorilor definirea tipurilor
de date
7. O capacitate extinsă pentru I/O
8. Sunt disponibile mai multe porturi
9. Transmiterea datelor prin port USB
10. Programare prin portul USB

Diferenţele funcționale dintre CLP si PLA

Linia de demarcație dintre CLP-uri și CPA-uri a devenit mai puțin clară, dar există încă unele aplicații
care favorizează în mod clar un CPA, datorită gamei sale mai mari de caracteristici, funcții și
capabilități (Tabelul 1). Iată câteva observații:
• Dintr-o perspectivă de programare, un CLP are de obicei o hartă de memorie și adrese fixă. Prin
contrast, un CPA permite introducerea etichetelor pentru denumire, permițând utilizatorilor să
definească tipurile de date în care acestea se programează. Acest lucru oferă mai multă flexibilitate,
mai ales atunci când se dorește extinderea sistemului.
• În timp ce multe CLP-uri la nivel înalt au viteze excelente de execuție, CPA-urile oferă de obicei o
5
Automate programabile Titular curs: Conf.dr.ing. Rizescu Ciprian Ion 2023

capacitate mult mai mare pentru I / O și o dimensiune a memoriei de utilizator mai mare pentru
proiecte mai mari și dimensiuni mai mari ale sistemului în ansamblu. Acest lucru, de multe ori, le
face o alegere mai bună pentru sistemele mari care cuprind mai multe zone ale unei intreprinderi.
• Ȋn timp ce CLP-uri avansate au dezvoltat opțiuni de comunicare și de manipulare a datelor, CAP-
uri oferă încă mai multe caracteristici încorporate, cum ar fi porturile de date pentru conectare prin
portul USB, un server web pentru a vizualiza datele de sistem și fișierele de date precum și un ecran
LCD pentru o interfață de utilizator îmbunătățită și diagnosticare.
• PAC sunt concepute pentru a fi integrat mai bine cu SQL și alte baze de date. de multe ori acestea
sunt în continuare alegerea pentru aplicațiile de control al procesului, deoarece acestea oferă alte
avantaje, cum ar fi standard de rezoluție analogice de 16 biți pentru măsurători de precizie mai mare.

PLC-uri moderne și PAC-uri împărtășesc multe din aceleași caracteristici, și fie vor lucra în multe
aplicații.

Selecția finală va fi determinată în mod tipic de zeci de factori pentru orice tip de aplicație și a
mediului de companie, inclusiv cerințele funcționale, planurile de extindere viitoare, companie /
relații de furnizor și experiența anterioară cu platforme de automatizare specifice.

Concepte cheie
• Diferențe între CLP-uri și CAP-uri se referă la funcționalitatea (sau ar trebui) și nu doar la o
expresie sau denumire comerciala.
• Utilizatorii care efectuează o selecție pentru o nouă aplicație ar trebui să selecteze aceste diferențe
atunci când este posibil.
• Aplicațiile trebuie să se bazeze în capacitatea de a extinde și a încorpora îmbunătățiri tehnologice

CLP
Un Controler Logic Programabil (PLC) este un singur dispozitiv bazat pe un microprocesor folosit
pentru a automatiza operarea echipamentelor în procesul de fabricație și de mașini, de infrastructură
și de control al transportului. Conceput pentru a înlocui relee și temporizatoare, foloseste logica
circuitelor electrice de și programele prietenoase pentru a programa secvențe de operatii și de reacție
prin intrare și de ieșire pentru dispozitive din lumea reală.

CAP
Un controler pentru automatizare programabil (PAC) este un dispozitiv pe bază de două sau mai
multe procesoare, ca un computer personal (PC) este și este de fapt un PC fuzionat cu un automat
programabil, folosind capabilități multitasking pentru a automatiza controlul asupra uneia sau a mai
multor piese de echipament. Deși PAC-ul include capabilități ale CLP , arhitectura hardware și
software sunt proiectate pentru a fi mai ușor de utilizat pentru IT / programator. Diferențele includ
multitasking; mai multe module pe procesor rack, mai multe limbaje de programare cum ar fi text
structurat, sistem de control distribuit (DCS), etichete de adresare, pe bază de control al mișcării,
standard de rețea pentru PC-uri, cum ar fi de exemplu Ethernet.

6
Automate programabile Titular curs: Conf.dr.ing. Rizescu Ciprian Ion 2023

Aplicații CLP

Aplicații CAP

7
Automate programabile Titular curs: Conf.dr.ing. Rizescu Ciprian Ion 2023

Limbajul de programare Function Block Diagram (FBD)

Metoda uzuală de programare a unui automat programabil este cea care utilizează un PC conectat
prin cablu cu automatul. Există şi posibilitatea programării sistemului cu ajutorul unei console de
programare, însă aceasta este mai greu de folosit şi utilizarea ei a pierdut teren în favoarea programării
pe calculator care, printr-un editor performant asigură numeroase facilităţi în procesul de editare şi
depanare a programului scris.
Standardul IEC 61131-3 defineşte patru limbaje de programare, cu reguli de sintaxă şi
semantică bine precizate, care nu lasă loc pentru dialecte, astfel încât există puţine deosebiri între
recomandările IEC şi ceea ce oferă diferiţii producători. Odată învăţate aceste limbaje, adaptarea la
diferitele medii de programare bazate pe acest standard se poate face cu uşurinţă. Dintre cele patru
limbaje, două sunt literale şi sunt denumite:
▪ Instruction List (IL), respectiv
▪ Structured Text (ST) iar două sunt
grafice:
▪ Ladder Diagram (LD) şi
▪ Function Block Diagram (FBD).
Function Block Diagram (FBD) este un limbaj grafic folosit mai ales pentru programarea
miniautomatelor şi microautomatelor. FBD permite programatorului să construiască programul cu
ajutorul blocurilor de funcţii şi componentelor grafice ce simulează semnalele de intrare şi de ieşire,
existente în bibliotecile mediului de programare. Acestea sunt interconectate între ele prin linii de
semnal şi formează o reţea similară cu diagrama unui circuit electronic. Limbajul FBD este simplu
de utilizat şi uşor accesibil, inclusiv pentru programatorii mai puţin experimentaţi. Aspectul tipic
pentru un program în limbajul FBD este arătat în fig. 2.

Fig. 2 Exemplu de program în limbajul FBD

Un bloc funcţional este reprezentat printr-un dreptunghi şi are un număr de pini pentru
conectarea intrărilor şi ieşirilor. Pinii de pe latura din stânga a blocului sunt alocaţi intrărilor, iar cei
de pe latura din dreapta, ieşirilor. Fiecare bloc elementar operează o singură funcţie asupra intrărilor,
funcţie care este preprogramată în interiorul acestuia.
La intrările unui bloc funcţional pot fi conectate semnalele de intrare (In) sau semnalele de
ieşire de la alte blocuri. Tipul semnalelor de intrare trebuie să corespundă cu tipul acceptat de intrarea
8
Automate programabile Titular curs: Conf.dr.ing. Rizescu Ciprian Ion 2023

blocului. Ieşirile unui bloc pot fi conectate la ieşirile automatului (On) sau la intrările altor blocuri.
Tipul semnalelor de ieşire este identic cu tipul intrărilor.
Evaluarea unui bloc se face numai atunci când stările tuturor intrărilor sunt precizate.
Programul se execută de sus în jos şi de la stânga la dreapta (liniile de semnal sunt parcurse de la
intrare către ieşire).
Bibliotecile mediilor de programare pentru AP oferă o mare varietate de blocuri funcţionale,
care respectă sau nu recomandările standardului IEC 61131. Unele medii oferă blocuri complexe,
care realizează funcţii de reglare (PID) sau operaţii matematice complexe (integrale, dezvoltări în
serie etc.).

3. Mediul de programare PneuAlpha Visual Logic software (VLS)

VLS este un instrument puternic de programare, dar totodată uşor de învăţat şi utilizat, chiar
şi de către programatorii mai puţin experimentaţi. In plus, este prevăzut cu o serie de funcţii deosebit
utile în fazele de elaborare, depanare şi întreţinere a programelor, cum ar fi:

✓ Funcţia de testare a programului elaborat, prin simularea funcţionării off-line (fără conectarea
la automat);
✓ Funcţia de monitorizare în timp real a derulării programului pe automat;
✓ Monitorizarea sistemului în fereastra specială System Sketch window;
✓ Funcţia de întreţinere şi monitorizare de la distanţă (via telefon fix sau mobil);
✓ Posibilitatea de a crea blocuri speciale, prin combinarea blocurilor existente;
✓ Suport detaliat (help), pentru toate problemele de programare, simulare şi monitorizare.

Observaţie: Miniautomatelor din seriile αPneuAlpha pot fi programate şi direct, cu

ajutorul celor 8 butoane existente pe pupitrul frontal al modulului de bază. Această metodă de
programare, denumită ”Direct Programming”, este mai greoaie şi, în consecinţă, mai puţin utilizată.

Ecranul principal de lucru

Ecranul principal cuprinde cele două ferestre de lucru, denumite Function Block Diagram
(FBD) window şi System Sketch Monitor window, precum şi barele de meniuri şi instrumente
standard şi speciale. Dimensiunile ferestrelor pot fi modificate după necesităţi. Pentru început se va
lucra numai în prima fereastră.
Function Block Diagram (FBD) window este folosită pentru
editarea, simularea şi monitorizarea programului şi are două părţi
(Fig.3): -zona de editare a programului (FBD base), delimitată în partea
stângă de latura „Intrare” (Input), iar în partea dreaptă de latura „Ieşire”
(Output); -bara de titlu, în care se trece denumirea programului. In FBD
pot fi efectuate următoarele operaţii:
1) plasarea componentelor I/O, care furnizează semnalele de intrare şi de ieşire, precum şi a
blocurile funcţionale din structura programului folosind butoanele din grupul Accessories
(IN, OUT, LOGI, FUNC, USER);
2) alocarea de parametrii funcţiilor şi blocurilor;
3) conectarea componentelor programului prin linii de semnal, cu ajutorul butonului Wiring;
4) încărcarea (scrierea) programului şi a informaţiilor despre componente în memoria
automatului;

9
Automate programabile Titular curs: Conf.dr.ing. Rizescu Ciprian Ion 2023

5) testarea programului elaborat, prin simularea funcţionării off-line (fără conectarea la

automat);
6) modificarea programului şi a parametrilor alocaţi, introducerea de comentarii şi valori
numerice pe ecran;
7) descărcarea (citirea) programului din automat şi modificarea acestuia;
8) monitorizarea funcţionării automatului on-line (în timpul executării programului);
9) tipărirea ecranului FBD şi a informaţiilor despre componentele acestuia.

System Sketch Monitor window Function Block Diagram (FBD) window

Fig.3 Ecranul principal cu cele două ferestre de lucru

Bare de instrumente

Menu bar – cuprinde opţiunile “File”, “Edit”, “View”, “Insert”, “Tools”, “Search”, “Controller”,
“Com”, “Option”, “Window” şi “Help”.
Standard toolbar – conţine butoanele “New”, “Open”, “Save”, “Cut”, “Paste”, “Print”, “About”,
“Help”, “Zoom” şi “Read from Controller”.
Image toolbar -conţine butoanele “Import” şi “Export” folosite în System Sketch Monitor Window.
Butonul “Import” este folosit pentru a introduce în SSM o imagine exportată anterior (*.img).
Drawing toolbar -conţine butoanele “Line”, “Rectangle”, “Oval”, “Thin”, “Medium”, “Thick”,
“Line Color”, “Brush Color” şi “Align Drawing Objects”.
Controller toolbar -conţine butoanele “Write to Controller”, “Verify Controller Data”, “Diagnosis
of controller”, “Run Controller”, “Stop Controller”, “Auto FBD Wizard”, “Start/Stop Monitor” şi
“Start / Stop Simulation”.
Accessories toolbar – cuprinde grupurile de butoane “Input Signals”, “Functions”, “Logic
Functions”, “Output Signals” şi “User Functions”. O scurtă descriere a acestor butoane este prezentată
în tabelul următor.
10
Automate programabile Titular curs: Conf.dr.ing. Rizescu Ciprian Ion 2023

Grup butoane Descriere

Input Signals (IN) Butoanele IN sunt folosite pentru introducerea semnalelor de intrare
digitale şi analogice, a biţilor de sistem şi a butoanelor de pe pupitrul
automatului.
Functions (FUNC) Butoanele FUNC sunt folosite pentru introducerea blocurilor de
funcţii.

Logic Functions Butoanele LOGI sunt folosite pentru introducerea blocurilor logice.
(LOGI)
Output Signals Butoanele OUT sunt folosite pentru introducerea semnalelor de ieşire
(OUT) şi a biţilor de control.

User Functions Butoanele USER sunt folosite pentru introducerea funcţiilor realizate
(USER) de utilizator.

Wiring button – este butonul pentru realizarea conexiunilor (liniilor de semnal) între blocuri.
User function toolbar -conţine butoanele “User Func” şi “User Func Registration”.
Status bar – oferă informaţii curente despre seria de automat folosită, procentul de blocuri utilizate,
“caps lock key”, “num lock key” şi “scroll lock key”.

Informaţii suplimentare privind operaţiile ce pot fi realizate cu aceste instrumente pot fi

găsite în meniul Help.

Moduri de lucru
In PneuAlpha Visual Logic software (VLS) sunt disponibile trei moduri de lucru,
denumite Programming Mode, Simulation Mode şi Monitor Mode.

a. Programming Mode
Este modul implicit în care sunt editate programele în FBD şi „schiţa” sistemului în ecranul
de monitorizare SSM. Toate meniurile şi instrumentele sunt disponibile pentru programare sau
desenare, pentru adăugarea, eliminarea, copierea, modificarea şi deplasarea blocurilor şi
componentelor, pentru alocarea sau modificarea parametrilor, pentru adăugarea de comentarii etc.
De asemenea, în FBD se pot realiza conexiunile necesare între componente pentru realizarea
programului.

b. Simulation Mode
In modul de lucru „Simulare”, PneuAlpha Visual Logic software testează funcţionarea
programului realizat prin simularea derulării acestuia în absenţa conexiunii fizice cu automatul.
Această testare este deosebit de utilă pentru depanarea programului înainte ca acesta să fie descărcat
în memoria automatului. Utilizatorul are posibilitatea de a schimba starea semnalelor de intrare
(On/Off) şi valorile intrărilor analogice în funcţie de etapa în care se găseşte programul la un moment
dat, iar simulatorul va reactualiza continuu valorile semnalelor şi blocurilor de funcţii. Simulation
Mode poate fi activat sau dezactivat (Start/Stop) prin apăsarea butonului „S” din bara Controller sau
din meniul Controller.

11
Automate programabile Titular curs: Conf.dr.ing. Rizescu Ciprian Ion 2023

c. Monitor Mode
In modul „Monitor” se poate monitoriza sau testa în timp real derularea efectivă a
programului pe automatul conectat la calculator prin cablu sau modem. Informaţiile privind starea şi
valorile curente ale semnalelor şi funcţiilor sunt citite continuu din automat şi reactualizate pe
ecranul calculatorului. Dacă în acest mod de lucru se intervine asupra programului în derulare prin
butoanele de pe automat, un mesaj pe ecran va confirma modificarea, iar monitorizarea va fi oprită.
Aplicaţia va trece automat în modul Programming.
Blocurile de funcţii logice (Logic Function Blocks)
In VLS sunt predefinite 6 blocuri de funcţii logice denumite AND, OR, NOT, XOR, NAND
şi NOR. Acestea pot fi introduse în zona de editare a programului folosind butoanele
corespunzătoare din grupul LOGI. Blocurile logice operează numai cu semnale digitale şi au un
singur pin de ieşire. Ieşirea va fi ON sau OFF în funcţie de starea ON/OFF a intrărilor blocului.
Tabelul următor cuprinde o scurtă descriere a blocurilor logice menţionate. De menţionat
faptul că orice ecuaţie (condiţie) logică poate fi descrisă folosind numai trei operatori logici,
respectiv AND (ŞI – conjuncţie), OR (SAU – disjuncţie) şi NOT (NU – negaţie).

Nr.
Blocul logic Descriere intrări
AND Ieşirea este “ON” numai atunci când toate intrările 4
(ŞI – Conjuncţie) sunt “ON”. Intrările nefolosite sunt considerate
“ON”.
Ieşirea este “ON” când cel puţin o intrare este
OR
“ON”. 4
(SAU – Disjuncţie) Intrările nefolosite sunt considerate “OFF”.
NOT Inversarea stării unui semnal. Ieşirea este “OFF” 1
(NU – Negaţie) când intrarea este “ON” şi invers.
XOR Ieşirea este “ON” numai atunci când o singură 2
(SAU EXCLUSIV) intrare din cele două este ”ON”.
NAND Ieşirea este “OFF” numai atunci când toate intrările 4
(ŞI NEGAT) sunt “ON”. Intrările nefolosite sunt considerate
“ON”.
NOR Ieşirea este “OFF” când cel puţin o intrare este 4
(SAU NEGAT) “ON”. Intrările nefolosite sunt considerate “OFF”.

Blocul ”BOOLEAN”
Blocul funcţional BOOLEAN permite utilizatorului să definească blocuri logice speciale cu
patru intrări, bazate pe utilizarea operatorilor logici AND, OR, XOR, NOT şi a regulilor din algebra
Booleană. Ieşirea blocului este ”ON” atunci când expresia logică definită de utilizator are valoarea
logică ”1”. Intrările nefolosite nu sunt luate în consideraţie. Butonul ”BOOLEAN” se găseşte în
grupul FUNC.

Expresiile logice pot fi scrise în fereastra de dialog a blocului în două moduri echivalente –
(1) folosind forma literară a operatorilor logici sau (2) folosind simbolurile echivalente din
tabelul alăturat.

12
Automate programabile Titular curs: Conf.dr.ing. Rizescu Ciprian Ion 2023

Operator logic Simbol Descriere

AND ∗ Conjuncţie
OR + Disjuncţie
XOR ^ SAU EXCLUSIV
NOT ! NU – Negaţie

Blocul ”SET/RESET”

Blocul are două intrări – SET şi RESET - şi o ieşire, care va reţine (memora)
starea ON sau OFF în funcţie de starea intrărilor. Blocul poate fi setat să
opereze în două moduri:
1) cu intrarea RESET prioritară (Reset priority – este modul presetat);
2) cu intrarea SET prioritară (Set priority).

Reset priority - Când intrarea SET este activată, ieşirea este ON şi reţine această stare şi după
dezactivarea intrării. Când intrarea RESET este activată, ieşirea este OFF şi reţine această stare şi
după dezactivarea intrării. Dacă ambele intrări sunt activate simultan, ieşirea urmează intrarea
prioritară, deci este OFF.
Set priority – Funcţionarea este identică, dar dacă ambele intrări sunt activate simultan, ieşirea
este ON.
Diferitele situaţii posibile în cele două moduri de funcţionare sunt descrise grafic în
diagramele următoare.

13
Automate programabile Titular curs: Conf.dr.ing. Rizescu Ciprian Ion 2023

Fig.4 Situații posibile pentru cele două moduri de funcționare

Ȋn plus, blocul are opţiunea de a reţine ultima stare a ieşirii (ON sau OFF) atunci când
alimentarea cu energie este întreruptă. Totuşi, ultima stare este pierdută dacă automatul este trecut în
modul Stop.

4. Aplicaţii

Exerciţiul 1. Comanda Start/Stop cu două butoane monostabile NO

Prin apăsarea butonului cu revenire B_START, cu contact normal deschis, se porneşte
motorul electric ME, alimentat la 220 Vca. Acesta rămâne pornit până când este apăsat
butonul cu revenire B_STOP. Cât timp motorul este pornit, o lampă de semnalizare
LS (24 Vcc) este aprinsă.

Se cere să se realizeze programul de comandă în limbajul FBD pentru un automat programabil

PneuAlpa cu 24 I/O şi să se simuleze funcţionarea.

Rezolvare
1. Identificarea componentelor conectate la intrarea şi la ieşirea automatului.
Definirea variabilelor de intrare şi de ieşire. Alocarea intrărilor şi ieşirilor.
Butonul de start şi butonul de stop constituie intrări pentru automatul programabil, iar motorul
şi lampa sunt ieşiri. Schema terminalelor I/O pentru automatul considerat este prezentată în figura de
mai jos. Toate variabilele sunt de tip discret (au numai două stări).
14
Automate programabile Titular curs: Conf.dr.ing. Rizescu Ciprian Ion 2023

Deoarece motorul şi lampa sunt alimentate la tensiuni diferite, se alocă ieşirea OUT1 pentru
motor şi OUT2 pentru lampă, aceste ieşiri fiind complet separate. Butoanele pot fi conectate la oricare
din intrările I1….I15, deoarece toate intrările acceptă semnale digitale.

Alocarea intrărilor
INTRĂRI COMPONENTE TIP OBSERVAŢII
VARIABILA LOGICĂ ASOCIATĂ

I01 Buton Start NO B_START (1, buton apăsat) 24 Vcc

I02 Buton Stop NO B_STOP ( 1, buton apăsat) 24 Vcc

Alocarea ieşirilor
IEŞIRI COMPONENTE TIP VARIABILA LOGICĂ OBSERVAŢII
ASOCIATĂ
O01 Motor electric Discret ME (ME=1, motor pornit) 220 Vca
O02 Lampa semnalizare Discret LS (LS=1, lampa aprinsă) 24 Vcc

2. Editarea programului în FBD Indicaţie: Se utilizează un bloc SET/RESET.

3. Simularea funcţionării.

Indicaţie: Se intră în modul „Simulare” apăsând butonul S. Se apasă şi se eliberează (click pe

buton) succesiv cele două butoane. Pentru referat se captează imaginile ecranului în cele patru stări
cu Print Screen şi se selectează în Paint porţiunea de imagine dorită.

Exerciţiul 2. Comanda Start/Stop cu două butoane monostabile NO, acţionate simultan

O presă verticală este acţionată de un cilindru cu dublă acţiune, controlat de un distribuitor

5/2 monostabil. Operatorul comandă acţionarea presei prin apăsarea, cu ambele mâini, a două
butoane monostabile NO (tip “push” normal-deschis) PB1 şi PB2. (condiţie de siguranţă). Presa
revine în poziţia iniţială dacă este eliberat un buton sau sunt eliberate ambele butoane. Cât timp presa
este acţionată, o lampă de semnalizare L1 luminează intermitent.
Se cere să se realizeze programul de comandă în limbajul FBD pentru un automat programabil
PneuAlpa cu 24 I/O şi să se simuleze funcţionarea.

15
Automate programabile Titular curs: Conf.dr.ing. Rizescu Ciprian Ion 2023

Rezolvare
Indicaţie: Se urmează paşii de la exerciţiul 1. Pentru funcţionarea intermitentă a lămpii se
foloseşte un bloc FLICKER.

Exerciţiul 3. Comanda iluminării pe o scară

Pentru comanda iluminării pe o scară se folosesc două comutatoare bistabile K_JOS şi
K_SUS. Lumina se aprinde şi se stinge acţionând oricare din cele două comutatoare.
Se cere să se realizeze programul de comandă în limbajul FBD pentru un automat programabil
PneuAlpa cu 24 I/O şi să se simuleze funcţionarea, în două variante:
A. Folosind blocurile logice elementare;
B. Folosind blocul BOOLEAN.

Rezolvare
Indicaţie: Se urmează paşii de la exerciţiul 1. Se foloseşte funcţia logică XOR (SAU
EXCLUSIV).

16
Automate programabile Titular curs: Conf.dr.ing. Rizescu Ciprian Ion 2023

5. Indicaţii privind întocmirea referatului

Referatul lucrării va cuprinde rezolvarea exerciţiilor 1, 2 şi 3, conform modelelor anexate.

17