Proiecte Didactice

PROIECT DIDACTIC
Disciplina: Conducere auto.

Clasa:
Tema: Prezentarea generală a autovehiculului.
Subiectul: Urcarea şi coborârea din autovehicul.
Comenzile, rol şi manevrare.
Tipul lecţiei: Lecţie combinată.
Scopul lecţiei: De a învăţa pe cursant comenzile autovehiculului astfel
încât să poată manevra autovehiculul corect şi în deplină siguranţă cu respecta-
rea normelor legale şi de conduită preventivă.
Obiective operaţionale: Cognitive:
O1.Instalarea la volan.
O2.Prezentarea aparatelor de bord şi a comenzilor vehiculului.
O3.Manevrarea comenzilor.
O4.Măsuri pregătitoare pentru pornirea şi oprirea motorului.
O5.Procedura de schimbare a vitezelor.
O6.Pornirea motorului.
O7.Manevrarea dispozitivelor de acţionare ale frânei de motor şi a frânei de
staţionare.
O8.Explicarea accesoriilor de siguranţă.
Afective: Stimularea plăceri de a conduce şi formarea reflexelor şi auto-
matismelor necesare pornirii şi opriri autovehiculului.
Metode şi procedee: Explicaţia, demonstraţia, exerciţiul.
Mijloace de învăţământ: Autovehiculele „ŞCOALĂ”.
Locul de desfăşurare: Poligon auto.
Timp afectat: 2 h.
Material bibliografic: Legea Nr. 49/2006. Regulament de aplicare al
Legea Nr. 49/2006. Notiţa tehnică de exploatare a autovehiculului.
Moment organizatoric: Prezentarea la autovehicul a cursantului.
-Verificarea programării în foaia de parcurs.
-Verificarea ţinutei şi a stării psiho – fizice a cursantului.
-Verificarea cunoştinţelor anterior dobândite de cursant la sală şi orele de
conducere anterioare.
Desfăşurarea comunicării:
Instalarea la volan.
Urcarea la volan se va face pe partea stângă, prin deschiderea portierei, urcând mai întâi picio-
rul drept, aşezarea pe scaun şi introducerea piciorului stâng după care se închide portiera.
După urcare o importanţă deosebită se acordă reglării scaunului astfel încât conducătorul auto
să aibă o poziţie cât mai comodă, corpul să fie bine sprijinit de scaun în aşa fel încât mâinile şi picioare-
le să poată fi folosite libere şi independente pentru acţionarea comenzilor, fără a antrena în mişcare şi
corpul. Poziţia mâinilor pe volan trebuie să fie uşor flexate, semiântinse sprijinindu-se pe volan în poziţi-
a acelor de ceasornic „9 – 10” mâna stângă şi „2 – 3”mâna dreaptă. Se vor regla oglinzile retrovizoare în
aşa fel încât stând pe scaun şi privind înainte fără a mişca capul, gâtul sau corpul, doar prin mişca-rea
ochilor să putem avea o vedere cât mai amplă în spatele vehiculului privind în oglinda interioară şi în
cele două oglinzi exterioare fără un efort.
După aceste reglaje se va ajusta centura de siguranţă în aşa fel încât să nu stânjenească miş-
cările conducătorului auto.
Prezentarea aparatelor de bord şi a comenzilor.

Pentru deprinderea corectă a conducerii autovehiculului trebuie cunoscută aparatura de bord,
comenzile şi rolul fiecărei comenzi în parte în timpul conducerii.
Aparatura de bord a autoturismului DACIA LOGAN .

Turometru, Martor poziţie şi fază scurtă, Martor fază lungă, Martor şoc, Martor lumini de avarie,
Vitezometru, Contor kilometraj, Contor kilometraj zilnic, Pârghie adus kilometraj zilnic la „0” Martor în-
cărcare acumulator, Martor frână de ajutor, Martor rezervă de combustibil, Reostat reglare intensitate
lumini de bord, Manometru şi martor presiune de ulei, termometru şi martor temperatură lichid răcire,
Voltmetru încărcare acumulator, Sondă litrometrică şi indicator rezervă de combustibil, Martor sem-
nalizare direcţie.
Comenzile autoturismului DACIA LOGAN

Temporizatorul ştergătorului de parbriz, Întrerupătorul luminilor de avarie, Întrerupătorul lumini-
lor de semnalizare a direcţiei de mers, Întrerupătorul lumini poziţie – fază scurtă – fază lungă – claxon –
blitz, Întrerupător ştergător parbriz – instalaţie spălat parbriz, Acţionare şoc, Contact cu cheie pentru
pornire, Întrerupător poziţii suplimentare de ceaţă, Întrerupător dezaburizator lunetă, Întrerupător venti-
lator climatizare, Comandă robinet calorifer şi distribuţie aer în habitaclu, Buton reglaj faruri, Brichetă,
Manetă schimbător de viteze, Manetă frână de ajutor, Pedală de acceleraţie, Pedală frână de serviciu,
Pedală de ambreiaj şi Comandă deschidere capotă motor.
Manevrarea comenzilor se execută lin, continuu fără bruscări dar ferm până la primirea răs-
punsului din partea autovehiculului.
Pornirea motorului.
Pentru pornirea motorului se vor lua următoarele măsuri :
- Se apasă pedala de ambreiaj la refuz;
- Se aduce maneta schimbătorului de viteze în punctul mort;
- Se apasă uşor pedala de acceleraţie;
- Se roteşte cheia de contact şi se ţine acţionată până ce motorul demarează;
- În momentul în care motorul a demarat se eliberează cheia de contact, apoi se
eliberează uşor pedala de ambreiaj, turându-se uşor motorul.
Măsuri preventive.
La orice urcare sau coborâre din autovehicul trebuie să ne asigurăm că prin deschiderea uşilor
nu se poate produce nici un accident şi nu se stânjenesc ceilalţi participanţi la trafic. Se vor da indicaţii
pasagerilor să coboare de regulă pe partea dreaptă a vehiculului.
Fixarea lecţiei:
Fixarea cunoştinţelor se face prin următoarele întrebări :
-Care sunt aparatele de bord la autoturismul DACIA LOGAN ?
-Care este algoritmul de pornire al motorului?
-Se va analiza modul cum s-au desfăşurat exerciţiile de către cursant.
-Maistrul instructor va semna fişa de evidenţă a cursantului.
-Cursantul va semna foaia de parcurs.
ÎNTOCMIT INSTRUCTOR AUTO.

PROIECT DIDACTIC

Clasa:
Tema: Exerciţii cu motorul în mers.
Subiectul: Plecarea de lângă bordură, mersul în linie dreaptă cu păstra-
rea distanţei suficiente faţă de bordură şi oprirea autovehiculului
Tipul lecţiei: Formare de aptitudini şi deprinderi.
Scopul lecţiei: Însuşirea de către cursant a cunoştinţelor şi deprinderilor
necesare pentru a putea manevra autovehiculul în deplină siguranţă cu respecta-
rea normelor legale la plecarea de pe loc şi oprirea vehiculului.
O1.Obligaţiile conducătorilor auto la plecarea de pe loc.
O2.Accelerarea şi schimbarea vitezelor de la mic la mare şi de la mare la
mic.
O3.Păstrarea direcţiei de mers la schimbarea vitezelor.
O4.Oprirea autovehiculului.
O5.Măsuri preventive.
matismelor necesare conducerii unui autovehicul. Formarea autocontrolului şi
mărirea capacităţii şi vitezei de luare a deciziilor.
Mijloace de învăţământ: Autovehiculele „ŞCOALĂ” DACIA LOGAN .
Locul de desfăşurare: Drumul public cu circulaţie redusă.
Timp afectat: h.
Legea Nr. 49/2006O. Curs de legislaţie rutieră.
Desfăşurarea comunicării
Plecarea de pe loc.
Cu autovehiculul care a fost oprit sau staţionat conducătorul acestuia este obligat să se asigure
în oglinda interioară şi exterioară stânga pentru a se convinge că în acel moment nu este angajat în de-
păşirea sa alt vehicul, uşile vehiculului său sunt închise, de a semnaliza stânga, de a se reasigura după
care va pune în mişcare vehiculul.
Se va explica cursantului că pentru a acorda prioritate vehiculului care vine din spate se va ana-
liza cu atenţie viteza de deplasare a acestuia şi distanţa la care se află.
După apăsarea ambreiajului şi introducerea în viteza I-a se eliberează progresiv ambreiajul con-
comitent cu apăsarea pedalei de acceleraţie, astfel ca vehiculul să se pună în mişcare.
Se va rula câţiva metri în viteza I-a cât mai aproape de bordura din dreapta, după care se va in-
troduce în viteza a II-a şi se va schimba puţin poziţia vehiculului spre axul drumului în scopul obţinerii
unei distanţe laterale suficientă faţă de bordura care să nu stânjenească circulaţia celorlalte vehicule
participante la traficul rutier.
Este indicat ca distanţa să fie cuprinsă între 0,5 –1m. funcţie de starea părţi carosabile şi de vi-
teza de deplasare a vehiculului.
După plecarea de pe loc şi pornirea în viteza I-a se va schimba în viteza a II-a, a III-a, a IV-a, a
V-a şi invers.
Se va urmări ca la schimbarea vitezelor ambreiajul să fie apăsat complect, acceleraţia să fie eli-
berată iar cursantul să menţină o direcţia, fără a roti de volan spre stânga sau spre dreapta la schimba-
rea vitezelor.
Privirea cursantului va fi numai în faţă pentru a avea în permanenţă drumul sub observaţie pen-
tru a putea preveni orice pericol.
Oprirea autovehiculului.
Se face în felul următor : După parcurgerea a câteva sute de metri se va da indicaţia de oprire a
vehiculului; se va semnaliza dreapta, piciorul drept trece de pe pedala de acceleraţie pe pedala de frâ-
nă, realizându-se reducerea vitezei progresiv; se dirijază vehiculul cât mai mult pe partea dreaptă a
drumului; se debreiază total şi se apasă în continuare pe pedala de frâna până la oprirea complectă a
vehiculului; se scoate maneta schimbătorului de viteză la punctul mort şi se eliberează pedalele de am-
breiaj şi frână; până la oprirea complectă a vehiculului mâinile vor rămâne pe volan iar privirea înainte.
Măsuri preventive.
Orice plecare de pe loc se va face numai după o asigurare temeinică şi o semnalizare prealabi-
lă (se va explica cursantului că la plecarea de pe loc se pierde prioritatea faţă de vehiculele care vin din
spate în acel moment ); plecarea de pe loc să se facă în aşa fel încât să nu stânjenească vehiculele ca-
re vin din spate (se va insista pe aprecierea corectă a distanţei şi a vitezei de deplasare a vehiculelor
care vin pentru a nu le determina să frâneze sau să reducă viteza.
Privirea cursantului în timpul conduceri şi în special la schimbarea vitezelor să fie numai înainte;
oprirea se va face numai în locurile unde nu sunt create restricţii sau nu ar stânjeni circulaţia altor parti-
cipanţi la trafic.
Fixarea lecţiei
Fixarea cunoştinţelor se face prin următoarele întrebări:
-Care sunt obligaţiile conducătorului de vehicul la plecarea de pe loc?
-Ce manevre se execută la plecarea de pe loc?
-Ce manevre se execută la oprire?
-Care sunt măsurile preventive?
-Se va analiza felul în care a decurs şedinţa vor da indicaţiile pentru viitor.

PROIECT DIDACTIC
Clasa:
Tema: Exerciţii pe un drum în palier.
Subiectul: Mersul înainte cu schimbarea vitezelor de la mic la mare şi in-
vers. Frâna de motor.
Scopul lecţiei: De a transmite noi cunoştinţe în vederea formării deprin-
derilor şi priceperilor necesare la schimbarea vitezelor de la mic la mare şi folosi-
rea frânei de motor, pentru a putea conduce în deplină siguranţa cu respectarea
normelor legale şi de conduită preventivă.
O1.Accelerarea fără bruscarea volanului, la schimbarea treptelor de viteză
( I-a, II-a, III-a, IV –a, V-a ). Dubla debreiere.
O2.Micşorarea vitezei cu frâna de motor.
O3.Oprirea la o viteză relativ ridicată.
O4.Mersul sinuos pe o direcţie fără repere.
matismelor necesare conducerii autovehiculului. Formarea capacităţii de aprecie-
re a vitezei de deplasare a vehiculului şi a distanţei dintre vehicul şi un reper.
Mijloace de învăţământ: Autovehiculele „ŞCOALĂ” DACIA LOGAN.
Locul de desfăşurare: Drumul public.
Timp afectat: 3 h.
Legea Nr. 49/2006. Curs de legislaţie rutieră.
Accelerarea fără bruscarea volanului, la schimbarea treptelor de viteză
Înainte de punerea autovehiculului în mişcare cursantul va fi întrebat dacă mai reţine algoritmul
mişcărilor care se execută la punerea în mişcare a autovehiculului.
La pornire se va apăsa cu piciorul stâng pe ambreiaj, iar piciorul drept se va afla pe pedala de
acceleraţie, mâna stângă pe volan iar mâna dreaptă pe maneta schimbătorului de viteză şi privirea îna-
inte. Plecarea de pe loc se va face numai după o prealabilă semnalizare şi o temeinică asigurare în o-
glinzile retrovizoare. Dacă pornirea de pe loc se face defectuos, ea se va repeta de câte ori va fi nevoie
până ce se va executa corect.
Cursantul va fi învăţat să nu schimbe direcţia de mers odată cu semnalizarea.
După schimbarea vitezelor de la mic la mare (care se însuşesc mai repede) se va insista şi pe
schimbarea de la mare la mic folosindu-se dubla debreiere .
Se va urmări de asemenea ca la schimbarea vitezelor cursantul să nu schimbe şi direcţia de
mers a vehiculului prin mişcarea concomitentă a mâinilor, cea stânga care controlează volanul şi cea
dreaptă care schimbă vitezele.
La schimbarea vitezelor de la mic la mare şi invers maneta schimbătorului de viteze va trece prin
punctul mort, iar la fiecare schimbare pedala de acceleraţie va fi eliberată ridicâdu-se piciorul fără a-l
depărta. Ridicarea piciorului de pe acceleraţie duce la o micşorare a turaţiei motorului, fapt ce con-duce
la o uşoară schimbare a treptelor de viteza.
Dubla debreiere
Se realizează în scopul micşorări vitezei de deplasare a autovehiculului fără a acţiona asupra
frânei de serviciu permiţând cuplarea într-o treaptă de viteză inferioară. Această manevră are următorul
algoritm al mişcărilor: se eliberează pedala de acceleraţie; după ce viteza se reduce se debreiază se
scoate maneta schimbătorului de viteze la punctul mort; se eliberează pedala de ambreiaj şi se accele-
rează puternic, apoi rapid se debreiază şi se introduce maneta într-o viteză inferioară, după care se eli-
berează uşor ambreiajul fără să se acţioneze altă comandă cu excepţia direcţiei.
Micşorarea vitezei
Se poate face prin angajarea unor trepte de viteză inferioare, cu ajutorul dispozitivului de frână
de motor, cu ajutorul frânei de serviciu sau combinat. Dispozitivul frânei de motor se găseşte în dotarea
autocamioanelor şi constă într-un dispozitiv care acţionează concomitent asupra decompresorului pom-
pei de injecţie şi a coloanei de evacuare a gazelor arse. Acţionarea acestui dispozitiv este pneumatică.
Acesta se foloseşte cu precădere pentru micşorarea vitezei vehiculului la coborârea unor pante lungi
pentru a se evita suprasolicitarea frânei de serviciu şi evitarea rămâneri fără aer în instalaţia pneumati-
că de frânare.
Oprirea la viteză relativ ridicată

Se poate face prin mai multe procedee şi anume:
-Frânarea cu frâna de serviciu se realizează în mod frecvent prin apăsarea pedalei de frâ-
nă acţionându-se asupra ei cu piciorul drept; apăsarea fiind lină şi continuă până ce viteza scade la 10 –
15 km/h apoi cu piciorul stâng se apasă asupra pedalei de ambreiaj pentru a se evita oprirea motoru-lui
odată cu oprirea vehiculului.
-Frânarea prin schimbarea vitezelor prin folosirea dublului ambreiaj . Se foloseşte de
regulă în condiţii de carosabil alunecos când folosirea frânei de serviciu este contraindicată datorită po-
sibilităţii apariţiei derapajului.
Această metodă de frânare se poate folosi combinata cu frâna de serviciu prin evitarea dublului
ambreiaj dar numai când nu există pericolul derapajului. După mai multe exerciţii de oprire a vehiculului
prin diverse procedee de frânare şi oprire la punct fix.
Mersul sinuos pe o direcţie fără repere

Spre finalul lecţiei se va încerca mersul sinuos pe direcţie fără repere apoi vor fi exersate câteva
viraje la stânga şi la dreapta cu oprire la punct fix. Aceste manevre se vor executa de regula în poligo-
nul auto pentru mai multă siguranţă.
Măsuri preventive
Orice plecare de pe loc se va face numai după o temeinica asigurare şi o semnalizare prealabi-
lă corespunzătoare deoarece în această situaţie se pierde prioritatea faţă de vehiculele aflate în mers.
În timpul deplasării se va păstra o distanţă corespunzătoare laterală faţă de partea dreaptă a
drumului, şi o distanţă laterală suficientă faţă de ceilalţi participanţi la trafic ce vor fi depăşiti.
În timpul depăşiri bicicliştilor şi vehiculelor cu tracţiune animală se va mări atenţia şi se va lăsa o
distanţă laterală mai mare pentru evitarea oricărui pericol.
Înainte de oprire se va asigura că în zona nu este nici o interdicţie pentru aceasta manevră.
Se va asigura că intenţia a fost percepută de ceilalţi participanţi la trafic, iar imobilizarea vehicu-
lului în locul ales nu stânjeneşte circulaţia altor vehicule. Se va semnaliza intenţia de oprire cu semnal
dreapta şi cu lanternele stop iar autovehiculul va fi angajat cât mai pe partea dreaptă a drumului public.
Fixarea lecţiei
Fixarea lecţiei se face prin următoarele întrebări:
-Care este algoritmul de mişcări la dubla debreiere?
-Care sunt procedeele de micşorare a vitezei?
-Cum se poate opri la o viteza relativ ridicată?
-Ce măsuri preventive se iau la oprirea vehiculului?
-Se vor face observaţiile şi recomandările respective pentru viitor.

PROIECT DIDACTIC
Disciplina: Conducere auto

Clasa:
Tema: Exerciţii de conducere în viteză foarte redusă.
Subiectul: Mersul înapoi.
Scopul lecţiei: De a transmite noi cunoştinţe în vederea formării price-
perilor şi deprinderilor necesare pentru manevrarea vehiculului la mersul înapoi în
deplină siguranţă cu respectarea normelor legale şi de conduită preventivă.
O1.Mersul înapoi.
O2.Mersul înapoi în linie dreaptă.
O3.Mersul înapoi în linie dreaptă cu oprire la punct fix.
O4.Mersul înapoi pe o linie sinuoasă.
O5.Trecerea prin spaţii limitate cu faţa şi cu spatele.
matismelor necesare conducerii unui vehicul. Formarea capacităţii de apreciere a
gabaritului unui vehicul faţă de anumite spaţii limitate.
Mijloace de învăţământ: Autovehiculul „ŞCOALĂ” DACIA LOGAN.
Locul de desfăşurare: Poligon auto.
Timp afectat: 3h.
-Verificarea ţinutei şi stări psiho – fizice a cursantului.
Desfăşurarea comunicări
Mersul înapoi
Este deplasarea vehiculului cu spatele în contra sensului normal de mers. Mersul înapoi se
execută pe o distanţă de maxim 50 m.
Mersul înapoi în linie dreaptă

Se face după următorul algoritm de mişcări:
- Se apasă pedala de frână pentru oprirea şi imobilizarea vehiculului;
-Se introduce schimbătorul de viteză în marşarier;
-Se răsuceşte trunchiul şi capul spre dreapta pentru a se asigura că drumul este liber;
-Mâna stângă rămâne pe volan în poziţia de sus („ora 12”).
-Mâna dreaptă se sprijină pe spătarul scaunului din dreapta.
-Se eliberează frâna de serviciu şi se accelerează uşor concomitent cu ridicarea, nu complectă a
piciorului de pe pedala de ambreiaj.
-Se corectează direcţia de mers, rotind uşor volanul la dreapta sau la stânga în funcţie de nece-
sităţile impuse de situaţie.
-Se „aruncă” câte o privire şi la partea frontală a vehiculului.
-La locul dorit se opreşte prin apăsarea frânei de serviciu.
-Se răsuceşte corpul în poziţia normală de stat pe scaun şi se scoate maneta din viteza.
-Dacă vehiculul va staţiona se va trage frâna de ajutor şi se va opri motorul.
Mersul înapoi se poate efectua numai după ce autovehiculul a fost oprit pe partea dreaptă a
drumului, conducătorul auto se va asigura temeinic în spate şi faţă.
Mersul înapoi se execută pentru a intra într-un garaj, curte, gang, loc de încărcare – descărcare,
aliniere la staţionare şi la parcare.
Mersul înapoi pe o linie sinuoasă.

La mersul cu spatele în viraj spre dreapta, operaţiile ce se efectuează sunt similare cu cele la
mersul înapoi în linie dreaptă, numai că se răsuceşte de volan spre dreapta pentru a se înscrie vehicu-
lul în curbă aleasa iar înainte de a se opri se îndreaptă rotile.
Algoritmul mişcărilor ce se executa la mersul înapoi spre stânga sunt aceleaşi ca şi spre dreap-
ta, numai că partea superioară a corpului şi capul se răsucesc spre stânga, iar privirea fiind peste umă-
rul stâng, iar rotirea volanului se face spre stânga, cu mâna dreaptă, cotul mâinii stângi sprijinindu-se pe
spătarul scaunului.
Trecerea prin spaţii limitate cu faţa şi cu spatele.

După deprinderea acestor manevre se va alege un spaţiu cât mai limitat şi se vor executa tre-
ceri cu faţa şi spatele pentru a deprinde pe cursant cu gabaritul vehiculului.
Măsuri preventive.
Este interzis mersul înapoi pe o distanta mai mare de 50m,
Mersul înapoi este interzis în toate cazurile unde este interzisă oprirea.
Se interzice cu desăvârşire ieşirea cu spatele din curţi, ganguri, garaje, indiferent că este pilotat
sau nu. Se permite ieşirea cu spatele din locurile de parcare.
La vehiculele mari, mersul înapoi se face prin pilotare de către o persoana care va sta în partea
stângă a vehiculului (jos pe strada) şi va fi vizibilă.
La fel se procedează şi când în spate este împiedicată vizibilitatea.
Mersul înapoi se va efectua numai după ce ne asiguram că zona din spatele nostru nu prezintă
nici un pericol.
Fixarea lecţiei
- Care este algoritmul mişcărilor la mersul înapoi?
- Care este distanţa maximă pentru mersul înapoi?
- Unde este interzis mersul înapoi?
- Se va analiza modul cum s-au desfăşurat exerciţiile de către cursant.
- Se vor face observaţii şi recomandări pentru viitor.
- Maistru instructor va semna fişa de evidenţă a cursantului.
- Cursantul va semna foaia de parcurs.

PROIECT DIDACTIC

Clasa:
Tema: Exerciţii de schimbarea vitezelor.
Subiectul: Alegerea şi stabilirea vitezei în diferite situaţii impuse de trafic,
condiţii meteo şi de drum.
perilor şi deprinderilor necesare pentru a putea adapta viteza în funcţie de situaţi-
ile impuse de trafic, condiţii meteo şi de drum astfel încât cursantul să poată ma-
nevra un vehicul în deplină siguranţa cu respectarea tuturor normelor legale şi de
conduită preventivă.
O1.Noţiunea de viteză.
O2.Situaţii în care se reduce viteza.
O3.Alte situaţii în care se reduce viteza.
O4.Indicatoare de viteză.
O5.Limitele maxime de viteză admise în trafic.
matismelor necesare conducerii vehiculului în condiţii diverse impuse de trafic.
Timp afectat:3 h.
Moment organizatoric: Prezentarea la autovehicul a elevului.
Viteza.
Poate fi definită ca fiind distanţa parcursă de un vehicul în unitatea de timp.
Conform art.48 al.1 „Conducătorul de vehicul trebuie să respecte regimul legal de viteză şi să o
adapteze în functie de conditiile de drum, astfel încât să poată efectua orice manevră în conditii de si-
gurantă”.
Situaţiile în care se reduce viteza.
-a. La trecerile prin intersecţii cu circulaţie nedirijată.
-b. Pe poduri sub poduri sau în tuneluri.
-c. În curbe periculoase sau lipsite de vizibilitate.
-d. La trecerile la nivel cu calea ferată.
-e. La trecerea pe lângă grupuri sau coloane, indiferent dacă acestea se află în mers sau staţio-
nează.
-f. La trecerea pe lângă animale.
-g. În perimetrul pieţelor aglomerate.
-h. Atunci când circulă din direcţie opusă tramvaielor, troleibuzelor şi autobuzelor oprite în staţii,
pe drumurile cu o singură bandă pe sens.
-i. La trecerea prin dreptul staţiilor de tramvai.
-j. La depăşirea troleibuzelor şi autobuzelor oprite în staţii, precum şi a tramvaielor aflate în staţii
prevăzute cu refugiu.
-k. Pe timp de ceaţa, ploi torenţiale şi ninsori abundente.
-l. În apropierea locurilor frecventate de copii (şcoli, terenuri de joc) unde se află indicatorul
„Copii”.
-m. La trecerea pentru pietoni prevăzute cu indicator sau marcaje.
-n. În locurile unde sunt instalate indicatoare cu semnificaţia „Animale”.
-o. Pe drumuri cu denivelări, semnalizate ca atare precum şi pe cele acoperite cu polei, zăpadă
mâzgă sau piatră cubică.
-p. La schimbarea direcţiei de mers prin viraje.
Alte situaţii de reducere a vitezei.

a. La semnalul dat de agentul de circulaţie prin mişcarea braţului în plan vertical.
b. La apropierea de semnalul de culoare galbena care funcţionează singur intermitent.
c. La apropierea autovehiculelor cu regim de circulaţie prioritară care se deplasează la interven-
ţii sau misiuni.
d. La semnalul agenţilor de circulaţie care însoţesc coloane oficiale.
e. Când conducătorul auto semnalizează cu mijloace de avertizare sonora, cu luminile faruri-
lor, cu semnalizatoarele luminoase sau cu braţul precum şi în alte situaţii acesta are obligaţia de a re-
duce viteza.
f. Când din sens opus se apropie un vehicul cu luminile aprinse pe timp de noapte sau vizibilita-
tea este redusă când conducătorul autovehiculului este obligat să schimbe faza de drum cu cea de în-
tâlnire concomitent cu reducerea vitezei.
g. Când circulă în acelaşi sens cu autovehiculele din serviciile regulate de transport public de
persoane şi se apropie de staţie semnalizată ca atare.
h. Când autovehiculul prezintă defecţiuni tehnice care nu pot fi înlăturate pe loc, acesta trebuie
condus până la cel mai apropiat punct de reparare.
Indicatoarele de viteză.
Sunt următoarele:
-„Limitare de viteză”.
-„Limitare de viteză diferenţiată pe categorii de autovehicule”.
-„Sfârşitul limitării de viteză”.
-„Viteză minimă obligatorie”.
-„Sfârşit de viteză minimă obligatorie”.
Limitele maxime de viteză admise în trafic.

-a. În localităţii 50 km/h.
Pe sectoare de drum, administratorul drumului, împreună cu organele de poliţie pot stabili pentru
autoturisme, prin indicatoare, limite maxime de viteză care nu pot depăşi 80 km/h.
-b. În afara localităţilor :
-Pe autostrăzi – 130km/h.
-Pe celelalte categorii de drumuri – 90 km/h.
Fixarea lecţiei
- Care este definiţia vitezei?
- Care sunt situaţiile în care se reduce viteza?
- În ce alte situaţii se reduce viteza?
- Care sunt indicatoarele de viteza?
- Care sunt limitele maxime de viteză admise în trafic?
- Se va analiza modul de desfăşurare al şedinţei.
- Se vor face observaţiile şi recomandările de rigoare.
- Maistrul instructor va semna fişa de evidenţă a cursantului.
- Cursantul va semna în foaia de parcurs.
PROIECT DIDACTIC

Clasa:
Subiectul: Corelaţia viteză – distanţă de oprire.
perilor şi deprinderilor necesare pentru a putea adapta viteza în funcţie de situa-
ţiile impuse de trafic, condiţii meteo, şi de drum, astfel încât cursantul să poată
manevra un vehicul în deplină siguranţă cu respectarea normelor legale şi de
O1.Limitele maxime de viteză admise în trafic pe categorii de vehicule.
O2.Corelaţia viteză – distantă de oprire.
O3.Circulaţia într-un şir de vehicule, distanţa dintre vehicule.
O4.Măsuri ce se pot lua pentru încălcarea normelor.
matismelor necesare adaptării vitezei autovehiculului în condiţii diverse de trafic.
Timp afectat: 3 h.
Limitele maxime de viteză admise în trafic pe categorii de vehicule
a, În localităţi – 50 km/h. Pe anumite sectoare de drum, administratorul drumului, împreună cu
organele de poliţie pot stabili pentru autoturisme, prin indicatoare, limite maxime care nu pot depăşi – 80
km/h.
b. În afara localităţilor :
 Pe autostrăzi – 130 km/h.
 Pe celelalte categorii de drumuri – 90 km/h
În funcţie de categoria din care fac parte autovehiculele conform art.95, vitezele maxime admise
în afara localităţilor se limitează astfel:
 Categoria „A”, - 100 km/h pe autostrăzi şi 80 km/h pentru celelalte categorii de drumuri.
 Categoria „C”, - 90 km/h pe autostrăzi şi 70 km/h pentru celelalte categorii de drumuri.
 Categoria „D”, - 90 km/h pe autostrăzi şi 80 km/h pentru celelalte categorii de drumuri.
 Categoria „Tr”,- 50 km/h.
Viteza maximă pentru autovehiculele care tractează remorci este cu 10 km/h mai mică decât vi-
teza maximă admisă pentru categoria din care face parte vehiculul trăgător.
Viteza maximă admisă în afara localităţilor pentru autovehiculele conduse de persoane care au
mai puţin de un an practică de conducere este cu 10 km/h mai mică decât viteza maximă admisă pen-
tru categoria din care fac parte autovehiculele respective.
Corelaţia dintre viteză şi distanţa de oprire.

Prin distanţă totală de oprire a unui autovehicul trebuie să înţelegem distanţa parcursă de acel
vehicul din momentul observării unui semnal luminos, pericol sau obstacol şi până în momentul opriri
totale a autovehiculului.
Această distanţă este parcursă în doi timpi: timpul de reacţie şi timpul mecanic.
Timpul de reacţie este timpul scurs din momentul perceperii pericolului până în momentul în
care se acţionează prima comandă a vehiculului. La conducătorii cu reflexe bune, normale acest timp
este de o secundă şi reprezintă viteza de reacţie care depinde în exclusivitate de persoana conducăto-
rului auto.
Timpul mecanic este timpul scurs din momentul începeri acţionări comenzi şi până în momen-
tul în care vehiculul răspunde la aceasta comandă. Acest timp este în medie de o secundă la un auto-
vehicul bine reglat şi întreţinut.
Timpul de reacţie poate fi influenţat negativ de :
- Starea de oboseală.
- Consumul de medicamente
- Consumul de băuturi alcoolice.
- Consumul de droguri.
Timpul mecanic poate fi influenţat negativ de :
- Defecţiuni ale sistemului de frânare.
- Gradul avansat de uzură al pneurilor.
- Felul şi starea drumului.
- Condiţiile meteorologice.
- Repartizarea neproporţională a încărcăturii.
Distanţa totală de oprire trebuie să fie întotdeauna mai mică decât distanta de vizibilitate (noap-
tea, ceaţă, ploaie, ninsoare, curbă, vârf de pantă, etc.).
Circulaţia într-un şir de vehicule, distanţa dintre vehiculele aflate în mers.

La circulaţia într-un şir de vehicule trebuie să se păstreze între vehiculele aflate în mers o dis-
tanţă de siguranţă care să permită evitarea lovirii vehiculului din faţă dacă acesta frâneazâ sau opreşte
brusc.
În practică se verifică această distanţă prin regula celor 2, 3, 4 sau 5 secunde.
Regula celor 2 secunde este distanţa parcursă de vehiculul din spate în doua secunde până la
un reper prin dreptul căruia a trecut vehiculul din faţă.
2 – secunde – 2 autoturisme pe drum cu aderenţă bună uscat.
3 – secunde – 2 autoturisme pe drum umed.
4 – secunde – 2 autoturisme pe drum acoperit cu polei, zăpadă, mâzgă.
3 – secunde – 2 autocamioane pe drum uscat.
4 – secunde – 2 autocamioane pe drum umed.
5 – secunde – 2 autocamioane pe drum acoperit cu polei, zăpadă, mâzgă.
Măsurile ce se pot lua în cazul încălcării normelor legale

În cazul depăşiri vitezei legale pe un anumit sector de drum se poate lua măsura amenzii
contravenţionale astfel:
 În cazul depăşiri vitezei cu 30 km/h amendă de la 100 – 300 lei şi 3 puncte de penalizare.
 În cazul depăşiri vitezei cu 50 km/h amendă de la 200 – 800 lei şi reţinerea permisului.
Fixarea lecţiei
- Care sunt limitele maxime legale de viteză admise?
- Ce este timpul de reacţie?
- Ce este timpul mecanic?
- Care este regula celor 2 secunde?
- Ce măsuri legale se pot lua pentru încălcarea normelor legale?
ÎNTOCMIT INSTRUCTOR AUTO
PROIECT DIDACTIC

Clasa:
Tema: Exerciţii de schimbare a vitezelor.
Subiectul: Conducere preventivă.
necesare pentru o conducere astfel încât să asigure o circulaţie în deplină sigu-
ranţa prin respectarea normelor de circulaţie rutieră şi conduită preventivă.
O1.Elementele conducerii preventive.
O2.Conditiile care pot influenta conducerea autovehiculului.
O3.Conducerea în urma unui autovehicul cu evitarea accidentului când
acesta reduce viteza sau opreşte pe neaşteptate.
O4.Conducerea pe un drum cu mâzgă, polei sau gheată cu viteze reduse.
Afective: Creşterea încrederi cursantului în propriile judecăţi şi decizii,
mărirea vitezei de reacţie în situaţii limita.
Mijloace de învăţământ: Autovehiculul „ŞCOALĂ” DACIA LOGAN.
Timp afectat: 3h.
-Verificarea ţinutei şi stării psiho – fizice a cursantului.
-Verificarea cunoştinţelor anterior dobândite de cursant la sala şi orele de
Conducerea preventivă.
Reprezintă comportamentul corect fără greşală al conducătorului de vehicul, în scopul evitării
evenimentelor rutiere, în pofida acţiunilor incorecte ale celorlalţi participanţi la traficul rutier şi a condiţii-
lor nefavorabile de timp, drum şi trafic.
Elementele conducerii preventive.

Cunoştinţele practice – se formează mai întâi în şcoala de şoferi, se perfecţionează pe par-curs
în trafic, învăţându-se din propriile greşeli, greşelile altora, din literatura de specialitate.
Este considerat un bun conducător auto acela care a parcurs cel puţin 100.000 km. însemnând
că pe această distantă a întâlnit majoritatea situaţiilor dificile şi a învăţat să prevină evenimentele nedo-
rite ce se ivesc în trafic.
Vigilenţa – este capacitatea conducătorului auto de a fi în permanenţă atent în timpul conduce-rii
pentru a interveni în evitarea obstacolelor sau situaţiilor periculoase ce pot apărea în trafic la un mo-
ment dat.
Prevederea – este capacitatea conducătorului auto de a anticipa sau sesiza cât mai devreme cu
putinţă apariţia unui pericol potenţial.
- Prevederea poate fi imediată : apariţia unei mingi în faţa vehiculului şi apoi apariţia unui copil.
- Prevederea poate fi îndepărtată : verificarea tehnică a autovehiculului înainte de plecarea în
cursă sau la un drum mai lung.
Judecata – este capacitatea conducătorului auto de a analiza şi a lua decizia corectă în cazul
apariţiei unui pericol imediat. Judecata se bazează pe experienţă şi intuiţie.
Îndemânarea – este capacitatea conducătorului auto de a manevra autovehiculul aflat în trafic
în deplină siguranţă indiferent de situaţiile ce apar pe timpul deplasării.
Îndemânarea se formează în şcoală şi se perfecţionează pe parcurs în traficul rutier.
Condiţiile care pot influenţa negativ conducerea unui vehicul .

- Condiţiile atmosferice – ploaia, zăpadă sau poleiul duc la aderenţă scăzută şi în consecinţă la
derapaj şi pierderea controlului asupra vehiculului. Se va ţine seama de distanţa dintre autovehicule şi
viteza de deplasare care trebuie să fie adecvată condiţiilor metro respective.
- Condiţiile de drum - în funcţie de starea drumului se vor folosi viteze adecvate deoarece ne-
respectarea acestei obligaţii poate angaja autovehiculul în derapaj.
- Condiţiile de trafic – în centrele urbane, este recomandabil a se folosi centurile de ocolire evi-
tând astfel arterele de penetraţie aglomerate. În acest sens se va ţine seama de orele de vârf ale trafi-
cului rutier, păstrarea unei distanţe optime între vehiculele aflate în mers.
- Starea tehnică a autovehiculului – conferă un plus de siguranţă :
- Sistemul de frânare – trebuie să fie bine reglat, astfel încât să acţioneze sigur rapid şi eficace
pe toate roţile iar pneurile să fie umflate normal.
- Sistemul de direcţie – jocul volanului să fie de maxim 15’.
- Sistemul de lumini şi semnalizare – să fie în perfectă stare de funcţionare.
- Starea fizică şi psihică – a conducătorului auto.
- Nu se va pleca în cursă cu sănătatea necorespunzătoare sau în stare de oboseală, ori sub
influenţa băuturilor alcoolice sau drogurilor care scad timpi de reacţie ai conducătorului auto.
- Starea psihică se referă la conducătorii auto cu decepţii care conduc nervos, neatent şi în acest
caz este indicat a se amâna plecarea în cursă.
Conducerea în urma unui autovehicul.

La circulaţia în urma altui vehicul trebuie să se păstreze între vehiculele aflate în mers o dis-
tanţă de siguranţă care să permită evitarea lovirii vehiculului din faţă dacă acesta frâneazâ sau opreşte
brusc.
În practică această distanţă se verifică prin regula celor 2, 3, 4 sau 5 secunde.
Deasemenea se poate întălni şi indicatorul „Interzis autovehiculelor de a circula fără a menţine
între ele un interval de cel puţin ... m”.
Fixarea lecţiei
- Se vor face observaţii şi recomandări pentru viitor.
- Maistru instructor va semna fişa de evidenţa a cursantului.

PROIECT DIDACTIC

Clasa:
Subiectul: Schimbarea direcţiei de mers în curbe.
Scopul lecţiei: Însuşirea de noi cunoştinţe necesare pentru manevrarea
vehiculului în curbe şi adaptarea vitezei funcţie de situaţia impusă de trafic, con-
diţii meteo şi de drum în deplină siguranţă cu respectarea normelor legale şi de
O1.Schimbarea vitezelor de la mic la mare.
O2.Schimbarea vitezelor de la mare la mic.
O3.Schimbarea direcţiei de mers în curbe.
O4.Alegerea vitezei în diferite situaţii de trafic, condiţii meteo şi de drum.
matismelor necesare conducerii unui vehicul în condiţii diverse.
Timp afectat: 3 h.
Schimbarea vitezelor de la mic la mare.
Pentru începutul lecţiei se vor efectua câteva exerciţii de schimbarea vitezelor de la mic la mare
şi de la mare la mic.
Schimbarea direcţiei de mers în curbe.

Mersul în curbă este un proces care începe înainte de intrarea în viraj şi se sfârşeşte odată cu
aşezarea vehiculului în linie dreaptă. Procesul de mişcare cuprinde patru faze:
-Faza preliminară,
-Angajarea în viraj (în curbă),
-Micşorarea razei de curbură,
-Ieşirea din curbă.
Prima fază periculoasă este înainte de înscrierea în curbă; pentru care este necesar să se ia
următoarele măsuri de precauţie:
- Reducerea vitezei de mers la o valoare corespunzătoare condiţiilor de drum şi trafic.
- Verificarea vizuală a situaţiei traficului, atât în faţă cât şi în spatele vehiculului pentru a nu
stânjeni circulaţia altor vehicule.
- Poziţionarea vehiculului către marginea exterioară a curbei, fără a depăşi limita marcată a
benzi de circulaţie în cazul virajelor spre dreapta.
- Reducerea moderată a vitezei pentru a facilita înscrierea în curbă.
Trecerea la traiectoria curbă, respectiv, executarea manevrei de angajare în curbă se reali-
zează continuând accelerarea cu aceeaşi intensitate şi rotind volanul cu o mişcare progresivă fără şo-
curi, pentru a evita încărcarea bruscă a roţilor din exteriorul curbei. Se continuă mersul pe traiectoria
curbă, micşorând raza de curbură, pentru a trece spre marginea interioară a virajului.
Ieşirea din curbă începe în zona în care traiectoria vehiculului este tangentă la marginea inte-
rioară a curbei. Din acest punct raza de curbură a traiectoriei vehiculului creşte în mod progresiv până la
poziţionarea lui în linie dreaptă.
Manevra ce se execută pentru reintrarea în linie dreaptă constă în rotirea lină a volanului spre
poziţia neutră, concomitent cu mărirea acceleraţiei.
Condiţiile care determină mersul corect şi în siguranţă în curbe .

- Evitarea pe cât posibil a frânării în curbă, mai ales la viteze ridicate, aceasta facându-se în
faza preliminară; în cazuri de extremă urgenţă, dacă este necesar să se reducă viteza pe traiectoria
curbă aceasta se poate efectua cu prudenţă frânând uşor fără a debreia.
- Fixarea volanului cu ambele mâini, ceva mai strâns decât de la mersul în linie dreaptă, în
poziţia cunoscută, braţele fiind îndoite, pentru a avea controlul şi a simţi în ce parte „trage” vehiculul la
virajele spre dreapta mâna stângă este folosită ca un ghidaj, prin care alunecă volanul, fiind gata să-l
ţină strâns dacă este cazul; iar la virajul spre stânga se procedează invers.
- Interzicerea „tăieri” curbelor şi a mersului pe o traiectorie şerpuita; manevra devine foar-
te periculoasă când din sens opus este angajat în curbă un alt vehicul, de asemenea într-un mers si-
nuos.
- Interzicerea depăşiri în curbele cu vizibilitate redusă.
Mobilitatea vehiculului în curbe depinde de mărimea razei de viraj a vehiculului, lăţimea spaţiului
ocupat de vehicul în timpul mersului şi de devierea roţilor din faţă ale acestuia în timpul virajului.
Mersul într-o curbă dublă, în formă de „S”

Înainte de a se angaja în prima curbă se poziţionează vehiculul cât mai aproape de axul drumu-
lui după care volanul se roteşte progresiv spre dreapta pentru a se apropia de marginea din dreapta
drumului (lăsând spaţiu de siguranţă faţă de marginea drumului). În acest fel vehiculul îşi poate conti-
nua mersul fără a reduce viteza şi fără să „taie” axul curbei spre stânga. Totodată, permite ieşirea co-
rectă din cea de-a doua curbă accelerând progresiv pentru adaptarea vitezei de circulaţie la mărimea
dorită dar legală.
Alegerea vitezei în diferite situaţii de trafic, condiţii meteo şi de drum.

Alegerea şi stabilirea vitezei de circulaţie în diferite situaţii impuse de trafic, condiţii meteo şi de
drum se face ţinând seama de prevederile articolului 154 alin.1 din Regulamentul de aplicare al O.G.U.
Nr.195/2002.
Astfel se va ţine seama de tipul autovehiculului, de încărcătura pe care o transportă, de starea
carosabilului, de intensitatea traficului rutier în acea zonă, la acea oră, de limitele de viteză impuse pe
acel sector de drum şi nu în ultimul rând de vizibilitatea avută asupra drumului.
Măsuri preventive.
Se interzicerea „tăierile” curbelor şi a mersului pe o traiectorie şerpuita; manevra devine foarte
periculoasă când din sens opus este angajat în curbă un alt vehicul, de asemenea într-un mers sinuos.
Se interzicerea depăşiri în curbele cu vizibilitate redusă.
Mobilitatea vehiculului în curbe depinde de mărimea razei de viraj a vehiculului, lăţimea spaţiului
ocupat de vehicul în timpul mersului şi de devierea roţilor din faţă ale acestuia în timpul virajului.
Fixarea lecţiei:
-Care sunt manevrele ce se execută la intrarea în curbă?
-Ce manevră nu este permisă în curbă?
-Cum se adaptează viteza?
PROIECT DIDACTIC

Clasa:
Tema: Plecarea şi oprirea pe un drum în rampă.
Subiectul: Conducerea în rampă. Obligaţii şi restricţii.
rea normelor legale pe drumurile aflate în rampă.
O1.Plecarea utilizând frâna de staţionare.
O2.Menţinerea pe loc cu ajutorul ambreiajului.
O3.Plecarea de pe loc folosind frâna de serviciu şi ambreiajul.
O4.Pornirea din rampă fără a folosi demarorul.
O5.Obligaţii şi restricţii.
matismelor necesare conducerii vehiculului în condiţii de rampă.
Locul de desfăşurare: Drumul public în rampă.
Timp afectat: 3 h.
Plecarea utilizând frâna de staţionare.
Plecarea din rampă utilizând frâna de staţionare se face astfel: Se porneşte motorul, se introdu-
ce maneta schimbătorului de viteze în treapta I-a se debreiază uşor până ce vehiculul tinde să plece de
pe loc; în acest moment se acţionează asupra frânei de staţionare care se eliberează uşor şi concomi-
tent cu accelerarea, debreierea şi plecarea de pe loc a autovehiculului.
Menţinerea pe loc cu ajutorul ambreiajului.

Menţinerea pe loc cu ajutorul ambreiajului se face în felul următor: Se porneşte motorul se intro-
duce maneta schimbătorului de viteze în viteza I-a se turează uşor motorul şi se debreiază până ce au-
tovehiculul tinde să plece de pe loc. În acel moment se opreşte debreierea. Vehiculul va rămâne într-un
echilibru şi nu va pleca nici în faţa nici în spate.
Plecarea de pe loc folosind frâna de serviciu şi ambreiajul.

Plecarea de pe loc cu folosirea frânei de serviciu şi a ambreiajului se face astfel: După pornirea
motorului se debreiază, se introduce maneta schimbătorului de viteze în viteza I-a. În acest timp frâna
de serviciu este acţionată cu piciorul drept. Pentru plecare se cuplează uşor ambreiajul până ce turaţia
motorului începe să scadă. În acest moment se ridică piciorul drept de pe frână şi se mută pe accelera-
ţie, turându-se uşor motorul. În momentul în care motorul are o turaţie suficientă se debreiază în conti-
nuare până ce autovehiculul se pune în mişcare.
Pornirea din rampă fără a folosi demarorul.

Pornirea din rampă fără a folosi demarorul se face în felul următor: Se debreiază se introduce
maneta schimbătorului de viteze în treapta de mers înapoi, se stabileşte contactul, se deblochează sis-
temul de frânare pentru ca autovehiculul să plece înapoi. În momentul în care a parcurs câţiva metri şi a
prins o anumită viteză se eliberează brusc ambreiajul şi se accelerează. După ce motorul a demarat se
apasă din nou ambreiajul şi se acţionează asupra sistemului de frânare pentru a se opri autovehicu-lul
cu motorul mergând la relantiu.
Conducerea pe drumurile în rampă impune luarea în consideraţie a anumitor factori ce apar pe
astfel de drumuri. Un prim factor de care trebuie să se ţină seama este acela al adaptări vitezei de de-
plasare. Un alt factor este starea drumului. Alt factor este starea, încărcătura şi posibilitătile tehnice ale
autovehiculului.
La abordarea unui sector de drum în rampă trebuie avut în vedere că nu este recomandat să se
schimbe treapta de viteza; Astfel la baza rampei se introduce într-o viteză care să ne asigure o rezervă
de putere pe toată lungimea rampei.
Se va ţine seama de toate indicatoarele şi marcajele din zonă.
Se va evita oprirea pe toată lungimea rampei deoarece plecarea se face mai greu.
Obligaţii şi restricţii.
Vârful rampei fiind un loc cu vizibilitate redusă este interzisă depăşirea şi întoarcerea vehiculelor
în acest loc şi la o distanţă mai mică de 50 m.
De asemenea în apropierea vârfului de rampă este interzisă oprirea sau staţionarea, precum şi
mersul înapoi al vehiculelor, fiind un sector de drum cu vizibilitate redusă.
Când circulăm pe un drum în rampă la întâlnirea unui obstacol avem prioritate de trecere faţă de
cei care coboară.
Staţionarea este interzisă pe toată lungimea rampei.
Măsuri preventive.
Nu se recomandă a se opri sau staţiona în rampă.
În cazul opriri sau staţionări se recomandă a se imobiliza vehiculul cu frâna de staţionare roţile
fiind bracate spre dreapta; În cazul vehiculelor de mare tonaj se recomandă şi folosirea penelor la roţi.
La urcarea rampelor în condiţii de polei, zăpadă sau drum alunecos se va evita oprirea.
Fixarea lecţiei

PROIECT DIDACTIC
Clasa:
Tema: Plecarea şi oprirea pe un drum în pantă.
Subiectul: Conducerea în pantă. Obligaţii şi restricţii.
necesare pentru a putea manevra vehiculul în deplină siguranţă cu respectarea
normelor legale pe drumurile aflate în pantă.
O1.Plecarea din loc folosind în acelaşi timp frâna şi ambreiajul.
O2.Pornirea motorului fără a folosi demarorul.
O3.Manevrarea vehiculului la rampa de încărcare descărcare.
matismelor necesare conducerii vehiculului pe un drum în panta.
Locul de desfăşurare: Drumul public în pantă.
Timp afectat: 3 h.
Material bibliografic: Legea Nr. 49/2006.Regulament de aplicare al
Legea Nr. 49/2006.Curs de legislaţie rutieră.
Plecarea din loc folosind în acelaşi timp frâna şi ambreiajul.
Plecarea de pe loc cu folosirea frânei de serviciu şi a ambreiajului se face astfel: După pornirea
motorului se debreiază, se introduce maneta schimbătorului de viteze în viteza I-a. În acest timp frâna
de serviciu este acţionată cu piciorul drept. Pentru plecare se cuplează uşor ambreiajul până ce turaţia
motorului începe să scadă. În acest moment se ridică piciorul drept de pe frâna şi se mută pe
acceleraţie, turându-se uşor motorul. În momentul în care motorul are o turaţie suficie- ntă se debreiază
în continuare până ce autovehiculul se pune în mişcare.
Plecarea din pantă utilizând frâna de staţionare se face astfel: Se porneşte motorul, se intro-
duce maneta schimbătorului de viteze în treapta I-a se debreiază uşor până ce autovehiculul tinde să
plece de pe loc; în acest moment se acţionează asupra frânei de staţionare care se eliberea ză uşor şi
concomitent cu accelerarea, debreierea şi plecarea de pe loc a autovehiculului.
Menţinerea pe loc cu ajutorul ambreiajului se face în felul următor: Se porneşte motorul se in-
troduce maneta schimbătorului de viteze în treapta de mers înapoi se turează uşor motorul şi se
debreiază până ce autovehiculul tinde să plece de pe loc. În acel moment se opreşte debreierea.
Autovehiculul va rămâne într-un echilibru şi nu va pleca nici în faţă nici în spate.
Pornirea motorului fără a folosi demarorul.

Pornirea din pantă fără a folosi demarorul se face în felul următor: Se debreiază se introduce
maneta schimbătorului de viteze în treapta I -a, se stabileşte contactul, se deblochează sistemul de
frânare pentru ca autovehiculul să plece înainte. În momentul în care a parcurs câţiva metri şi a prins o
anumită viteză se eliberează brusc ambreiajul şi se accelerează. După ce motorul a demarat se apasă
din nou ambreiajul şi se acţionează asupra sistemului de frânare pentru a se opri autovehiculul cu
motorul mergând la ralantiu.
Conducerea pe drumurile în pantă impune luarea în consideraţie a anumitor factori ce apar pe
astfel de drumuri. Un prim factor de care trebuie să se ţină seama este acela al adaptări vitezei de
deplasare. Un alt factor este starea drumului. Alt factor este starea, încărcătura şi posibilităţile tehnice
ale autovehiculului.
La abordarea unui sector de drum în pantă trebuie avut în vedere că nu este recomandat să se
schimbe treapta de viteză; Astfel în vârful pantei se menţine viteza cu care s-a urcat rampa asi-
gurându-se în acest fel frâna de motor.
Se va ţine seama de toate indicatoarele şi marcajele din zonă.
Se va evita oprirea pe toată lungimea pantei deoarece plecarea se face mai greu.
Vârful pantei fiind un loc cu vizibilitate redusă este interzisă depăşirea şi întoarcerea vehiculelor
în acest loc şi la o distanţă mai mică de 50 m.
De asemenea în apropierea vârfului de pantă este interzisă oprirea sau staţionarea precum şi
mersul înapoi al vehiculelor, fiind un sector de drum cu vizibilitate redusă.
Când circulăm pe un drum în pantă la întâlnirea unui obstacol pierdem prioritate de trecere fa ţă
de cei care urcă.
Staţionarea este interzisă pe toată lungimea pantei.
Măsuri preventive.
Nu se recomandă a se opri sau staţiona în pantă.
În cazul opriri sau staţionării se recomandă a se imobiliza vehiculul cu frâna de staţionare,ro- ţile
fiind bracate spre dreapta; În cazul vehiculelor de mare tonaj se recomandă şi folosirea penelor la roţi.
La coborârea pantelor în condiţii de polei, zăpadă sau drum alunecos se va folosi cu pre cădere frâna
de motor.
Fixarea lecţiei

PROIECT DIDACTIC

Clasa:
Tema: Parcarea.
Subiectul: Parcarea.
rea normelor legale la parcare.
O1.Parcarea lângă trotuar pe dreapta şi pe stânga.
O2.Parcarea perpendicular pe trotuar cu faţa şi cu spatele .
O3.Parcarea în spaţii marcate.
O4.Trecerea printr-un spaţiu având lăţime limitată.
O5.Ieşirea din parcaj, dintre două vehicule.
matismelor necesare pentru a parca autovehiculul.
Mijloace de învăţământ: Autovehiculele „ŞCOALĂ” DACIA LOGAN
Locul de desfăşurare: Drumul public şi poligonul auto.
Timp afectat: 3 h.
Parcarea lângă trotuar pe dreapta şi pe stânga.
Parcarea se defineşte ca fiind imobilizarea unui vehicul în locuri special destinate acestui scop,
semnalizate prin indicatoare sau marcaje.
Trebuie reţinut că parcarea se face în afara părţii carosabile ori acostament şi nu trebuie con-
fundată cu oprirea sau staţionarea vehiculelor care se face pe drum şi în locuri nesemnalizate cores-
punzător pentru această manevră.
Parcarea se face cu respectarea semnalizări şi a destinaţiei locului de parcare în raport de cate-
goria vehiculului. Conducătorul este obligat să nu împiedice intrarea sau ieşirea altor vehicule din locul
de parcare, iar dacă este cazul să marcheze timpul de parcare.
Parcarea lângă trotuar pe dreapta se face în felul următor:
La locul de parcare se aleg patru puncte de reper situate astfel: P1 situat în partea din faţă
stânga locului de parcare; P2 situat în partea din dreaptă faţă a locului de parcare; P3 situat în partea
dreaptă spate şi P4 situat în partea stângă spate a locului de parcare.
Parcarea laterală sau paralelă se face din poziţia de pe loc. Pentru a ajunge în poziţia iniţială,
automobilul va merge înainte şi se va opri într-o poziţie paralelă cu bordura la 60 – 80 cm. De ea, de-
păşind cu circa 2 m linia frontală de demarcaţie a locului de parcare, pe care se găsesc punctele P1 şi
P2. În această poziţie, rotile directoare sunt aşezate în linie dreaptă.
Din această poziţie, după ce se semnalizează şi se asigură, se introduce în marşarier şi se ia
poziţia de mers înapoi. Se demarează uşor, fără a modifica poziţia volanului şi fixând privirea pe luneta
şi partea interioară dreapta a automobilului. În momentul în care reperul P1 nu mai poate fi văzut prin
lunetă, se ia volan total dreapta, iar corpul se răsuceşte la stânga, cu capul scos pe geamul de la por-
tieră şi cu privirea către înapoi de-a lungul planului longitudinal din stânga.
În momentul în care apare în câmpul vizual reperul P4 situat în partea dreaptă spate, se opreşte
brusc automobilul şi se redresează volanul, îndreptând roţile. Se continuă mersul în linie dreaptă, privi-
rea celui de la volan mutându-se la reperul P1, iar când acest reper nu mai poate fi văzut în dreptul
stâlpului din dreapta al parbrizului se va roti volanul către stânga o jumătate de tură. Se scoate din nou
capul pe geamul portierei din stânga şoferului şi se dă uşor drumul la ambreiaj pentru a continua mer-
sul înapoi. Când roata stânga – spate atinge linia de demarcaţie a locului de parcare (care uneşte repe-
rele P1 cu P3) se virează total stânga şi se continuă mişcarea automobilului până se ajunge paralel cu
linia P1 – P3. În acest moment, se apasă pe pedala frânei de serviciu până la oprirea autovehiculului.
Ieşirea din parcarea laterala se face din poziţia cu rotile bracate spre stânga, semnalizând şi
asigurând intrarea în trafic. Manevra de ieşire trebuie efectuată cu aceeaşi atenţie ca şi manevra de in-
trare pentru a nu se lovi reperul P1 (punctul din stânga spate al automobilului parcat în faţă).
Parcarea perpendicular pe trotuar cu faţa şi cu spatele.

Parcarea perpendicular pe trotuar se face în felul următor :
Manevra de parcare începe din poziţia de pe loc şi constă din următoarele operaţii :
- se semnalizează şi se asigură din toate direcţiile;
- se introduce maneta schimbătorului de viteze în marşarier şi se aşează corpul şi capul în
pozi-ţia de mers înapoi;
- se demarează uşor, rotind volanul spre stânga (dreapta) pentru a înscrie maşina pe
traiectoria de intrare în spaţiul de parcare;
- se redresează volanul (poziţia „zero”), când roţile din faţă se aşează paralel cu liniile
locului de parcare, perpendicular pe axul drumului de acces sau al arterei de circulaţie pe care se face
parcarea;
- se opreşte automobilul şi motorul, se scoate din viteză şi se trage frâna de mâna.
Ieşirea din parcaj, dintre două vehicule.

Ieşirea din parcare se face cu viraj la dreapta sau la stânga, cu semnalizare şi asigurare în toate
direcţiile.
Trecerea printr-un spaţiu având lăţime limitată.

Trecerea printr-un spaţiu limitat se execută pentru început luându-se două jaloane care vor fi
puse în aşa fel încât să limiteze cât mai mult lăţimea vehiculului. Printre aceste jaloane se vor face mai
multe treceri până când cursantul se va deprinde cu manevrarea vehiculului în spaţii înguste.
După însuşirea de către cursant a manevrelor de parcare în poligon, acestea vor fi reluate şi în
parcări printre autovehicule pentru al familiariza cu situaţiile concrete ce pot apare în trafic.
Fixarea lecţiei

PROIECT DIDACTIC

Clasa:
Tema: Întoarcerea.
Subiectul: Întoarcerea.
Scopul lecţiei: Însuşirea de către cursant a cunoştinţelor şi de-
prinderilor necesare pentru a putea manevra autovehiculul în deplină si- guranţă
cu respectarea normelor legale şi de conduită preventivă la manevra de
întoarcere.
O1.Definiţia întoarceri.
O2.Întoarcerea printr-o singură manevră.
O3.Întoarcerea din două manevre.
O4.Întoarcerea din trei manevre
Afective: Stimularea plăceri de a conduce şi formarea reflexelor şi
auotmatismelor necesare la efectuarea manevrei de întoarcere.
Locul de desfăşurare: Drumul public, Poligon – auto.
Timp afectat: 3 h.
Definiţia întoarceri.
Întoarcerea se defineşte ca fiind trecerea unui vehicul de pe un sens, prin manevre înainte şi în-
apoi sau printr-un viraj pe celalalt sens de circulaţie pentru a circula în direcţie opusă sensului din care a
venit.
Întoarcerea printr-o singură manevră.

Manevra de întoarcere se execută întotdeauna cu viteză redusă (numai în treapta I-a), cu am-
breiajul patinat (ţinut) şi cu acceleraţia adaptată permanent în funcţie de situaţia din teren.
Ordinea operaţiunilor la întoarcerea dintr-o mişcare este următoarea :
- se alege locul de întoarcere şi se verifică dacă este permisă întoarcerea, reducându-se din
timp viteza de mers, până la oprirea automobilului înainte de punctul de întoarcere, cu schimbătorul la
punctul mort şi motorul în funcţiune;
-se asigură din faţă şi spate şi se semnalizează schimbarea direcţiei de mers spre stânga;
-se introduce maneta schimbătorului de viteze în treapta I-a, cu ambreiajul ţinut din pedala, de-
marându-se cu viteză foarte mică (menţinând o acceleraţie constantă);
-pe primul metru parcurs se răsuceşte la maximum volanul la stânga, cât mai energic;
-prin virarea roţilor directoare spre stânga, automobilul se înscrie pe traiectoria dorita, până aju-
nge în poziţia paralelă cu drumul (cu bordura străzii);
-se îndreaptă rotile directoare, rotind volanul spre dreapta, se accelerează şi se schimbă în trea-
pta II-a de viteză anulând semnalizarea de întoarcere.
Întoarcerea din trei manevre.

La întoarcerea din trei mişcări ca şi la întoarcerea dintr-o mişcare, se alege locul de efectuare a
manevrei în aşa fel ca acesta să fie permisă şi posibilă după care se trece la executarea celor trei miş-
cări.
Mişcarea 1 :
-Se presupune automobilul oprit pe partea dreapta a străzii, cu maneta schimbătorului de viteze
la punctul mort şi motorul în mers;
-Se asigură şi se semnalizează stânga;
-Se debreiază şi se introduce maneta în treapta I-a, virându-se la maximum concomitent cu por-
nirea automobilului, care trebuie deplasat încet, cu ambreiajul ţinut;
-Când rotile din faţă mai au de parcurs 60 – 70 cm până la bordura din stânga sau la linia de de-
marcaţie, se roteşte rapid volanul spre dreapta, cât de mult este posibil pe această distanţă şi se opreş-
te automobilul cu rotile în rigola din stânga sau la linia de demarcaţie; bordura trotuarului poate fi atin-
să, dar nu lovită.
La sfârşitul deplasării cu faţa (primei mişcări), automobilul se va găsi cu rotile virate în partea
dreaptă.
Mişcarea 2 :
- După o noua asigurare la stânga şi la dreapta se introduce maneta schimbătorului de viteze în
marşarier ;
- Se demarează foarte încet (continuând rotirea volanului spre dreapta până face cursa totală) şi
se porneşte în mers înapoi cu ambreiajul ţinut;
- După ce volanul a fost total rotit la dreapta, se răsuceşte corpul la stânga (pentru a vedea în
spate stânga ), mâna dreaptă fiind pe volan în poziţia „orei 12”; automobilul se înscrie pe o traiectorie de
rotire uşor cu faţa către stânga;
- Spre sfârşitul deplasării cu spatele, la circa 70 cm de bordura din dreapta (acum stânga) se re-
dresează volanul (se roteşte rapid volanul la stânga), iar automobilul care se deplasează foarte încet se
opreşte cu roata stânga din spate în rigolă.
Pe parcursul acestei mişcări, poziţia la volan va fi cea prezentată la mersul cu spatele.
Mişcarea 3 :
- Se face o nouă asigurare stânga – dreapta şi se pune în funcţiune semnalizatorul pentru virare
la stânga ;
- Se introduce maneta în treapta I-a, se demarează uşor şi se efectuează virajul la stânga, prin
rotirea volanului în această direcţie ;
- Pe măsură ce automobilul se deplasează paralel cu bordura, se redresează volanul, aducând
roţile directoare în poziţia de mers înainte în linie dreapta ;
- Se accelerează şi se schimbă treapta de viteza în vederea reintrări în trafic.
Deoarece la manevra de întoarcere din trei mişcări, roţile maşinii ating bordura, este necesar ca
la alegerea locului de întoarcere să nu se afle obstacole (stâlpi, arbori, pietoni, etc.) la mai puţin de 2 – 3
m înaintea maşinii, nici pe trotuarul din dreapta nici pe cel din stânga.
În ceea ce priveşte utilizarea ambreiajului în timpul executării întoarcerilor din trei mişcări, se re-
comandă să nu se repete de mai multe ori în mod consecutiv manevra cu ambreiajul ţinut, pentru a nu
încălzi anormal şi a nu uza prematur această piesă.
Principala obligaţie la manevra de întoarcere a conducătorului auto este aceea de a observa
dacă în locul în care doreşte să o execute, manevra este permisă şi posibilă.
Alte obligaţii sunt : semnalizarea şi o asigurare permanentă şi continuă.
Manevra de întoarcere este interzisă în următoarele cazuri :
- În locurile unde este instalat un indicator cu semnificaţia de interzicere a întoarcerii.
Zona de interzicere începe de la indicator şi până la întâlnirea indicatorului cu semnificaţia
„Sfârşitul tuturor restricţiilor”, pentru faptul că nu are indicator specific de terminare a zonei de acţiune.
- La trecerea de pietoni.
- În curbe cu vizibilitate redusă.
- În locuri în care soliditatea drumului nu este verificată (marginea prăpăstiilor, malurile
şanţurilor, etc.)
- Pe poduri şi sub poduri.
- La trecerea peste calea ferată şi la o distanţă mai mică de 50 m de aceasta.
- În vârfuri de pantă şi pe o distanţă mai mică de 50 m de o parte şi alta a vârfului ei.
- În intersecţii şi la o distanţă mai mică de 50 m de cel mai apropiat colţ al intersecţie.
- La mai puţin de 50 m de staţiile de tramvai, troleibuz, autobuz.
- Pe timp de ceaţa şi în orice împrejurare când vizibilitatea este redusă sub 100 m,
dacă condu-cătorul vehiculului nu este pilotat de o altă persoană.
- Pe drumurile cu sens unic.
- Pe autostradă.
Fixarea lecţiei
Fixarea lecţiei se face prin următoarele întrebări :
-Cum se defineşte întoarcerea?
-Din câte manevre se poate executa?
-Ce obligaţii are conducătorul auto la manevra de întoarcere?
-Care sunt restricţiile pentru manevra de întoarcere?

PROIECT DIDACTIC

Clasa:
Tema: Manevra de depăşire a unui alt vehicul.
Subiectul: Depăşirea.
perilor şi deprinderilor necesare pentru a putea depăşi un alt vehicul în funcţie de
situaţiile impuse de trafic astfel încât cursantul să poată manevra un vehicul în
deplină siguranţă cu respectarea normelor legale şi de conduită preventivă.
O1.Noţiunea de depăşire.
O2.Regula generală la depăşire.
O3.Tehnica depăşiri vehiculelor oprite sau staţionate.
O4.Tehnica depăşiri vehiculelor care se găsesc în mers.
O5.Tehnica trecerii pe lângă tramvaie, troleibuze, autobuze oprite în staţii.
O6.Norme de conduită preventivă.
O7.Măsuri ce se pot lua pentru încălcarea normelor.
matismelor necesare conducerii unui vehicul.
Timp afectat: 6 h.
-Verificarea ţinutei şi a stării psiho - fizice a cursantului.
Noţiunea de depăşire.
Noţiunea de depăşire. Depăşirea este manevra prin care un vehicul trece înaintea altui vehicol
oprit ori staţionat sau care se găseşte în mişcare în acelaşi sens de mers.
Regula generală la depăşire.

Vehiculele se depăşesc numai pe partea stângă, cu excepţia vehiculelor ai căror conducători au
semnalizat şi sau încadrat corespunzător din timp în intenţia de a schimba direcţia de mers la stânga,
precum şi a tramvaielor ca se depăşesc pe partea dreaptă
Tramvaiele aflate în mers pot fi depăşite şi pe partea stângă, atunci când drumul public este cu
sens unic sau când între şina din dreapta şi marginea trotuarului nu există spaţiu suficient.
Conducătorul auto care efectuează depăşirea are următoarele obligaţii :
-a. Să semnalizeze intenţia de a se angaja în depăşire.
-b. Să se angajeze în depăşire numai după ce s-a convins ca aceasta se poate face.
-c. Să păstreze în timpul depăşiri o distanţă laterală suficientă faţă de vehiculul depăşit.
-d. Să reintre pe partea dreaptă a drumului după ce se asigură că aceasta se poate face fără
pericol pentru vehiculul depăşit.
Obligaţiile conducătorului care este depăşit sunt :
-a. Să nu mărească viteza cu care circulă, când i se semnalizează că urmează a fi depăşit.
-b. Să se angajeze cât mai aproape de marginea din dreapta a drumului.
Tehnica depăşirii.
Depăşirea are trei faze:
1. Pregătirea pentru depăşire.
2. Depăşirea propriu – zisă.
3. Terminarea depăşirii.
1. La pregătirea pentru depăşire se fac următoarele manevre :
- asigurarea faţă şi spate,
- semnalizarea stânga,
- luarea hotărârii de depăşire.
2. La depăşirea propriu-zisă se fac următoarele manevre:
- schimbarea poziţiei vehiculului,
- păstrarea unei distanţe laterale suficiente faţă de cel depăşit,
- asigurarea că se poate reintra pe partea dreaptă.
3. La terminarea depăşirii se manevrează astfel:
- se semnalizează dreapta,
- se schimbă poziţia vehiculului,
- se reintră în faţa celui depăşit.
Tehnica depăşiri vehiculelor oprite sau staţionate.

Pentru depăşirea vehiculelor staţionate trebuie avut în vedere că viteza de deplasare poate ră-
mâne constantă, trebuie ţinut cont pentru a lăsa o distanţă laterală suficientă faţă de vehiculul depăşit.
De asemenea trebuie supravegheat permanent traficul din zonă pentru prevenirea oricărui peri-
col potenţial.
Tehnica depăşiri vehiculelor care se găsesc în mers.

Pentru depăşirea vehiculelor aflate în mers trebuie ţinut cont de faptul că trebuie asigurată re-
zerva de putere a vehiculului propriu pentru a scurta timpul de depăşire.
Terminaţi manevra de depăşire cât mai rapid.
Nu rămâneţi în unghiul mort al vehiculului depăşit.
Supravegheaţi permanent banda din dreapta pentru a vă convinge că puteţi reintra fără pericol
după depăşire.
Norme de conduită preventivă.

Depăşirea se efectuează numai dacă este absolut necesară. Asigurarea trebuie să fie continuă
atât din faţă cât şi din spate. Trebuie apreciată corect distanţa necesară efectuării depăşirii şi viteza de
depăşire. Trebuie folosită rezerva de putere a motorului trecând schimbătorul de viteze într-o treaptă in-
ferioară, se reduce astfel timpul şi spaţiul necesar pentru efectuarea depăşirii. Semnalizarea din timp a
manevrei, semnalizarea durează tot timpul manevrei, de asemenea se semna lizează şi revenirea.
Se controlează atent traficul atât din faţă cât şi din spate urmărind vehiculele care vin cât şi au-
tovehiculul ce urmează a fi depăşit. Intrarea în depăşire se face ferm fără ezitări, prelung, fără brusca-
rea comenzilor.
Dublarea se face cu grijă; distanţa prea mică între vehicule poate produce acroşări iar distanţa
mare poate produce ieşirea din carosabil.
Atenţie deosebita se impune la depăşirea unor categorii aparte de participanţi la trafic cum sunt:
biciclişti, vehicule cu tracţiune animală, utilaje agricole, vehicule agabaritice.
Reintrarea se face prelung progresiv după apariţia vehiculului depăşit în oglinda retrovizoare din
interiorul vehiculului.
Măsurile legale ce se pot lua în cazul încălcării normelor legale.

- Amendă contravenţională de la 200 – 800 lei şi suspendarea dreptului de a conduce pe o peri-
oadă de 30 zile.
Fixarea lecţiei
- Care este definiţia depăşirii?
- Care sunt obligaţiile conducătorului care depăşeşte?
- Ce obligaţii are conducătorul care este depăşit?
- Ce restricţii la manevra de depăşire a prevăzut legiuitorul?
- Care sunt normele de conduită preventivă?

PROIECT DIDACTIC

Clasa:
Tema: Folosirea benzilor de circulaţie.
Subiectul: Circulaţia prin intersecţii cu trafic redus.
perilor şi deprinderilor necesare pentru a putea circula în intersecţii în deplină si-
guranţă cu respectarea normelor legale şi de conduită preventivă.
O1.Tehnica preselectări benzilor de circulaţie.
O2.Asigurare, semnalizare şi încadrarea pe banda dorită.
O3.Folosirea succesivă a benzilor de circulaţie.
O4.Tehnica trecerii peste obstacole cu înălţime mică.
matismelor necesare conducerii vehiculului în condiţii diverse de trafic în inter-
secţiile cu trafic redus.
Timp afectat: 3 h.
Preselectarea benzilor de circulaţie se face de regulă pentru schimbarea direcţiei de mers în
intersecţii. Această manevră trebuie să se încheie la cel puţin 50m de colţul intersecţiei astfel încât la
pătrunderea în intersecţie vehiculul să fie încadrat pe direcţia de mers dorită iar ceilalţi participanţi la
trafic să cunoască intenţia noastră de deplasare în continuare pentru a nu fi surprinşi de manevrele pe
care le vom executa.
Tehnica preselectări benzilor de circulaţie.

Tehnica preselectării benzilor de circulaţie este următoarea:
- Se priveşte în oglinzile retrovizoare laterale pentru o asigurare complectă asupra benzii pe care
urmează să o ocupăm.
- Se evaluează spaţiul dintre vehicule dacă este suficient pentru ca vehiculul condus să poată
schimba banda şi dacă există un interval de două secunde între vehiculul condus şi vehiculul care ne
precede. Nu se schimbă banda înainte ca spaţiul între vehicule să fie suficient.
Asigurare, semnalizare şi încadrarea pe banda dorită.

- Se semnalizează intenţia de schimbare a benzii chiar dacă spaţiul este insuficient. Punerea în
funcţiune a semnalizatorului, semnifică intenţia de schimbare a direcţiei de mers şi poate să-i determine
pe ceilalţi conducători să vă faciliteze manevra asigurându-vă un spaţiu de manevră suficient.
Trebuie semnalizat din timp pentru a permite conducătorului care se găseşte în unghiul mort să
vadă semnalul şi să-şi corecteze poziţia.
- Se reasigură dacă spaţiul de manevră a rămas suficient şi că acesta se menţine. Dacă nu este
suficient manevra nu poate fi efectuată acum.
- Se începe parţial manevra plasând progresiv vehiculul spre banda alăturată pentru a traversa
uşor marcajul de separare a benzilor.
- Se menţine vehiculul în poziţia parţială de schimbare a benzii timp de câteva momente. A-
ceastă pauză permite conducătorilor care nu au reacţionat la semnalul de schimbare a benzii să reac-
ţioneze la mişcarea vehiculului.
- Se verifică din nou dacă nu a apărut un vehicul brusc la următoarea manevră parţială de schi-
mbare a benzii.
- Dacă banda alăturată este liberă, se termină de executat manevra. Se trece uşor şi rapid pe
centrul benzii alăturate.
- După ocuparea acestei poziţii se opreşte rapid semnalizarea.
Folosirea succesivă a benzilor de circulaţie.

Pentru a trece succesiv de pe o bandă pe alta manevrele de mai sus se repetă pentru fiecare
bandă de circulaţie în parte.
Tehnica trecerii peste obstacole cu înălţime mică.

Pentru a trece peste obstacole de înălţime mică se foloseşte o viteză de deplasare cât mai mică
astfel încât în momentul în care puntea din faţă a trecut peste obstacol suspensia să lucreze cât mai
puţin evitându-se lovirea de obstacol a părţii inferioare a autovehiculului. În acest fel se evită contactul
dintre autovehicul şi obstacol, contact ce ar putea provoca avarii autovehiculului. Avarii ce pot duce în
funcţie de autovehicul şi natura obstacolului până la imobilizarea autovehculului.
Fixarea lecţiei:
- Care este scopul preselectării benzilor?
- Care este tehnica de schimbare a benzilor?

PROIECT DIDACTIC

Clasa:
Tema: Conducerea în intersecţii cu circulaţie redusă.
Subiectul: Conducerea în intersecţii nedirijate.
perilor şi deprinderilor necesare pentru a putea circula în intersecţii astfel încât
cursantul să poată manevra un vehicul în deplină siguranţă.
O1.Tehnica schimbării direcţiei de mers.
O2.Virajul la stânga şi la dreapta.
O3.Preselectarea în intersecţiile nedirijate.
O4.Acordarea priorităţii vehiculelor şi pietonilor.
O5.Demaraj rapid pentru degajarea intersecţiilor.
O6.Măsuri de conducere preventivă.
matismelor necesare conducerii vehiculului în condiţii diverse de trafic.
Timp afectat: 3 h.
Tehnica schimbării direcţiei de mers.
Pentru schimbarea direcţiei de mers în condiţii de siguranţă trebuie efectuate următoarele ma-
nevre: - Angajarea vehiculului pe banda corespunzătoare direcţiei de urmat.
- Semnalizarea intenţiei de schimbare a direcţiei de mers.
- Reducerea vitezei de deplasare.
- Introducerea schimbătorului de viteze într-o treaptă de viteză corespunzătoare.
- Acordarea priorităţii celor care au acest drept.
Virajul la stânga.
Se efectuează în felul următor:
- Se semnalizează intenţia de a vira spre stânga.
- Se asigură atât din faţă cât şi din spate că manevra se poate efectua fără pericol.
- Se angajează vehiculul spre stânga cât mai aproape de axul drumului fără a-l încălca.
- Se reduce viteza şi se introduce schimbătorul într-o treaptă adecvată de viteză.
- Se acordă prioritate de trecere atât vehiculelor cât şi pietonilor care au acest drept.
- Se trece la efectuarea manevrei propriu-zise cu încadrarea pe banda corespunzătoare.
Virajul la dreapta.
Se execută la fel ca şi cel la stânga cu diferenţa că vehiculul se angajează spre dreapta iar pri-
oritate nu se acordă decât pietonilor care traversează strada.
Preselectarea în intersecţiile nedirijate.

Se efectuează în felul următor:
Cu 50m înainte de colţul intersecţiei se ocupă unul din rândurile următoare în funcţie de direc-ţia
de mers dorită: - Rândul din stânga pentru virajul la stânga sau pentru direcţia înainte.
- Rândul din dreapta pentru virajul la dreapta sau pentru direcţia înainte.
Dacă lăţimea străzii nu permite încadrarea pe două rânduri atunci toţi conducătorii vor merge pe
un singur rând indiferent de direcţia de deplasare dorită.
Acordarea priorităţii vehiculelor şi pietonilor.

Prin prioritate de trecere se înţelege dreptul conferit unui conducător de vehicul de a trece prin
faţa ori înaintea altui conducător de vehicul în situaţiile prevăzute de lege, în locul şi momentul intersec-
tării cu acesta.
Când doua vehicule se apropie simultan de o intersecţie venind de pe drumuri publice pe care
nu sunt instalate indicatoare de prioritate la intersecţii, vehiculul care vine din dreaptă are prioritate de
trecere.
După pătrunderea în intersecţie şi acordarea priorităţii de trecere tuturor participanţilor la trafic
care au acest drept trebuie să fim pregătiţi pentru a degaja cât mai repede intersecţia, dar în acelaşi
timp trebuie să fim pregătiţi pentru a evita orice pericol ce poate să apară brusc. Astfel trebuie suprave-
gheat cu atenţie traficul din zonă atât cel al vehiculelor cât şi al pietonilor.
Măsuri de conducere preventivă.

La trecerea prin intersecţie considerăm că este necesar ca, conducătorul de vehicul să aibă în
vedere şi unele recomandări de conduită preventivă cum sunt
- Observarea atentă şi din timp pentru identificarea şi stabilirea cu exactitate a locurilor şi situaţi-
ilor din trafic în care este obligat să cedeze trecerea participanţilor la trafic care au dreptul la prioritatea
de trecere.
- Să atenţioneze conducătorii de vehicule care circulă din spate că intenţionează să cedeze tre-
cerea sau chiar să oprească. Aceasta se face prin apăsarea succesivă, de doua trei ori a pedalei de
frânare.
- Să reducă în mod corespunzător (suficient) viteza de deplasare şi să dea de înţeles celor în
drept că le cedează trecerea prin acel loc, chiar prin semne făcute cu mâna.
- Să se asigure atât din stânga cât şi din dreapta. Asigurarea să fie individuală, continuă şi com-
plectă.
- Cedarea trecerii trebuie efectuată faţă de toţi participanţii la trafic fără a face vreo deosebire
între tipurile de vehicule, vârsta sau vechimea în conducere a conducătorilor.
- Să nu stânjenească desfăşurarea fluentă a traficului în zona respectiva.
- Să ocupe din timp o poziţie corectă pentru direcţia de deplasare dorită şi să nu oblige pe cei-
lalţi participanţi la trafic să execute manevre suplimentare sau neregulamentare.
- Să fie ferm în luarea deciziilor cu privire la manevrele ce urmează să le execute pentru a nu
crea confuzii celorlalţi participanţi la trafic cu privire la manevrele pe care le va executa.
- Trebuie să ţină cont de faptul că pietonii dimineaţa sunt grăbiţi, traversând strada în fugă pe la
colţul străzii sau marcaj. Gradul de atenţie al pietonilor este mai scăzut dimineaţa şi seara.
- Să observe cu grijă intenţiile celorlalţi participanţi la trafic şi să ţină cont de semnalele lor.
- Să nu şicaneze în nici un fel ceilalţi participanţi la trafic, ori să-i facă să intre în panică chiar da-
că involuntar au greşit, inclusiv claxonând nejustificat.
- Totodată să ia în considerare condiţiile atmosferice şi de vizibilitate în locurile unde este obli-
gat să cedeze trecerea, cât şi felul şi starea drumului.
- La pătrunderea într-o intersecţie, chiar dacă are prioritate de trecere trebuie să ia piciorul de pe
pedala de acceleraţie şi să-l ţină pe pedala de frână, fără a acţiona dacă situaţia nu o impune. Prin
aceasta se scurtează timpul de reacţie la apariţia unui pericol şi implicit se micşorează distanţa de opri-
re, putând fi evitat pericolul apărut.
- La trecerea prin intersecţii este solicitată în mod deosebit atenţia distributivă a conducătorului
de vehicul, de care trebuie să se ţină seama.
Fixarea lecţiei:
- Cum se defineşte prioritatea de trecere?
- Care sunt manevrele pentru executarea unui viraj?
- Maistrul instructor va semna fişa de evidenta a cursantului.

PROIECT DIDACTIC
Clasa:
Tema: Conducerea în intersecţii cu circulaţie redusă.
Subiectul: Conducerea în intersecţii dirijate.
perilor şi deprinderilor necesare pentru a putea circula în intersecţii astfel încât
cursantul să poată manevra un vehicul în deplină siguranţă cu respectarea nor-
melor legale şi de conduită preventivă.
O1.Tehnica schimbării direcţiei de mers.
O2.Preselectarea direcţiei de mers, oprire la semafor, indicator de circula-
ţie sau marcaj.
O3.Acordarea priorităţii pentru vehicule şi pietoni.
O4.Demaraj rapid pentru degajarea intersecţiilor şi manevre pentru evita-
rea unor obstacole ce pot apare în intersecţii.
O5.Măsuri de conducere preventivă (viteză, viraje, prioritate, asigurare,
semnalizare într-o intersecţie dirijată).
matismelor necesare conducerii autovehiculului în condiţii diverse de trafic în in-
tersecţiile cu trafic redus.
Timp afectat:3 h.
-Verificarea cunoştinţelor anterior dobândite de cursant la sala şi orele de
Desfăşurarea comunicării.
Tehnica schimbării direcţiei de mers prin viraj.
Pentru executarea corecta a virajului stânga – dreapta conducătorul auto reduce viteza, se asi-
gură, pune în funcţie semnalizatorul de direcţie, se înscrie pe culoarul corespunzător direcţiei dorite sau
impuse, introduce maneta schimbătorului de viteza într-o treapta inferioară de viteză şi roteşte volanul
spre stânga sau dreapta funcţie de sensul virajului ce se execută.
Un aspect foarte important la executarea virajelor îl constituie mişcarea mâinilor pe volan, pen-
tru înscrierea corecta a autovehiculului pe traiectoria dorita. Rotirea volanului nu se face fracţionat, ci
printr-o mişcare continuă, reuşita virajului depinzând de viteza automobilului înainte de a începe mane-
vra de schimbare a direcţiei şi modul cum se acţionează asupra volanului.
Pornind de la poziţia de baza a mâinilor pentru mersul în linie dreaptă şi comparând volanul cu
un cadran de ceas mâinile având poziţia: stânga la ora 10 şi dreapta la ora 2, în cazul virajului spre
dreapta se strânge ceva mai mult volanul cu mâna dreaptă, concomitent cu slăbirea strângerii mâinii
stângi. Începerea virajului se realizează prin tragerea progresivă a coroanei volanului către în jos cu
mâna dreaptă, cea stânga neparticipând la manevră, dar permiţând, prin slăbirea strânsorii, rotirea vo-
lanului. În momentul În care conducătorul auto se pregăteşte pentru viraj la dreapta, mâna opusă vira-
jului, deci stânga, va părăsi „ora 10” şi va trece la „ora 11”, iar mâna dreaptă va părăsi „ora 2” şi va tre-
ce la „ora 3”. La începerea virajului la dreapta, mâna stânga roteşte volanul spre dreapta de la „ora 11”
la „orele 2 – 3 – 4”,după cum este necesar, în timp ce mâna dreapta părăseşte complect volanul. Apoi,
mâna dreapta apuca volanul, de la „ora 1” şi-l roteşte către dreapta până la „orele 3 – 4” în timp ce mâ-
na stânga părăseşte volanul. Dacă mişcarea este insuficientă, gesturile pot fi repetate de doua – trei ori,
în funcţie de raza virajului.
În cazul virajului spre stânga acesta se executa similar cu cel spre dreapta, numai că de data a-
ceasta mâna stânga va roti volanul, iar dreapta îl va imobiliza în momentele necesare reluării mişcării.
Pentru pregătirea virajului, mâna dreapta trece la „ora 1”, iar măna stânga la „ora 9”. La începerea vira-
jului la stânga, mâna dreapta roteşte volanul către stânga de la „ora 1”, la „orele 10 – 9 – 8”, în timp ce
mâna stângă părăseşte volanul. Apoi, mâna stânga apuca volanul de la „ora 11”, şi-l roteşte către stân-
ga până la „orele 9 – 8”, în timp ce mâna dreapta părăseşte volanul ş.a.m.d.
La ieşirea din viraj, se vor executa, în special în perioada de învăţare, gesturile similare virajului,
numai ca manevra se va face în sens invers. Astfel, după virajul la dreapta, redresarea volanului se fa-
ce cu mişcările mâinilor indicate pentru virajul la stânga. Pe măsura ce cursantul se va simţi mai sigur
pe automobil redresarea volanului se va face automat, lăsându-se să revină singur la direcţia înainte,
mâinile controlând numai rotirea acestuia şi limitându-i deplasarea dacă este necesar. Virajele stânga –
dreapta se executa cu ambele mâini pe volan.
Virajul la dreapta se face astfel :

- Se asigura şi se semnalizează deplasarea spre dreapta cu cel puţin 50m înainte de coltul
străzii;
- Se încadrează în raport cu direcţia virajului, în apropiere de bordura din dreapta trotuarului,
concomitent cu reducerea vitezei de deplasare prin acţionarea frânei de serviciu şi cuplarea unei trepte
de viteza inferioare (din treapta a III-a în a II –a);
- Mers în continuare, absolut paralel cu bordura, la circa 1m distanţa de aceasta;
- Începerea virajului propriu – zis, când stâlpul din dreapta parbrizului a ajuns aproape în dreptul
colţului trotuarului;
- Asigurarea din partea stânga;
- Mărirea unghiului de rotire a volanului până când se observa că automobilul virează suficient
pentru a se înscrie în viraj;
- Redresarea volanului (se face în timp ce automobilul în giraţie se apropie de noua direcţie de
mers, astfel că atunci când a ajuns pe noua direcţie de mers. roţile automobilului să fie drepte);
- Acţionarea progresivă a pedalei de acceleraţie pentru a mari viteza automobilului, în vederea
schimbării într-o treaptă superioară de viteză.
Virajul la stânga se face astfel :

- Se asigura şi se semnalizează deplasarea spre stânga cu cel puţin 50m înainte de schimbarea
direcţiei de mers;
- Se încadrează maşina pe banda de circulaţie de pe care este permis virajul la stânga, conco-
mitent cu reducerea vitezei de deplasare, prin acţionarea frânei de serviciu şi motor, cuplând cutia de
viteze într-o treapta inferioară (de obicei a II-a);
- Mers în continuare spre punctul teoretic al intersectării celor două străzi şi înscrierea maşinii în
curba spre stânga (cu asigurare atât din partea stânga, cât şi din partea dreapta şi acordarea prioritaţii
de dreapta dacă intersecţia este nedirijată) prin rotirea volanului spre stânga pentru virarea rotilor direc-
toare în sensul virajului şi menţinerea pe traiectoria dorită; la sfârşitul traiectoriei se roteşte volanul spre
dreapta pentru redresarea roţilor directoare în poziţia de deplasare către înainte;
- Se accelerează pentru a schimba viteza de mers în treapta superioară şi se anulează semnali-
zarea virajului.
Preselectarea direcţiei de mers.

Se face în felul următor în funcţie de felul intersecţiei :
- La intersecţiile fără marcaje de la cel puţin 50 m de intersecţie circulaţia se preselectează
astfel:
- Pentru virajul la dreapta se ocupa rândul din dreapta ;
- Pentru virajul la stânga se ocupa rândul din stânga ;
- Pentru mers pe direcţia înainte oricare dintre cele doua rânduri.
- La intersecţiile cu marcaje de la cel puţin 50 m se ocupa una din următoarele benzi astfel :
- Pentru virajul la dreapta se ocupă banda din dreapta ;
- Pentru virajul la stânga se ocupă banda din stânga ;
- Pentru mers pe direcţia înainte se ocupa banda din mijloc.
- Dacă în intersecţie sunt şi linii de tramvai iar între şina din dreapta şi trotuar nu este spaţiu
suficient toţi conducătorii auto se vor încadra pe un singur rând indiferent de direcţia de mers.
La o distanţa mai mică de 50 m de intersecţie este interzisă trecerea de pe un rând pe altul sau
de pe o bandă pe alta.
Oprirea la intersecţie se face în ordinea sosirii astfel :
- La o distanţă suficientă faţă de colţul intersecţiei astfel încât să permită o asigurare completă
din ambele părţi
- La intersecţiile cu marcaj pentru trecerea de pietoni oprirea se va face înaintea marcajului
transversal al trecerii de pietoni.
- La intersecţiile semaforizate se va opri în aşa fel încât să poată fi văzut semaforul fără mare
dificultate.
- La intersecţiile cu marcaje transversale se va opri la limita marcajului fără a fi încălcat marcajul
continuu iar la marcajele discontinui se va opri la limita de maximă vizibilitate.
Acordarea priorităţii se face în felul următor :
- Se acordă prioritate de trecere atât pietonilor cât şi vehiculelor care au acest drept.
Pentru a asigura o bună desfăşurare a circulaţiei în intersecţii trebuie avut în vedere ca după o-
prire, asigurare, semnalizare şi acordarea priorităţii celor care au acest drept degajarea intersecţiei să
se facă în mod rapid dar cu atenţie sporită pentru a se evita orice pericol ce poate apare.
Măsuri de conducere preventivă.

- În afară de asigurare, semnalizare şi ocuparea benzii sau a rândului corespunzător, când se
ajunge la intersecţie chiar dacă avem prioritate (datorită mijloacelor de dirijare) vom obişnui să ne asi-
gurăm spre stânga şi spre dreapta pentru a fi în măsură să evităm un pericol când cei ce au mijloace de
dirijare de pierderea priorităţii nu le respecta;
- Se va manifesta un plus de prudentă faţă de conducătorii de vehicule care vin din sensul opus,
în scopul intuirii manevrei ce urmează să o execute, deoarece unii conducători auto semnalizează tot
stânga şi apoi renunţă la această manevră creând prin aceasta, situaţii periculoase pentru ceilalţi
conducători auto;
- Se va acorda prioritate pietonilor care traversează strada pe marcaje în acel moment, iar
încadrarea pe noul sens de circulaţie se face pe banda nr.1.
Fixarea lecţiei:
- Cum se face preselectarea direcţiei de mers?
- Care sunt poziţiile de oprire la intersecţie?
- Ce măsuri de conduită preventivă se pot lua ?
- Maistrul instructor va semna fişa de evidenţa a cursantului.

PROIECT DIDACTIC
Clasa:
Tema: Conducerea pe străzi cu sens unic.
Subiectul: Oprirea, staţionarea, depăşirea, întoarcerea şi mersul înapoi
pe străzile cu sens unic.
Scopul lecţiei: Însuşirea de noi cunoştinţe în vederea formării priceperi-
lor şi deprinderilor necesare astfel încât cursantul să poată manevra un vehicul în
deplină siguranţă cu respectarea normelor legale şi de conduită preventivă în
vigoare pe un drum cu sens unic.
O1.Prioritatea pietonilor la traversarea prin locurile semnalizate cu indica-
toare şi marcaje.
O2.Trecerea pe lângă pietoni izolaţi sau în grupuri.
O3.Oprirea,staţionarea.
O4.Depăşirea, întoarcerea şi mersul înapoi.
O5.Măsuri ce se iau în cazul încălcării normelor legale.
matismelor necesare conducerii autovehiculului în condiţii diverse.
Timp afectat: 3 h.
Prioritatea pietonilor la traversarea prin locurile semnalizate cu indicatoare şi marcaje .
Pietonii trebuie să circule numai pe trotuare sau pe pistele special amenajate.
Traversarea drumului public de către pieton se face perpendicular pe axul acestuia, numai prin
locurile marcate ori / şi semnalizate cu indicatoare, iar în localităţi, în lipsa acestora, pe la colţul străzii,
după ce s-a asigurat ca o pot face în siguranţă pentru ei şi ceilalţi participanţi la trafic.
La trecerile de pietoni semnalizate cu indicator sau marcaj, pietonii au prioritate de trecere.
De asemenea au prioritate de trecere pietonii surprinşi în traversare de lumina roşie a semafo-
rului electric.
Trecerea pe lângă pietoni izolaţi sau în grupuri.

La trecerea pe lângă pietoni izolaţi sau în grupuri conducătorii de vehicule sunt obligaţi să redu-
că viteza, să-i avertizeze sonor, să circule cu atenţie sporită şi să păstreze faţă de aceştia o distanţă la-
terală suficientă pentru evitarea oricărui pericol.
Oprirea,staţionarea.
Oprirea este considerată imobilizarea voluntară a unui vehicul pe un drum public, pe o durată de
cel mult 5 minute. Oprirea este permisă pe partea carosabilă cât mai aproape de marginea drumu-lui.
Pe drumurile cu sens unic oprirea este permisă şi pe partea stângă, dacă rămâne liberă cel puţin o
bandă de circulaţie.
Se interzice oprirea voluntară în următoarele cazuri :
- În zona de acţiune a indicatorului „Oprirea interzisă” şi a marcajului cu semnificaţia de interzi-
cere a opriri;
- La o distanţă mai mică de 50 m de o trecere la nivel cu calea ferată;
- Pe poduri, pe şi sub pasaje denivelate, pe viaducte şi în tunelurile rutiere;
- În curbe şi în alte locuri cu vizibilitate redusă sub 50 m;
- În locul unde este instalat indicatorul „Trecere pentru pietoni” sau pe marcajele de traversare
pentru pietoni ori la mai puţin de 25 m, înainte şi după aceasta;
- În intersecţii, inclusiv cele cu sens giratoriu, precum şi în zona de preselecţie unde sunt aplica-
te marcaje continue, iar în lipsa acestora, la o distanţă mai mică de 5 m de colţul intersecţiei;
- La mai puţin de 25 mde indicatorul staţiei pentru mijloacele de transport public de persoane;
- În dreptul altui vehicul oprit pe partea carosabilă, dacă prin aceasta se stânjeneşte circulaţia a
doua vehicule venind din sensuri opuse, precum şi în dreptul marcajului continuu, dacă conducători ce-
lorlalte vehicule care circula în acelaşi sens ar fi obligaţi din aceasta cauză, să treacă peste marcaj ;
- Pe sectoarele de drum unde este instalat indicatorul cu semnificaţia „Depăşirea interzisă”;
- În dreptul unui indicator sau semnal luminos dacă se împiedică observarea lor;
- Pe sectoarele de drum unde sunt instalate indicatoarele cu semnificaţia „Drum îngustat”, „Prio-
ritate pentru circulaţia din sens invers” sau „Prioritate faţă de circulaţia din sens invers” ;
- Pe pistele obligatorii pentru pietoni şi / sau biciclişti ori pe benzile rezervate unor anumite cate-
gorii de vehicule, semnalizate ca atare;
- Pe platforma caii ferate sau de tramvai ori în apropierea acestora, dacă circulaţia vehiculelor pe
şine ar putea fi stânjenită sau împiedicată ;
- Pe autostrăzi, pe drumurile expres şi cele naţionale europene (E).
Staţionarea este definită ca fiind imobilizarea voluntară a unui vehicul pe o durată mai mare de
5 minute.
Staţionarea voluntară a vehiculelor se interzice în următoarele cazuri :
- În toate cazurile în care este interzisă oprirea voluntară ;
- În zona de acţiune a indicatorului cu semnificaţia „Staţionarea interzisă” şi a marcajului cu
semnificaţia de interzicere a staţionarii ;
- Pe drumurile publice cu o lăţime mai mică de 6 m;
- În dreptul căilor de acces care deservesc proprietăţile alăturate drumurilor publice ;
- Pe partea carosabilă a drumurilor naţionale. În cazul în care nu este posibilă scoaterea vehicu-
lelor în afara părţii carosabile, acestea vor staţiona cât mai aproape de marginea drumului ;
- În pante şi în rampe ;
- În locul unde este instalat indicatorul cu semnificaţia „Staţionare alternantă”, în altă zi sau peri-
oadă decât cea permisă, sau indicatorul cu semnificaţia „Zonă de staţionare cu durată limitată” peste
durata permisă.
Orice vehicul ce staţionează pe timp de noapte pe partea carosabilă a unui drum public, acolo
unde staţionarea este permisă, trebuie să fie semnalizat cu lanternele de poziţie, dacă locul de staţio-
nare nu este iluminat.
Se interzice staţionarea pe drumurile publice în timpul nopţii, a tractoarelor, maşinilor şi utilajelor
agricole, remorcilor, vehiculelor cu tracţiune animală ori a celor trase sau împinse cu mâna.
Se interzice oprirea sau staţionarea pe trotuare. Autoritatea competentă poate permite oprirea
sau staţionarea, parţial sau total, a unui vehicul pe trotuar, cu respectarea marcajului, iar în lipsa aces-
tuia numai dacă rămâne liber cel puţin un culoar de minimum 1,5 m lăţime înspre marginea opusă părţii
carosabile, pentru circulaţia pietonilor.
Se interzice conducătorului de autovehicul şi pasagerilor ca în timpul opririi sau staţionării, să
deschidă sau să lase deschise uşile acestuia ori să coboare, fără să se asigure că nu creeză un pericol
pentru circulaţie.
Conducătorul care staţionează cu autovehiculul trebuie să oprească motorul, să introducă ma-
neta într-o treaptă de viteză ori în treapta de parcare, să pună în funcţiune dispozitivele de frână de sta-
ţionare şi antifurt şi să încuie uşile.
Conducătorul care staţionează cu autovehiculul în pantă sau rampă trebuie să bracheze roţile
spre trotuar sau spre un obstacol aflat la marginea drumului.
Depăşirea, întoarcerea şi mersul înapoi.

Depăşirea pe străzile cu sens unic se poate efectua pe partea stângă sau dreaptă, deaseme-
nea tramvaiele aflate în mers se pot depăşi atât pe dreaptă cât şi pe stânga.
Întoarcerea pe străzile cu sens unic este strict interzisă.
Mersul înapoi se poate efectua pe străzile cu sens unic dar pe o distanţă nu mai mare de 50m
fără oprire.
Măsuri ce se iau în cazul încălcării normelor legale.

Măsurile legale ce se pot lua în cazul încălcării normelor legale referitoare la depăşire, oprire,
staţionare, întoarcere şi mersul înapoi se sancţionează cu amendă contravenţională sau avertisment şi
un număr de puncte de penalizare după cum urmează :
- În cazul depăşirii – amendă de la 200 lei la 800 lei si 6 puncte penalizare.
- În cazul priorităţii – amendă de la 150 lei la 500 lei si 4 puncte penalizare.
- În cazul opririi – amendă de la 70 lei la 100 lei si 2 puncte penalizare.
- În cazul staţionării – amendă de la 100 lei la 300 lei si 3 puncte penalizare.
- În cazul întoarcerii – amendă de la 60 lei la 80 lei .
- În cazul mersului înapoi – amendă de la 60 lei la 80 lei.
Fixarea lecţiei
Fixarea lecţiei se face prin următoarele întrebări:
- Care sunt raporturile de prioritate între vehicul şi pietoni la trecerile semnalizate?
- Unde este interzisă oprirea?
- Unde este interzisă staţionarea?
- Care sunt normele referitoare la întoarcere şi mers înapoi pe străzile cu sens unic?
- Care sunt măsurile legale ce se pot lua în cazul încălcării dispoziţiilor legale?
- Se va analiza modul de desfăşurare al şedinţei.
- Se vor face observaţiile şi recomandările de rigoare.
- Cursantul va semna în foaia de parcurs.

PROIECT DIDACTIC
Clasa:
Tema: Depăşirea în diverse condiţii.
Subiectul: Depăşirea.
rea normelor legale pe drumurile publice în diverse situaţii de depăşire.
O1.Ocolirea vehiculelor staţionate sau altor obstacole.
O2.Depăşirea vehiculelor în mers.
O3.Etapele şi modul de efectuare a manevrei depăşire.
O4.Trecerea de pe o banda pe alta.
O5.Depăşirea pe drumuri cu sens unic, fără depăşirea axului drumului, cu
trecerea pe sensul opus de mers.
O6.Măsuri de conducere preventivă la depăşire.
matismelor necesare conducerii autovehiculului în condiţii diverse de depăşire.
Timp afectat: 3 h.
-Verificarea ţinutei şi a stării psiho - fizice a elevului.
-Verificarea cunoştinţelor anterior dobândite de elev la sală şi orele de
Ocolirea vehiculelor staţionate sau altor obstacole.
Ocolirea vehiculelor staţionate se efectuează astfel: Datorită faptului că vehiculele sunt staţiona-
te de regulă pe partea dreaptă a drumului ele vor fi ocolite pe partea stângă luându-se toate măsurile
necesare atât pentru prevenirea celorlalţi participanţi la trafic cât şi pentru prevenirea posibilelor acci-
dente. Astfel la sesizarea vehiculului aflat în partea carosabilă se urmăreşte cu atenţie traficul din zona,
se semnalizează intenţia de a-l depăşi, se asigură atât din faţă cât şi din spate, se reduce viteza şi chiar
se opreşte dacă este cazul pentru acordarea priorităţii celor care au acest drept, după care se trece la
executarea manevrei.
Depăşirea vehiculelor în mers.

La depăşirea vehiculelor aflate în mers se iau aceleaşi măsuri ca şi în cazul anterior cu preciza-
rea că viteza trebuie în aşa fel adaptată încât să permită că aceasta manevră să se desfăşoare într-un
timp şi un spaţiu cât mai mic.
Etapele şi modul de efectuare a manevrei depăşire.

Etapele şi modul de efectuare a manevrelor de ocolire şi depăşire sunt:
- Asigurarea ca in locul ales manevra este permisa si posibil de efectuat;
- Semnalizarea intenţiei de a efectua manevra se face cu cel puţin 50 m înainte de
începerea manevrei propriu -zisă;
- Asigurarea că ceilalţi participanţi la trafic au înţeles intenţia şi nu sunt angajaţi în alte
mane-vre care ar reprezenta un pericol în momentul efectuării manevrei semnalizate;
- Acordarea priorităţii participanţilor la trafic care au acest drept;
- Adaptarea vitezei în aşa fel încât manevra să se execute fără pericol şi în timp scurt.
Trecerea de pe o banda pe alta.

Trecerea de pe o bandă pe alta se execută în următoarele împrejurări:
- Când banda pe care circulăm este obturată de un obstacol;
- Când dorim să schimbăm direcţia de mers;
- Când banda pe care circulăm se desfiinţează;
- Când se efectuează manevra de depăşire a altui vehicul.
La executarea acestei manevre avem următoarele obligaţii:
- Să semnalizam intenţia de efectuare a manevrei cu cel puţin 50 m înainte de manevră;
- Să ne asigurăm atât din faţă cât şi din spate;
- Să acordam prioritate celor care au acest drept;
- Să adaptam viteza în aşa fel încât manevra să poată fi executată rapid şi fără pericol.
După îndeplinirea acestor obligaţii se poate trece la executarea acestei manevre urmărind cu
atenţie traficul din zonă şi fiind pregătiţi pentru evitarea oricărui pericol ce poate apărea.
Măsuri de conduită preventivă.

Depăşirea se efectuează numai dacă este absolut necesară. Asigurarea trebuie să fie continuă
atât din faţă cât şi din spate. Trebuie apreciată corect distanţa necesară efectuării depăşirii şi viteza de
depăşire. Trebuie folosită rezerva de putere a motorului trecând schimbătorul de viteză într-o treaptă in-
ferioară, se reduce astfel timpul şi spaţiul necesar pentru efectuarea depăşirii. Semnalizarea din timp a
manevrei, semnalizarea durează tot timpul manevrei, de asemenea se semnalizează şi revenirea. Se
controlează atent traficul atât din faţă cât şi din spate, urmărind autovehiculele care vin cât şi autovehi-
culul ce urmează a fi depăşit. In trarea în depăşire se face ferm fără ezitări, prelung, fără bruscarea
comenzilor. Dublarea se face cu grijă; distanţa prea mică între vehicule poate produce acroşări iar dis-
tanţa prea mare poate produce ieşirea din carosabil. Atenţie deosebită se impune la depăşirea unor
categorii aparte de participanţi la trafic cum sunt: biciclişti, vehicule cu tracţiune animală, utilaje agricole
vehicule agabariti ce. Reintrarea se face progresiv.
Fixarea lecţiei:
- Care sunt etapele depăşiri?
- Când se trece de pe o bandă pe alta?
- Ce obligaţii avem la manevra de depăşire?
- Ce măsuri de conduită preventivă se iau la manevra de depăşire?
- Se va analiza modul cum s-au desfăşurat exerciţiile de către elev.

PROIECT DIDACTIC

Clasa:
Tema: Trecerea la nivel cu calea ferată.
Subiectul: Trecerea la nivel cu calea ferată.
necesare pentru a putea manevra autovehiculul în deplină siguranţă cu respec-
tarea normelor legale la trecerile la nivel cu calea ferată.
O1.Noţiunea de trecere la nivel cu calea ferată.
O2.Semnalizarea trecerii la nivel cu calea ferată.
O3.Apropierea de pasaj, asigurarea.
O4.Traversarea caii ferate.
O5.Obligatii şi restricţii.
matismelor necesare conducerii unui vehicul la trecerea de calea ferata.
Locul de desfăşurare: Trecerile la nivel cu calea ferată.
Timp afectat: 3 h.
-Verificarea ţinutei şi a stării psiho - fizice a elevului.
Noţiunea de trecere la nivel cu calea ferată.
rin trecere la nivel înţelegem orice încrucişare la nivel al unui drum cu o cale ferată sau linie de
tramvai cu platforma independenta.
Trecerile la nivel cu calea ferată se clasifică astfel:
- Trecere la nivel cu calea ferată fără bariere;
- Trecere la nivel cu calea ferată cu bariere sau semibariere;
- Trecere la nivel cu o calea ferată industrială.
Semnalizarea trecerii la nivel cu calea ferată.

Presemnalizarea trecerii la nivel cu calea ferată se execută cu o succesiune de trei panouri
dreptunghiulare numite „Apropiere de o trecere la nivel”. Aceste panouri sunt de culoare albă şi au tra-
sate pe diagonală dungi de culoare roşie astfel: primul panou care se montează la 150 m de calea fera-
tă are trei dungi roşii deasemenea deasupra lui se montează indicatorul „Trecere la nivel cu calea fera-
tă cu bariere sau semibariere” sau indicatorul Trecere la nivel cu o cale ferată fără bariere sau semiba-
riere nepăzită”.
Dacă la trecerea la nivel este instalată şi o instalaţie de semnalizare luminoasă tot la primul pa-
nou va fi instalat panoul adiţional „Trecere la nivel cu o cale ferată prevăzută cu instalaţie de semnali-
zare luminoasa automata”, acest panou este ataşat sub indicatoarele de avertizare din capul primului
panou suplimentar;
Al doilea panou suplimentar este montat la 100 m de trecerea la nivel, iar al treilea panou supli-
mentar se montează la 50 m de trecerea la nivel. În localităţi se poate renunţa la primele doua panouri
suplimentare dar se foloseşte de regulă al treilea care este însoţit de indicatoarele de avertizare şi pa-
noul adiţional care se montează de regulă pe primul panou.
Dacă aceste panouri sunt instalate în interiorul unei curbe vor fi repetate şi pe partea stângă a
drumului împreună cu indicatoarele respective cu faţa spre noi. Indiferent de partea drumului pe care
sunt instalate benzile înclinate ale panourilor, acestea vor fi orientate cu partea de jos către partea ca-
rosabilă.
Acolo unde circulaţia feroviară este foarte redusă iar circulaţia vehiculelor este dirijată de un a-
gent de la calea ferată întâlnim indicatorul „Alte pericole” însoţit de un panou adiţional „Vehicul feroviar”
instalat la 50 – 200 m înainte de trecerea la nivel.
Semnalizarea trecerii la nivel cu calea ferată se face prin următoarele indicatoare:
- Trecere la nivel cu calea ferată cu bariere sau semibariere;
- Trecere la nivel cu calea ferată fără bariere sau semibariere;
- Trecere la nivel cu o cale ferată simplă fără bariere;
- Trecere la nivel cu o cale ferată dublă fără bariere;
- Trecere la nivel cu o cale ferată simplă prevăzută cu semnalizare luminoasă;
- Trecere la nivel cu o cale ferată dublă prevăzută cu semnalizare luminoasă.
Apropierea de pasaj, asigurarea.

La apropierea de trecerea la nivel cu calea ferată trebuie luate următoarele măsuri:
- La calea ferată nepăzită (fără bariere sau semibariere şi fără semnalizare luminoasă) condu-
cătorul de vehicul este obligat să oprească pentru a se asigura în locul unde are o vizibilitate maximă
asupra caii ferate dar fără a trece de :
- Linia din dreptul indicatorului (în formă de cruce) „Trecere la nivel cu calea ferată simplă fără
bariere;
- Linia din dreptul indicatorului (în formă de cruce) „Trecere la nivel cu calea ferată dublă fără
bariere;
- Marcajul de oprire;
- Indicatorul de oprire.
- Asigurarea trebuie să se facă individual;
- La calea ferată păzită (cu bariere sau semibariere ori cu semnalizare luminoasă) conducătorul
de vehicul trebuie să reducă viteza şi se poate angaja în traversarea căii ferate numai după ce s-a asi-
gurat din mers că barierele sau semibarierele sunt deschise iar semnalele luminoase de culoare roşie
sunt stinse. Pe timpul cât semnalele luminoase de culoare roşie sunt stinse, poate funcţiona un semnal
luminos de culoare alba, intermitent, având cadenţă lentă care semnifică permisiunea de a trece peste
calea ferată.
- Dacă barierele sau semibarierele sunt în curs de coborâre ori sunt închise iar semnalele de
culoare roşie funcţionează intermitent alternativ, conducătorul de vehicul este obligat să oprească în or-
dinea sosirii la nivelul instalaţiei de semnalizare ori a marcajului de oprire.
- Dacă în partea dreaptă, pe lângă calea ferată, există un drum de acces, intrarea pe acesta tre-
buie lăsată libera.
Traversarea caii ferate.

- Conducătorul de vehicul se va angaja în traversarea căii ferate numai după ce s-a asigurat în
prealabil că datorită caracteristicilor constructive ale vehiculului ori condiţiilor de circulaţie nu riscă să
rămână imobilizat (blocat) pe platforma caii ferate.
- În cazul imobilizării unui vehicul pe calea ferată, conducătorul este obligat să ia măsurile nece-
sare pentru scoaterea imediată din vehicul a călătorilor şi pentru degajarea neântârziată a platformei căii
ferate.
- În caz de imposibilitate este obligat să semnalizeze prezenţa vehiculului cu orice mijloc adec-
vat de-a lungul căii ferate. Participanţii la trafic care se găsesc în apropiere de locul unde a rămas imo-
bilizat un vehicul pe calea ferată sunt obligaţi să acorde sprijin pentru scoaterea sau în caz de imposibi-
litate, pentru semnalizarea în scopul opriri trenului.
- Conducătorului de vehicul îi este interzis să treacă sau să ocolească poarta de gabarit instala-
tă înainte de calea ferată electrificată dacă încărcătura depăşeşte sau ar putea atinge înălţimea porţii de
gabarit.
- Conducătorul de vehicul este obligat să oprească la semnalul de oprire al agentului de cale
ferată postat la trecerea la nivel cu calea ferată chiar dacă barierele sunt deschise, iar semnalele roşii
sunt stinse.
Obligatii şi restricţii.
Restricţiile la trecerea la nivel cu calea ferată sunt următoarele :
- Între ultimul panou de presemnalizare instalat la 50 m şi calea ferată cât şi pe calea ferată nu
sunt permise nici una din următoarele manevre: - Oprirea; - Staţionarea; - Întoarcerea; - Depăşirea -
Mersul înapoi.
- Se exceptează pe cale de consecinţă oprirea sau staţionarea impuse de trafic.
- Întoarcerea este interzisă şi după calea ferată pe o distanţă mai mică de 50 m.
- Conducătorilor de vehicule le este interzis să treacă sau să ocolească poarta de gabarit insta-
lată înainte de calea ferată electrificată, dacă încărcătura depăşeşte sau ar putea atinge înălţimea porţii.
Măsuri preventive.
Conducătorii de vehicule trebuie să manifeste prudenţă sporită la apropierea şi la traversarea
unei căii ferate şi să reducă viteza, să se asigure din mers la trecerile păzite iar la cele nepăzite să o-
prească unde au vizibilitate maximă asupra căii ferate. Conducătorii de vehicule trebuie să se asigure
deasemenea că datorită caracteristicilor constructive ale vehiculului ori condiţiilor de circulaţie nu riscă
să rămână imobilizaţi pe platforma caii ferate. Asigurarea la trecerea peste calea ferată se face în mod
individual, nu se contează pe faptul că s-au asigurat cei care circulă înainte. Înainte de traversarea căii
ferate odată cu reducerea vitezei se introduce maneta schimbătorului de viteze în treapta inferioară şi
nu se va schimba viteza decât după ce se părăseşte platforma caii ferate. La oprirea impusă de trafic
între primul vehicul şi barieră sau semibariera se lasă un spaţiu suficient pentru a permite în caz de ne-
voie să fie oprit unul din vehiculele cu destinaţii speciale (Salvarea, Pompierii, Politia).
În cazul nerespectării dispoziţiilor legale referitoare la trecerea la nivel cu calea ferată se aplică
amendă contravenţională de la 200 – 800 lei şi se consemnează 6 puncte.
Fixarea lecţiei
- Ce se înţelege prin trecere la nivel cu calea ferată?
- Care sunt mijloacele de semnalizare la trecerea la nivel cu calea ferată?
- Ce obligaţii au conducătorii de vehicule la trecerile la nivel cu calea ferată?
- Care sunt restricţiile impuse conducătorilor de vehicule?
- Ce măsuri se pot lua pentru nerespectarea normelor legale?
- Maistrul instructor va semna fişa de evidenta a cursantului.

PROIECT DIDACTIC

Clasa:
Tema: Conducerea pe străzi şi în intersecţii aglomerate.
Subiectul: Conducerea în zone aglomerate.
perilor şi deprinderilor necesare pentru a putea conduce un vehicul în funcţie de
situaţiile impuse de trafic în deplină siguranţă cu respectarea normelor legale şi
de conduită preventivă.
O1.Depăşirea vehiculelor în mers în condiţii de aglomeraţie.
O2.Preselectarea circulaţiei şi prioritatea în zone aglomerate.
O3.Măsuri de conducere preventivă în zone aglomerate.
O4.Măsuri de conduită preventivă faţă de pietoni şi biciclişti.
matismelor necesare conducerii autovehiculului în condiţii unui trafic aglomerat.
Timp afectat: 6 h.
Depăşirea vehiculelor în mers în condiţii de aglomeraţie.
Depăşirea în condiţii de aglomeraţie se efectuează numai dacă este absolut necesară. Asigu-
rarea trebuie să fie continuă atât din faţă cât şi din spate. Trebuie apreciată corect distanţa necesară e-
fectuării depăşirii şi viteza de depăşire. Trebuie folosita rezerva de putere a motorului trecând schimbă-
torul de viteze într-o treaptă inferioară, se reduce astfel timpul şi spaţiul necesar pentru efectuarea de-
păşirii. Semnalizarea din timp a manevrei, semnalizarea durează tot timpul manevrei, de asemenea se
semnalizează şi revenirea. Se controlează atent traficul atât din faţă cât şi din spate urmărind autovehi-
culele care vin cât şi autovehiculul ce urmează a fi depăşit. Intrarea în depăşire se face ferm fără ezi-
tări, prelung, fără bruscarea comenzilor. Dublarea se face cu grijă; distanţa prea mică între vehicule
poate produce acroşări iar distanţa mare poate produce ieşirea din carosabil. Reintrarea se face pre-
lung progresiv după apariţia vehiculului depăşit în oglinda retrovizoare din interiorul vehiculului.
Preselectarea circulaţiei şi prioritatea în zone aglomerate.

Preselectarea direcţiei de mers se face în felul următor în funcţie de felul intersecţiei :
- La intersecţiile fără marcaje de la cel puţin 50 m de intersecţie circulaţia se preselectează:
- Pentru virajul la dreapta se ocupa rândul din dreapta ;
- Pentru virajul la stânga se ocupa rândul din stânga ;
- Pentru mers pe direcţia înainte oricare dintre cele doua rânduri.
- La intersecţiile cu marcaje de la cel puţin 50 m se ocupa una din următoarele benzi astfel :
- Pentru virajul la dreapta se ocupă banda din dreapta ;
- Pentru virajul la stânga se ocupă banda din stânga ;
- Pentru mers pe direcţia înainte se ocupa banda din mijloc.
- Dacă în intersecţie sunt şi linii de tramvai iar între şina din dreapta şi trotuar nu este spaţiu su-
ficient toţi conducătorii auto se vor încadra pe un singur rând indiferent de direcţia de mers.
La o distanţa mai mică de 50 m de intersecţie este interzisă trecerea de pe un rând pe altul sau
de pe o bandă pe alta.
Oprirea la intersecţie se face în ordinea sosirii astfel :
- La o distanţă suficientă faţă de colţul intersecţiei astfel încât să permită o asigurare completă
din ambele părţi
- La intersecţiile cu marcaj pentru trecerea de pietoni oprirea se va face înaintea marcajului
transversal al trecerii de pietoni.
- La intersecţiile semaforizate se va opri în aşa fel încât să poată fi văzut semaforul fără mare
dificultate.
- La intersecţiile cu marcaje transversale se va opri la limita marcajului fără a fi încălcat marca-
jul continuu iar la marcajele discontinui se va opri la limita de maximă vizibilitate.
În intersecţiile cu sens giratoriu conform noilor reglementări prioritate de trecere au vehiculele
care circulă în intersecţie faţă de cele care vor să pătrundă.
Măsuri de conducere preventivă în zone aglomerate.

La trecerea prin intersecţie considerăm că este necesar ca, conducătorul de vehicul să aibă în
vedere şi unele recomandări de conduită preventivă cum sunt:
- Observarea atentă şi din timp pentru identificarea şi stabilirea cu exactitate a locurilor şi situaţi-
ilor din trafic în care este obligat să cedeze trecerea participanţilor la trafic care au dreptul la prioritatea
de trecere.
- Să stabilească dacă intersecţia este dirijată sau nu, să identifice traseul drumului prioritar la in-
tersecţiile dirijate pentru a proceda în consecinţă, iar la cele nedirijate să fie pregătit pentru a aplica re-
gula priorităţii de dreapta.
- Să atenţioneze conducătorii de vehicule care circulă din spate că intenţionează să cedeze tre-
cerea sau chiar să oprească. Aceasta se face prin apăsarea succesivă, de doua trei ori a pedalei de
frânare.
- Să reducă în mod corespunzător (suficient) viteza de deplasare şi să dea de înţeles celor în
- Să se asigure atât din stânga cât şi din dreapta. Asigurarea să fie individuală, continuă şi com-
plectă.
- Cedarea trecerii trebuie efectuată faţă de toţi participanţii la trafic fără a face vreo deosebire
între tipurile de vehicule, vârsta sau vechimea în conducere a conducătorilor.
- Să nu stânjenească desfăşurarea fluentă a traficului în zona respectiva.
- Să ocupe din timp o poziţie corectă pentru direcţia de deplasare dorită şi să nu oblige pe cei-
- Să fie ferm în luarea deciziilor cu privire la manevrele ce urmează să le execute pentru a nu
- La apariţia culorii verzi a semaforului să aştepte trecerea pietonilor care începuseră trecerea
străzii şi au fost surprinşi de culoarea roşie.
- Trebuie să ţină cont de faptul că pietonii dimineaţa sunt grăbiţi, traversând strada în fugă pe la
colţul străzii sau marcaj. Gradul de atenţie al pietonilor este mai scăzut dimineaţa şi seara.
- Să observe cu grijă intenţiile celorlalţi participanţi la trafic şi să ţină cont de semnalele lor.
- Să nu şicaneze în nici un fel ceilalţi participanţi la trafic, ori să-i facă să intre în panică chiar da-
că involuntar au greşit, inclusiv claxonând nejustificat.
- Totodată să ia în considerare condiţiile atmosferice şi de vizibilitate în locurile unde este obli-
gat să cedeze trecerea, cât şi felul şi starea drumului.
- La pătrunderea într-o intersecţie, chiar dacă are prioritate de trecere să circule pe culoarea
verde a semaforului trebuie să ia piciorul de pe pedala de acceleraţie şi să-l ţină pe pedala de frână, fă-
ră a acţiona dacă situaţia nu o impune. Prin aceasta se scurtează timpul de reacţie la apariţia unui peri-
col şi implicit se micşorează distanţa de oprire, putând fi evitat pericolul apărut.
- La trecerea prin intersecţii este solicitată în mod deosebit atenţia distributivă a conducătorului
de vehicul, de care trebuie să se ţină seama.
Măsuri de conduită preventivă faţă de pietoni şi biciclişti .

Traversarea drumului public de către pieton se face perpendicular pe axul acestuia, numai prin
locurile marcate ori / şi semnalizate cu indicatoare, iar în localităţi, în lipsa acestora, pe la colţul străzii,
după ce s-a asigurat ca o pot face în siguranţă pentru ei şi ceilalţi participanţi la trafic.
La trecerile de pietoni semnalizate cu indicator sau marcaj, pietonii au prioritate de trecere.
De asemenea au prioritate de trecere pietonii surprinşi în traversare de lumina roşie a semafo-
rului electric.
La trecerea pe lângă pietoni izolaţi sau în grupuri conducătorii de vehicule sunt obligaţi să redu-
că viteza, să-i avertizeze sonor, să circule cu atenţie sporită şi să păstreze faţă de aceştia o distanţă la-
terală suficientă pentru evitarea oricărui pericol.
Fixarea lecţiei:
- Care este definiţia depăşirii?
- Cum se face preselectarea direcţiei de mers?
- Ce obligaţii are conducătorul auto în intersecţii?
- Care sunt normele de conduită preventivă?

PROIECT DIDACTIC

Clasa:
Tema: Conducerea în intersecţii cu circulaţie redusă
Subiectul: Conducerea în intersecţii nedirijate.
Scopul lecţiei: De a transmite noi cunoştinţe în vederea formarii price-
perilor şi deprinderilor necesare pentru a putea circula astfel încât cursantul să
poată manevra un vehicul în deplină siguranţă cu respectarea tuturor normelor
legale şi de conduită preventivă.
O1.Noţiunea de prioritate.
O2.Mijloace de reglementare.
O3.Situaţii de pierdere a priorităţii.
O4.Situaţii în care avem prioritate.
O5.Comportamentul în intersecţii.
O6.Măsuri ce se iau în cazul nerespectării prevederilor legale.
Afective: Stimularea plăceri de a conduce şi formarea reflexelor şi
automa-tismelor necesare conducerii autovehiculului în condiţii diverse de trafic în
inter-secţiile cu trafic redus.
Timp afectat: 3 h.
Legea Nr. 49/2006.Curs de legislaţie rutieră.
Noţiunea de prioritate.
Prin prioritate de trecere se înţelege dreptul conferit unui conducător de vehicul de a trece prin faţa
ori înaintea altui conducător de vehicul în situaţiile prevăzute de lege, în locul şi momentul intersec-tării
cu acesta.
Când doua vehicule se apropie simultan de o intersecţie venind de pe drumuri publice pe care nu
sunt instalate indicatoare de prioritate la intersecţii, vehiculul care vine din dreaptă are prioritate de trece-
re.
Mijloace de reglementare.
Mijloacele de reglementare a priorităţii de trecere sunt:
Prioritatea se reglementează prin regula priorităţii de dreapta şi cu ajutorul indicatoarelor de priori-
tate care sunt : - „Cedează trecerea”.
- „Oprire”.
- „Drum cu prioritate”.
- „Sfârşit de drum cu prioritate”.
- „Prioritate pentru circulaţia din sens invers”.
- „Prioritate fată de circulaţia din sens invers”.
- „Intersecţie cu un drum fără prioritate”.
Situaţii de pierdere a priorităţii.

Situaţiile în care se pierde prioritatea sunt următoarele :
- La întâlnirea unuia din indicatoarele la a cărui semnificaţie este obligat să cedeze trecerea :
„Oprire”, „Cedează trecerea”, „Prioritate pentru circulaţia din sens invers”.
- În intersecţia nedirijată când vine din stânga altui vehicul cu care se intersectează în locul şi mo-
mentul încrucişării.
- Când doreşte să intre într-o intersecţie cu sens giratoriu fată de cei care circula în intersecţie din
partea stânga şi cu care se intersectează.
- În intersecţia dirijată, când pe ramificaţiile din imediata apropiere se afla indicatoare de pierderea
priorităţii, trebuie să cedeze trecerea conducătorului care vine de pe ramificaţia din dreapta dacă se inter-
sectează cu acesta.
- La intersectarea cu conducătorii de vehicule care circula din sens opus când schimbă direcţia de
mers spre stânga şi părăseşte sensul de mers.
- La schimbarea poziţiei vehiculului de pe o banda pe alta ori când i se desfiinţează banda şi tre-
buie să treacă pe banda alăturata.
- La întâlnirea marcajului transversal „Cedează trecerea” sau „Oprire”.
- Când întâlneşte culoarea roşie sau galbena a semaforului electric.
- La trecerea la nivel cu calea ferata.
- Când mersul înainte este împiedicat de un obstacol sau de prezenţa altor participanţi la trafic,
trebuie să reducă viteza şi la nevoie să oprească şi să cedeze trecerea celor care circulă din sens opus.
- Când circula în pantă (coboară) pe drumuri înguste unde circulaţia din doua sensuri este dificilă
sau imposibila fata de aceia care urca.
- Când este necesara manevra de mers înapoi, orice conducător de vehicul trebuie să cedeze tre-
cerea conducătorului, ansamblului de vehicule, vehicul uşor, vehicul greu iar autovehiculul de transport
bunuri, autobuzului.
- Conducătorii care circulă în acelaşi sens trebuie să reducă viteza şi la nevoie să oprească şi să
cedeze trecerea autovehiculelor din serviciile regulate de transport public de persoane care se repun în
mişcare din staţiile semnalizate ca atare.
- Înainte de intrarea într-un spaţiu lateral drumului (curte, gang, garaj) când schimbă direcţia de
mers spre stânga trebuie să cedeze trecerea vehiculelor care circulă din sens opus.
- Când execută manevra de întoarcere.
- La schimbarea direcţiei de mers trebuie să cedeze trecerea bicicliştilor care circulă pe pistele
laterale destinate acestora şi care traversează drumul pe care urmează să intre.
- Când pune vehiculul în mişcare la încrucişarea cu alte vehicule indiferent de direcţia de mers.
- La ieşirea din curţi, ganguri sau garaje faţă de vehiculele care circulă pe drumul public indiferent
de direcţia de mers a acestora.
- Tramvaielor aflate în mers, dacă printr-o semnalizare nu se dispune altfel.
- Pietonilor angajaţi în traversare prin locurile semnalizate cu indicator sau marcaj.
- Când schimbă direcţia de mers unde nu exista trecere pentru pietoni semnalizată ca atare, pie-
tonilor aflaţi în traversare pe acel drum.
- Pietonilor care circulă pe drum, atunci când intră sau iese dintr-o proprietate alăturată drumului.
- Pietonilor nevăzători chiar în afara trecerii pentru pietoni, atunci când acesta ridică un baston alb
în plan vertical.
- Pietonilor care circulă în zona rezidenţială.
- Pietonilor care circulă în zona pietonală.
- Conducătorul este obligat să cedeze trecerea tuturor participanţilor la trafic atunci când intră pe
un drum deschis circulaţiei publice :
- de pe orice cale laterală care nu are calitatea de drum;
- dintr-o proprietate alăturată drumului;
- dintr-o zona rezidenţială semnalizată ca atare;
- dintr-o zona pietonală semnalizată ca atare;
- la intrarea pe un drum (când iese) sau spaţiu lateral ori când iese de pe acesta.
Situaţii în care avem prioritate.
Situaţiile în care avem prioritate sunt următoarele :
- La întâlnirea unuia din indicatoarele : „Drum cu prioritate”, „Prioritate faţă de circulaţia din sens
invers”, „Intersecţie cu un drum fără prioritate”.
- În intersecţia nedirijată când circula din dreapta altui vehicul cu care se intersectează, în locul şi
momentul intersectării.
- În intersecţia dirijată, când pe ramificaţiile din imediata apropiere se afla instalate indicatoare de
pierderea priorităţii, are prioritate de trecere prin intersecţie conducătorul care vine din partea dreapta.
- La intersectarea cu conducătorii de vehicule care vin din sens opus şi schimbă direcţia de
mers spre stânga părăsind sensul de mers.
- Faţă de conducătorul de pe banda alăturată care schimba poziţia de mers de pe o banda pe
alta ori i se desfiinţează banda pe care circula (prioritate de banda).
- Când circula pe culoarea verde a semaforului.
- Când cel care circula din sens opus are în faţă un obstacol sau alţi participanţi la trafic.
- Când circulă în rampă (urcă) dacă nu exista un loc de refugiu apropiat în direcţia de mers, iar
circulaţia în doua sensuri este dificilă sau imposibilă (prioritate de rampă).
- Când este necesară manevra de mers înapoi, conducătorul ansamblului de vehicule are prio-
ritate înaintea vehiculului uşor şi autobuzul înaintea autovehiculului de transport bunuri.
- Conducătorii de autovehicule din serviciile regulate de transport public de persoane au priori-
tate la repunerea în mişcare din staţiile semnalizate ca atare faţă de conducătorii care circulă în acelaşi
sens.
- Când circulă pe drumul deschis circulaţiei publice, faţă de conducătorii care intră pe acest
drum, de pe orice cale laterală care nu are calitatea de drum public (prioritate de drum).
- Faţă de conducătorii de vehicule care ies în drum dintr-o proprietate alăturata.
- Faţă de conducătorii care ies dintr-o zona rezidenţială sau pietonală semnalizată ca atare.
Comportamentul în intersecţii.
Conducătorul care se apropie de o intersecţie este obligat să manifeste prudentă sporită cores-
punzătoare condiţiilor locale. În aceste locuri conducătorul este obligat să circule cu o viteză care să-i
permită a opri pentru a lăsa să treacă vehiculele care au prioritate de trecere. Conducătorul nu trebuie
să se angajeze într-o intersecţie chiar dacă are prioritate de trecere în cazul în care aglomerarea circu-
laţiei este de aşa natură încât ar putea rămâne imobilizat şi stânjeneşte sau împiedică circulaţia vehicu-
lelor care vin pe drumul intersectat. Conducătorul trebuie să respecte semnificaţia mijloacelor de sem-
nalizare existente în intersecţie (indicatoare, marcaje, semnale luminoase, semnalele poliţistului care
dirijează circulaţia).
La trecerea prin intersecţii conducătorii de vehicule trebuie să respecte şi următoarele reguli de
conduită preventivă:
- observarea atentă şi din timp pentru identificarea şi stabilirea cu exactitate a locurilor şi situaţi-
ilor arătate în continuare în care este obligat să cedeze trecerea participanţilor la trafic care au dreptul la
prioritate de trecere.
– să stabilească dacă intersecţia este dirijata sau nu, să identifice traseul drumului cu prioritate
la intersecţiile dirijate pentru a proceda în consecinţă, iar la cele nedirijate să fie pregătit pentru a aplica
regula priorităţii de dreapta.
– să atenţioneze conducătorii de vehicule care circulă din spate că intenţionează să cedeze tre-
cerea sau chiar să oprească. Aceasta se face prin apăsarea succesivă două, trei apăsări pe pedala de
frână.
– să reducă în mod corespunzător (suficient) viteza de deplasare şi să dea de înţeles celor în
– să se asigure atât la stânga cât şi la dreapta. Asigurarea trebuie să fie individuală, continuă şi
complecta.
– cedarea trecerii trebuie efectuată faţă de toţi participanţii la trafic fără a face deosebire între ti-
purile de vehicule, vârstă sau vechimea în conducere a conducătorului.
– să nu stânjenească desfăşurarea fluentă a traficului în locurile respective.
– să ocupe din timp o poziţie corectă pentru direcţia de deplasare dorită şi să nu oblige pe cei-
– să fie ferm în luarea deciziilor cu privire la manevrele ce urmează să le execute pentru a nu
– la apariţia culorii verzi a semaforului să aştepte trecerea pietonilor care începuseră să traver-
seze strada şi au fost surprinşi de culoarea roşie.
– trebuie să ţină cont de faptul că pietonii dimineaţa sunt grăbiţi, traversând strada chiar în fugă
pe la colţul străzii sau marcaj. Gradul de atenţie al pietonilor este diferit în funcţie de mediul din care
provin.
– să observe cu grijă intenţiile celorlalţi participanţi la trafic şi să ţină cont de semnalele aces-
tora.
– să nu şicaneze în nici un fel ceilalţi participanţi la trafic ori să-i facă să intre în panică chiar da-
că involuntar au greşit, inclusiv claxonatul nejustificat.
– totdeauna să ia în considerare condiţiile meteo şi de vizibilitate în locurile unde este obligat să
cedeze trecerea, cât şi felul şi starea drumului.
– la pătrunderea într-o intersecţie chiar dacă are prioritate de trecere sau circulă pe culoarea
verde a semaforului trebuie să ia piciorul de pe acceleraţie şi să-l ţină pe pedala de frână, fără a acţio-
na dacă situaţia nu o impune. Prin aceasta scurtează timpul de reacţie la apariţia unui pericol şi implicit
se micşorează distanţa de oprire putând fi evitat pericolul apărut la un moment dat.
– la trecerea prin intersecţii este în mod deosebit atenţia distributivă a conducătorului de vehicul
de care trebuie să se ţină seama.
Măsuri ce se iau în cazul nerespectării prevederilor legale.

Măsurile ce se iau în cazul nerespectării prevederilor legale sunt :
Încălcarea normelor legale referitoare la prioritate pot atrage pe lângă amenda contravenţională
şi măsura reţinerii permisului de conducere în vederea suspendării dreptului de a conduce pe o perioa-
dă de la una la trei luni.
Fixarea lecţiei:
-Cum se defineşte prioritatea de trecere?
-Care sunt mijloacele de reglementare a priorităţii?
-Ce măsuri legale se pot lua pentru încălcarea normelor legale?
-Maistrul instructor va semna fişa de evidenta a cursantului.

Proiecte Didactice

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiecte Didactice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROIECT DIDACTIC

Disciplina: Conducere auto.

Prezentarea aparatelor de bord şi a comenzilor.

Aparatura de bord a autoturismului DACIA LOGAN .

Comenzile autoturismului DACIA LOGAN

ÎNTOCMIT INSTRUCTOR AUTO.

Disciplina: Conducere auto.

ÎNTOCMIT INSTRUCTOR AUTO.

Oprirea la viteză relativ ridicată

Mersul sinuos pe o direcţie fără repere

ÎNTOCMIT INSTRUCTOR AUTO.

Disciplina: Conducere auto

Mersul înapoi în linie dreaptă

Mersul înapoi pe o linie sinuoasă.

Trecerea prin spaţii limitate cu faţa şi cu spatele.

ÎNTOCMIT INSTRUCTOR AUTO.

Disciplina: Conducere auto.

Alte situaţii de reducere a vitezei.

Limitele maxime de viteză admise în trafic.

Disciplina: Conducere auto.

Corelaţia dintre viteză şi distanţa de oprire.

Circulaţia într-un şir de vehicule, distanţa dintre vehiculele aflate în mers.

Măsurile ce se pot lua în cazul încălcării normelor legale

Disciplina: Conducere auto.

Elementele conducerii preventive.

Condiţiile care pot influenţa negativ conducerea unui vehicul .

Conducerea în urma unui autovehicul.

ÎNTOCMIT INSTRUCTOR AUTO.

Disciplina: Conducere auto.

Schimbarea direcţiei de mers în curbe.

Condiţiile care determină mersul corect şi în siguranţă în curbe .

Mersul într-o curbă dublă, în formă de „S”

Alegerea vitezei în diferite situaţii de trafic, condiţii meteo şi de drum.

Disciplina: Conducere auto.

Menţinerea pe loc cu ajutorul ambreiajului.

Plecarea de pe loc folosind frâna de serviciu şi ambreiajul.

Pornirea din rampă fără a folosi demarorul.

ÎNTOCMIT INSTRUCTOR AUTO.

Pornirea motorului fără a folosi demarorul.

ÎNTOCMIT INSTRUCTOR AUTO.

Disciplina: Conducere auto.

Parcarea perpendicular pe trotuar cu faţa şi cu spatele.

Ieşirea din parcaj, dintre două vehicule.

Trecerea printr-un spaţiu având lăţime limitată.

ÎNTOCMIT INSTRUCTOR AUTO.

Disciplina: Conducere auto.

Întoarcerea printr-o singură manevră.

Întoarcerea din trei manevre.

ÎNTOCMIT INSTRUCTOR AUTO.

Disciplina: Conducere auto.

Regula generală la depăşire.

Tehnica depăşiri vehiculelor oprite sau staţionate.

Tehnica depăşiri vehiculelor care se găsesc în mers.

Norme de conduită preventivă.

Măsurile legale ce se pot lua în cazul încălcării normelor legale.

ÎNTOCMIT INSTRUCTOR AUTO.

Disciplina: Conducere auto.

Tehnica preselectări benzilor de circulaţie.

Asigurare, semnalizare şi încadrarea pe banda dorită.

Folosirea succesivă a benzilor de circulaţie.

Tehnica trecerii peste obstacole cu înălţime mică.

ÎNTOCMIT INSTRUCTOR AUTO.

Disciplina: Conducere auto.