Principiile generale ale

diagnosticrii autovehiculelor
1.Definitii

Diagnosticarea tehnic a autovehiculelor reprezint totalitatea operatiilor tehnice si
tehnologice necesare pentru determinarea strii tehnice si a capacittii de functionare a unui
sistem sau a intregului automobil, dar si evaluarea acestora in raport cu conditiile de exploatare,
fr demontarea pieselor sau a ansamblului respectiv.

Diagnosticarea permite evaluarea resursei remanente si a capabilittii functionale a
automobilelor, in limitele solicitrilor date de regimul de exploatare si a prognozrii duratei
sigure de functionare (fr cderi).

Evalurile strii tehnice realizate prin metodele si mijloacele de diagnosticare tehnica, sunt
necesare pentru limitarea solicitrilor n exploatare n functie de timp - luarea unor msuri
tehnice de refacere a capacittii functionale, prevenind astfel avariile grave ale unittii tehnice
respective.

La ntretinerea tehnic n exploatare a autovehiculelor, diagnoza tehnic are scopul de a
determina starea de degradare a unei piese sau ansamblu, n corelatie cu nivelul nominal al
parametrilor de functionare, figura 1.1.
Problematica diagnosticrii tehnice nu se limiteaz n activitatea de mentenant numai la
determinarea strii tehnice ci si la evaluarea rezultatelor, adic a prelucrrii logice a
constatrilor diagnozei.
Valoarea nominala a
parametrilor de
functionare
Determinarea starii de
degradare
Determinarea masurilor
tehnice de intretinere






Evaluare
Fig.1.1
Evaluarea strii tehnice pe baza diagnosticrii complexe necesit:
- cunostinte temeinice despre structura obiectivului diagnosticat;
- interactiunii elementelor componente.

In cazul diagnosticrii complexe - tehnica de calcul, prin sisteme
expert ".

Detectarea elementelor "rspunztoare" pentru o anumit stare a
sistemului, d posibilitatea stabilirii unor tehnologii de diagnosticare
specifice.

Exemplu:
combinarea informatiilor multiple, pas cu pas, ntr-o ierarhie logic ce
defineste starea elementului n cauz (ex. simptome de functionare sau
nefunctionare a sistemului si msurtorile de diagnosticare).
Schema principiului "arborelui de defectiuni" n scopul determinrii elementelor
care produc o stare definit (sau lipsa unei nsusiri de utilizare a sistemului).
O caracteristic important a diagnosticrii tehnice este
determinarea prin msurtori si evaluarea strii tehnice cu demontri
putine sau mai ales fr demontare.
Determinarea strii tehnice fr demontare a componentelor poate
fi programat n perioada de exploatare pe baza unor ntreruperi
planificate ale functionrii n cadrul programului general de mentenanta
Diagnosticarea tehnicii prin procesul su de msurtori are
"rdcini" in tehnica msurrii, iar prin secventele de prelucrare a
valorilor msurate si n informatic.

Domeniul principal de utilizare a diagnosticrii n procesul de
mentenanta a autovehiculelor l reprezint inspectiile tehnice planificate
si operative, controlul calittii ntretinerii, reviziile impuse de legislatii
pentru siguranta circulatiei si protectia mediului

Diagnosticarea are o vast arie de aplicabilitate pentru c are
avantajul evitrii determinrilor subiective a strii tehnice si asigur
precizia determinrilor cu un efort minim
2. Domeniile de utilizare n cadrul ntretinerilor tehnice

Diagnosticarea are mai multe domenii de actiune care se
intersecteaz partial n ceea ce priveste utilizarea mijloacelor tehnice de
investigare, iar diferitele domenii de utilizare duc la strategii diferite.

Una dintre cele mai frecvent intlnite este diagnosticarea functional.
Diagnosticarea functional utilizeaz n general mrimi msurabile
complexe indirecte, fcnd posibil determinarea capacittii sistemului
de exercitare a unei functiuni, precum si efortul necesar ndeplinirii
functiunilor respective.

In functie de modul de efectuare, diagnosticarea functional poate fi
realizat:
intern (computer de bord)
extern cu aparate specializate pe sistemele autovehiculelor.
Diagnosticarea defectoscopic are menirea s determine:
cauza defectiunii,
localizarea elementelor defecte sau a dereglajului:
parametrul de stare modificat
Functia de evaluare a diagnosticrii defectoscopice are n vedere
stabilirea msurilor de repunere n functiune a sistemului.

Starea de defectare trebuie determinat fr demontare, numai pe baza
comparrii parametrilor de diagnosticare msurati, cu valorile limit a
parametrilor respectivi.

Diagnosticarea duratei remanente de functionare este un alt domeniu
de aplicatie al diagnosticrii tehnice.

Diagnosticarea defectoscopic si diagnosticarea resursei (duratei)
remanente de functionare formeaz mpreun diagnosticarea de degradare
3. Tipuri de
diagnosticare
4. Clasele diagnosticrii tehnice
Din punct de vedere al scopului si domeniilor de aplicatie a diagnosticrii
tehnice in cadrul mentenantei automobilelor, se deosebesc cinci clase de
diagnosticare.
Diagnosticarea empiric -se face o evaluare a strii tehnice pe baza datelor
nominale obtinnd o decizie de forma bine-ru Se poate utiliza n cazul unei
diagnosticri globale.
Diagnosticarea tehnic simpl se aplic la stabilirea strii tehnice a sistemelor
automobilului cu ajutorul aparatelor de msur de regul cu indicatii analogice sau
digitale speciale sau legate de tip (sistemul de alimentare, sistemul de frnare sau
directie, etc). Diagnosticarea tehnic simpl se utilizeaz n cadrul diagnosticrilor
globale (defectoscopice) sau planificate care se practic la societtile de
transporturi.
Diagnosticarea tehnic cu un sistem de aparate de verificat si evaluarea
statistic a strii de degradare -Starea tehnic a sistemelor automobilului se
determin cu un complet polivalent de aparate asistale de calculator cu afisaj
digital.
Diagnosticarea tehnic cu un complex verificat de aparate si prelucrarea
automat a informatiilor - o determinare cuprinztoare a strii tehnice a sistemelor
se realizeaz prin intermediul aparatelor de msur coroborate ntre ele, constituind
un complex.
Evaluarea rezultatelor se realizeaz in comparatie cu limitele de deteriorare
fundamentate statistic sau tehnico-stiintific sau pe baza prognozelor resurselor
remanente de functionare stabilite anterior.

Datele de msurare. n cadrul acestei forme de diagnosticare, se prelucreaz
automat iar pe imprimant se obtin msurile de repunere n functiune {reglajele
necesare. nlocuiri, etc).

Diagnosticarea automat. - Se caracterizeaz prin determinarea si evaluarea
tuturor parametrilor de diagnosticare ntr-o succesiune continu automat.

OBS:
Clasele de diagnosticare amintite mai sus sunt destinate n primul rnd
diagnosticrilor exterioare. Pentru diagnosticri interne sunt realizabile
diagnosticri tehnice simple, diagnosticarea asistat de calculator si evaluarea
statistic a strii de deteriorare pn la indicarea unor msuri de ntretinere

5. Tehnologia si structura procesului de diagnosticare

Un proces de diagnosticare din sfera mentenantei automobilelor poate fi:
procesul de msurare pentru diagnoz
procesul de evaluare a rezultatelor.

Valorificarea rezultatelor diagnozei pentru ntretinere si prognozare se
realizeaz printr-un proces partial de prelucrare a datelor obtinute la
verificarea mai multor unitti (automobile, motoare de tip asemntor) ntr-
un interval de timp sau asupra unui singur exemplar care a fost supus unui
sir de verificri ntr-un interval de timp dat.
Structura procesului de diagnosticare din acest punct de vedere si ntreptrunderea dintre procesul
de diagnosticare si procesul de ntretinere. Sgetile indic fluxul functional.
6. Succesiunea operatiilor de diagnosticare

In scopul mririi eficacittii diagnosticrii (ex.: cstigul de
informatie n raport cu efortul depus), importante sunt combinatiile
si desfsurarea diferitelor feluri de diagnoze precum si
succesiunea n timp n procesul de exploatare a automobilelor

O verificare principal este o diagnosticare complex care se
realizeaz la intervale mari.

Verificarea intermediar, eventual, este o diagnosticare total
sau partial pentru precizarea rezultatelor verificrii principale.
7. Rolul diagnosticrii n procesul de exploatare a automobilelor
In cadrul mentenantei automobilelor, diagnosticarea are un rol de
regulator al procesului de ntretinere tehnic.

Pentru a asigura eficacitatea diagnosticrii n ansamblul procesului de exploatare,
este necesar s fie ndeplinite urmtoarele conditii:
combinarea operatiilor de diagnosticare cu operatiile curente de ntretinere
tehnic (splri, gresari, curtri etc);
combinarea diagnosticrii cu operatiile de ntretineri si reglaje, instalatiile de
diagnosticare trebuie s coopereze nemijlocit sau mijlocit cu instalatiile de ntretinere
aceasta deoarece pe de-o parte, sunt necesare mici ntretineri ntre dou diagnosticri
partiale si pe de-alt parte, utilizatorului i sunt de mai mic important datele privind
starea tehnic a autovehiculului dac nu sunt urmate de operatii de ntretinere care
deriv din evaluarea diagnosticrii.
diagnosticarea tehnica s se efectueze n timpii de stationare admisi ai
automobilelor, iar timpul efectiv consumat pentru diagnoz s fie mai redus dect
timpul necesar nlocuirilor partiale ale elementelor defecte
Avantajele efecturii operatiilor de mentenant n exploatarea automobilelor in
general, pe baza diagnosticrii asigur o sene de avantaje cum ar fi:
functionarea sigur n exploatare cu luarea n considerare a conditiilor variabile de
exploatare;
micsorarea timpilor de stationare conditionati de ntretinerea tehnic;
reducerea timpului efectiv de lucru la operatiile de ntretinere prin diagnosticare
defectoscopic;
exploatarea sigur a automobilelor la parametrii economici optimi si n
concordant cu normele de poluare;
economii de materiale de ntretinere prin larga utilizare a rezervelor de uzur
existente si o ntretinere dependent de defectiune.

Aceste avantaje sunt posibile printr-o organizare optim a procesului de
diagnosticare, reducerea erorilor de diagnoz si evaluarea corect a rezultatelor
diagnosticrii, corelate cu comportarea automobilelor n conditiile specifice.

Totodat n acest sens se impune asigurarea unei cooperri favorabile ntre
diagnosticare si ntretinere
8. Parametri de diagnosticare
In sistemul de diagnosticare elementul esential l constituie parametri de
diagnosticare deoarece ei influenteaz ntreaga structur a sistemului.
Functionarea automobilelor este conditionat de interactiunea ntre piesele
constituite n structuri n serie sau n paralel, precum si de interactiunea cu mediul
exterior.
Parametri care tin de procesele fundamentale si care determin functionabilitatea
automobilului: puterea motorului, consumul de combustibil, spatiul de frnare,
deceleratia, gradul de patinare al ambreiajului. temperatura lichidului de rcire. Acesti
parametri dau informatii globale asupra strii tehnice generale a automobilului sau a
unora din ansamblele sale.
Parametri de diagnosticare care deriv din fenomenele care nsotesc procesele
fundamentale: vibratii, zgomote, modificri chimice etc. Aceast categorie d informatii
mai nguste, dar restrnge aria de investigatie, localiznd defectiunea.
A treia grup a parametrilor de diagnosticare sunt parametrii geometrici care contin
mrimi ca: jocul axial si jocul radial, coaxialitatea, cursa liber, paralelism, unghiuri.
Parametrii geometrici dau informatii limitate dar concrete asupra strii tehnice a
organelor aflate in interactiune.
Alegerea parametrilor de diagnosticare se face n functie de caracteristicile lor care
exprim legturile lor cu parametrii de stare.
Particularittile parametrilor de diagnosticare sunt:
1 univocitatea;
2- sensibilitatea;
3 - informativitatea;
4- repetabilitatea (stabilitatea),
5 - economicitatea.
9. Prognozarea duratei remanente de functionare a automobilelor pe baza
diagnosticrii
In ultima etap a lucrrilor de diagnosticare se efectueaz analiza rezultatelor
diagnosticrii automobilului.
Prognoza permite prevenirea defectelor, evidentierea uzurilor normale, analizarea
procesului de mbtrnire a pieselor, indic parcursul pn la prima reparatie si intre
reparatii, prentmpin demontrile inutile. De asemenea, prognoza micsoreaz n mod
sensibil manopera lucrrilor de reparatii.
Prognozarea se bazeaz pe rezultatele diagnosticrii si se reduce la determinarea
capabilittii tehnice remanente sau a capabilittii garantate pentru o functionare fr
defectare a mecanismelor, instalatiilor si agregatelor automobilului pn la urmtoarea
diagnosticare sau reparatie.
Precizia si siguranta prognozrii strii tehnice a componentelor automobilelor depinde,
nainte de toate, de msura n care se cunoaste legitatea general a schimbrii parametrului
de control in corelatie direct cu conditiile concrete de exploatare.
Forma functiei care determin capabilitatea remanent, n dependent de timpul de functionare,
este urmtoarea:
o
bt D D + =
0
unde
D
0
- valoarea iniial a parametrului controlat
b- coeficient de proportionalitate
t- timpul de funcionare al componentei respective

o - indicele gradului ecuaiei

|
|
.
|

\
|

= 1
0 lim
o
o d
d rem
D D
D D
t t
unde
D
lim
valoarea limita a parametrului
D
d
- valoarea gsit parametrului in timpul diagnosticrii
T
d
timpul de funcionare de la nceputul exploatrii pn la diagnosticare

Daca nu este cunoscut parcursul (timpul t
d
) de functionare de la nceputul exploatrii
pn n momentul diagnosticrii, resursa remanent se determin pe baza parcursului
intre dou diagnosticri.
'
'rem rem
t R t =
Coeficientul R se obtine din expresia
1
1
1
0 1
0
+

o
D D
D D
R
d
d
|
|
.
|

\
|

= 1
0
0 lim
o
D D
D D
t t
d
a rem
unde ta timpul de functionare intre 2 diagnosticri
10. Precizia si nivelul de ncredere al diagnosticrii tehnice

10.1. Criteriul preciziei n msurarea parametrilor de diagnosticare
In practica diagnosticrii se utilizeaz o gam larg de metode si mijloace de
diagnosticare a automobilelor.
Aceste metode si mijloace sunt utilizate fie pentru diagnosticarea general sau a
unor componente ale automobilului in statii specializate, fie o diagnosticare dinamic
continu la bordul automobilului.
Precizia optim la msurarea parametrilor se stabileste n functie de calculul resursei
remanente de functionare, de modificarea elementului structural sau a! ansamblului, fat
de momentul diagnosticrii anterioare.
Precizia pe baza criteriilor tehnico-economice n concordant cu normele ISO se
stabileste n felul urmtor:
limitele erorilor absolute de msurare sunt
iar clasa de precizie
unde A
i
- abaterea limit a parametrului de structur (i) la care se fac msurtorile
D
i
- valoarea limit a parametrului respectiv de diagnosticare.
% 100
2

A
=
i
a
D
o
( )
i a
A 35 , 0 . ... 2 , 0 = A
Concluzie - Aprecierea autenticittii operatiilor de diagnosticare a
automobilelor

Scopul diagnosticrii sistemelor mecanice, electrice, electronice etc este de a
evalua starea tehnic a unui agregat sau element structural - i - ce apartine sistemului
conform valorii - j - a parametrului de diagnosticare.

De autenticitatea si precizia msurrii parametrilor de diagnosticare depinde in
mod obiectiv exactitatea in evaluarea situatiei fiecrui element structurai al sistemului,
la un moment dat, de la care se recepteaz semnalul de diagnosticare.

Pentru analiza legturilor ntre elementele de structur subansambleie
automobilului si parametrii de diagnosticare, se propune schema structural din figura
de mai jos
Stadiul autenticittii informatiei diagnosticului privind starea tehnic a automobilului
trebuie sistematizat din dou puncte de vedere: sub aspect global i local
Problemele globale directe se refer la stabilirea autenticittii A, (sau a probabilittilor
erorilor de gradul I i II) n evaluarea strii tehnice a unui sistem (agregat) pe baza
autenticittii - A, - a msurrii parametrilor de diagnosticare aferenti.
Problemele globale inverse se refer la stabilirea autenticittii necesare - A - la
msurarea parametrilor de diagnosticare pentru a se realiza un nivel cerut de autenticitate -
A, - n evaluarea strii tehnice a unui sistem (agregat)

Problema local direct se refer la determinarea autenticittii -A, - la evaluarea strii
tehnice a unui element structural - i - pe baza autenticittii cunoscute de msurare a
parametrului de diagnosticare - j - iar problema local invers impune determinarea
autenticittii necesare - A - a parametrului de diagnosticare pentru o autenticitate necesar -
Aj - a strii tehnice a elementului structural - i -.
In vederea diagnosticrii automobilelor autenticitatea evalurii strii tehnice a unui
agregat (problem global direct) situatie frecvent ntlnit se poale utiliza relatia:
[
=
=
N
j
j i
A A
1
N- numrul parametrilor de diagnosticare dup care se evalueaz starea tehnic a sistemului
Curs 3
Diagnosticarea sistemelor autovehicului



Va urma ..