Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
php
Automatul programabil
1 Introducere
Powered By
astazi unul din cele mai utilizate echipamente. Succesul lor se datoreaza in primul rand
pretului si faptului ca pot fi puse in functiune si eventual programate de personal fara
pregatire de nivel inalt in domeniul informaticii.
Ceea mai mare parte a automatelor sunt construite pentru a inlocui releele , ele lucrand cu
variabile booleane si avand unitatea centrala simplificata. Ca in toate domeniile, progresul
tehnologic s-a concretizat si aici prin punerea la punct a unor automate programbile
performante, de complexitatea calculaoarelor de proces care ofera multe facilitati si care
pot fi utilizate in automatizari deosebit de complexe.
Primele automate programabile au fost introduse in anul 1969 in Statele Unite de catre
inginerii de la General Motors pentru a satisface nevoile industreie de automabile. Scopul
lor a fost de a inlocui releele utilizate pentru automatizarea liniilor de fabricatie cu
echipamente mai ieftine si, in plus, mai flexibile. Primul automat a fost propus industriei de
automobile sub numele de MODICON (Modular Digital Controller). Din punct de vedere
hardware, in anii ’70 tehnologia de realizare a unitatilor centrale ale automatelor
programabile era dominata de procesoarele bit-slice. Circuitele AMD 2901 si 2903 echipau
automatele MODICON si A-B (Allen Bradley). Chiar si azi unele automate sunt echipate cu
aceste procesoare.
Din punct de vedere software cei mai multi dintre producatorii de automate au
implementat la inceput limbajul LAD (Ladder Diagram). Acest limbaj a fost dezvolatat in
jurul unei reprezentari schematice a circuiteleor cu contacte si relee. Pentru probleme
simple de automatizare, programarea in Ladder Diagram este ideala deoarece este
intuitive si poate fi inteleasa fara o pregatire speciala, dupa o scurta perioada de instrurire.
Automatul programabil Control Logix pe care l-am utilizat pentru conducerea procesului
neliniar are o structura modulara :
Unitatea centrala de procesare are o structura modulara, ea fiind incapsulata intr-un modul
care se introduce intr-un slot din carcasa. Acest modul contine un procesor puternic,
capabil sa gestioneze 32 de taskuri (1 task continuu si 31 periodice sau 32 periodice).
Aceste taskuri sunt la randul lor structurate in mai multe programme.Un singur task poate
cuprinde pana la 32 de rutine. Am mentinoat la inceputul acestui subparagraf ca ,
procesorul (L55) poate gestiona task-uri periodice si un singur task continuu. Fiecarui task
periodic i se poate adauga de catre programtor un numar care repreznta prioritatea cu
care taskul respectiv intrerupe activitatea curenta a procesorului preluand controlul
acestuia. De asemenea fiecarui task periodic i se seteaza tot de catre programtor si
perioada. Spre deosebire de taskurile periodice, intr-un proiect poate exista doar un singur
task continuu. Acesta se ruleaza tot timpul, cu exceptia momentelor cand este intrerupt de
vreun task periodic. Dupa ce s-a executat acest task periodic, controlul procesului este
preluat din nou de task-ul continuu.
Tot in acest modul se afla si memoria sistemului care variaza de la 64K la procesoarele mai
vechi (L50) la 7,5M la cele mai noi (L55). De asemenea la generatia de controlere L63 este
disponibil si un card de memorie externa de 64M. Acesta este util deoarece la caderea
sursei de alimentare datele continute in memorie nu se pierd, spre deosebire de celalalte
tipuri de procesoare.
La acest proiect am utilizat un procesor de tip L55 cu 7,5M. Aceasta memorie se afla
plasata in modulul care contine procesorul. Din punct de vedere structural memoria este
impartita in doua regiuni : memeoria de baza si memoria de program. In memoria de baza
se stocheaza variabilele corespunzatoare marimilor de intrare si iesire ale procesului si
toate celalalte constante utilizate de program (se numesc tag). In memoria de program
sunt stocate toate taskurile care exista in proiect.
Tot acest modul este prevaut si cu o interfata seriala RS232 pentru comunicatia cu
echipamentele externe si o mini sursa de tensiune (baterie alcalina) care are rolul de a
pastra datele incarcate in memoria controlerului in eventualitatea caderii tensiunii de la
reteaua de alimentare. Daca si aceasta sursa redundanta nu mai functioneaza atunci la
caderea tensiunii se vor pierde si datele din memoria automatului.
si respectiv 1756-OF6VI , avand fiecare cate 6 porturi izolate de intrare respectiv iesire.
Ambele module analogice prelucreaza doar marimi electirce (analogice) continue, de aceea
fiecare port de intrare/iesire este prevazut cu un punct de potential nul – masa si un punct
«plus». Potentialul acestuia se masoara in functie de nulul asociat lui. De asemenea cele
doua module permit selectarea mai multor intervalle in care marimile de proces pot
functiona. Astfel se pot utliza 3 domenii : [-10V ;+10V], [0 ;+5V] si [0 ;+10V]. Toate
aceste optiuni se pot selecta foarte usor cu ajutorul programelor pe care acest automat le
utilizeaza. Legatura intre calculatorul pe care ruleaza aceste programe si automatul
programabil se face prin modulul de Ethernet IP descris in paragraful urmator.
Pe langa portul de comnuicatie seriala (RS 232) situat pe modulul unitatii centrale mai
exista si module separate pentru stabilirea unei comunicatii a automatului programabil cu
alte aparate. Aceste module se conecteaza direct intr-un slot al carcasei inteligente.
Avand in vedere ca protocolul Ethernet este foarte utlizat pentru proiectarea unei retele
“obisnuite”, tehnologia lui s-a implementat si in cazul echipamentelor industriale. Astfel au
fost proiectate module de comunicatii intre echipamentele industriale care utlizeaza un
astfel de protocol.
Dupa ce s-a instalat fizic in unul din sloturile carcasei, modulului de EthernetIP i se atribuie
o adresa prin care se poate identifica pe o retea. Aceasta adresa nu este altceva decat un
IP (un set de 4 numere cuprinse intre 0 si 255). Acest IP va deveni de fapt adresa de
identificare a automatului in care se afla situat modulul.
De asemenea prin intermediul acestui modul se pot accesa si utiliza si celalalte module
(analogice si digitale) si de mai multi operatori care se afla conectati la reteaua industriala
unde functioneaza automatul. ‘Poarta’ de acces la toate modulele automatului programabil
o reprezinta carcasa inteligenta.
Fiecare modul, fie cele care contin microprocesoarele, fie modulele de intrare/iesire sau
cele de comunicatii cu reteaua industriala sunt instalate intr-o carcasa inteligenta (Fig. 5).
Modulele singure nu pot fi operationale. Asadar automatul programabil reprezinta (in cazul
nostru) un sistem modular in care buna functionare a partilor lui componente este
asifurata de controlerul carcasei.
Fiecare modul in parte este identificat in functie de locul in care se afla plasat in carcasa.
Fiecare slot in parte este identificat cu un numar de la 0 (slot-ul de langa sursa de
alimentare) pana la n-1(unde n reprezinta numarul de slot-uri disponibile). Exista carcase
cu patru, sapte si respectiv noua sloturi in functie de numarul modulelor cu care este
chipat automatul. De asemenea fiecare carcasa are propria ei sursa de alimentare. Pentru
Toate modulele care compun sistemul Control Logix, indifferent daca sunt modele de
intrare/iesire, module de comunicatie pentru retele industriale sau modele care detin
unitatile de procesare pot fi instalate sau dezinstalate din sloturile carcasei fara a intrerupe
alimentarea acesteia. Astfel daca un modul ce controleaza un proces mai complex se strica
, iar oprirea intregii instalatii tehnologice ar fi foarte costisitoare, el se poate schimba fara
oprirea alimentarii. Totusi pentru evitarea unei astfel de situatii se instaleaza de obicei pe
langa sistemul principal care conduce procesul si un sistem redundant. Astfel cand se
defecteaza unul din automate sistemul redundant preia controlul procesului evitand oprirea
instalatiei tehnologice.