UniversitateaPolitehnica Bucureşti

Facultatea de Transporturi

Modernizarea comunicațiilor de transmisie a datelor de

diagnoză la mașini
Proiect Sisteme Telematice

Masterand:
Mavrodin Narcis-Cristinel
 I. Introducere

Una dintre preocupările constante din zilele noastre este reprezentată de

problemele din trafic, deoarece orice activitate zilnică implică un mijloc de
transport (public sau personal), fiind una dintre nevoile principale ale populaţiei,
iar orice perturbaţie a acestuia ne încurcă programul de zi cu zi. Dezvoltarea și
introducerea de noi concepte și soluțiile de diagnoză oferăun potențial semnificativ
producătorilor de echipamente originale(OEM) și furnizorilor de automobile,
pentru a realiza o creștere a eficienței și o îmbunătățire a calității.

II. Stadiul actual

Diagnoza on-board și off-board

Diagnoza auto poate fi clasificată în două categorii: internă(on-board) şi

externă(off-board).În ceea ce privește evoluția diagnozei auto, se pot distinge
diferite etape sau generații, atât pentru diagnoza internă cât și pentru cea externă.

Diagnoza externă(off-board) are scopul de a detecta defectele prin

experienţa acumulată în timp de fiecare atelier auto în parte şi cu ajutorul
echipamentelor de specialitate, pentru a strânge informaţii de la sistemele
electronice (ECU), de la bordul maşinii. În funcţie de nivelul de sisteme încoporate
pe maşină, putem distinge patru nivele de diagnoză:

 Vizuală- folosind numai experienţa umană;

 Manuală, asistată numai de echipamente tradiţionale-contor de energie, gaz,
etc.
 În mod automat, de computere care se conecteaza la maşină-online;
 Automată la distanţă - offline, fără fir de conexiune;

Diagnoza on-board trebuie să detecteze defecțiuni ale subsistemelor

prevăzute în automobile (ABS, Airbag, injecţie, etc), dotate cu unitățile electronice
de control (ECU). Este nevoie de date cu privire la diferite sisteme, precum și
modul lor de lucru, pentru a permite unui sistem o diagnoză specifică.

În acest caz au fost create diferite generații standardizate pentru diagnoza

auto, cunoscute sub numele de OBD (On board diagnosis). Astfel putem distinge
următoarele clase: OBD, OBD-I, OBD-II și OBD-III, precum și EOBD pentru
Europa.

În toate cazurile de diagnoză se urmează specificațiile OBD-II. Este necesar

să existe o comunicație între toate sistemele din vehicul cu ECU(procesorul central
al mașinii), și inclusiv între ele, toate acestea ajutând la efectuarea unei diagnoze
on-board. Informațiile cu erori sunt stocate pe calculatorul central al mașinii,
acestea fiind obținute folosind echipamente hardware specifice(care pot fi
microprocesoare sau microcontrolere) și software, cunoscute sub numele de
"Scantools".

Cele mai frecvente sisteme de comunicații utilizate la transmisia datelor

între senzori și ECU, sunt CAN (Controller Area Network), LIN(Local
Interconnect Network), precum și cel mai nou sistem de comunicații, denumit
FlexRay.

Structura generală a diagnozei auto electronice apare ca o piramidă cu trei

niveluri de decizie. Nivelul inferior este format din elementele care configurează
diagnoza la bord, intermediarul este axat pe diagnoza externă făcută prin legătură
directă cu mașina, iar cel mai înalt nivel este centrul de decizie la distanță, pentru
cazurile nerezolvate la nivelurile inferioare. Primele două niveluri sunt dezvoltate
pe scară largă și sunt implementate în vehiculele fabricate astăzi, în timp ce
diagnoza prin centrele de decizie la distanță(wireless) conectate la mașină, este în
curs de dezvoltare.

Scopul diagnozei interne,cunoscută de asemeneași sub numele de auto-

diagnoză, este de a evalua simptomele defecțiunilor pentru a detecta sursa unui
posibil eșec,și în cazul în care este posibil, să fie remediat înainte de a se produce.
Diagnoza internă se ocupă cu:

 Detectarea defectelor de funcţionare

 Semnalizarea convenţională

 Identificarea şi izolarea componentelor/sistemelor defecte

 Stocarea variabilelor legate de avarie

  Lăsarea datelor stocate accesibile diagnozei externe

Creșterea continuă a sistemelor electronice de la bordul unui vehicul este

justificată prin realizarea a patru obiective principale:

 Răspunsulmai bun de la maşină

 Asistenţa şoferului

 Creşterea nivelului de confort

 Respectarea reglementărilor în vigoare

III. Prezentarea unei îmbunătățiri pentru sistemul actual

În mod tradițional, procesul de diagnoză se limitează la a determina dacă un

dispozitiv este în uz sau dacă valorile anumitor variabile se situează în limitele
permise. Cu toate acestea, intervalul de valori indicative de performanță este
dependent de condițiile de muncă (vreme, condițiile de drum, vechimea
vehiculului, etc).
În cadrul acestei teme se doreşte preluarea de date în timp real de la ECU, prin
intermediul unui microcontroller, ce vor fi transmise prin Bluetooth, la o aplicaţie
pe un dispozitiv Android.
Soluţia aleasă se bazează pe următoarea schemă:
 Așa cum am menționat mai sus, datele sunt reprezentate de informații,
respectiv valori oferite de senzorii mașinii, referitoare la modul de funcționare, ce
vor fi preluate de ECU. Procesorul central trebuie să supravegheze comunicarea
sistemelor, să stocheze datele de identificare a defectelor și să faciliteze
comunicarea cu dispozitivele externe. Prin urmare, în acest moment se poate
revizui evoluția comunicațiilor bus,utilizate în diagnoză. Pentru comunicațiile bus
se folosesc cabluri(fibre optice), care permit comunicarea dintre ECU cu fiecare
echipament extern (care nu sunt încorporate la bordul vehiculului). Aceste
conexiuni sunt realizate prin utilizarea unor reguli care sunt definite în funcție de
tipul bus-ului. Protocoalele sunt reguli sau standarde care determină transmisia de
date între același tipuri de ECU, ECU și vehicul sau ECU şi exterior. În cele din
urmă, rețelele de comunicații înseamnă toate sistemele care interconectează mai
multe noduri, în acest caz fiind diferite. Astfel, pentru a forma o rețea este necesar
să se definească protocoalele de legături de date dintre nodurile, dar și tipul de
conexiune dintre ele.

Pentru a face diagnoza diferitelor subsisteme ale mașinii, este necesar să

obținem variabilele care caracterizează comportamentul procesului în studiu.
Aceste variabile sunt colectate de la diferiţi senzori, după cum se prezintă în
figurile următoare.
 Colectarea variabilelor de control

Colectarea datelor de la senzori

Computerele pentru controlul motorului efectuează teste speciale. Aceste

teste depind de motor, de anul fabricației, dar și de model. Testele examinează
intrările (semnale electrice primite la calculator) și ieșirile (semnalele electrice
generate de calculator) și calculele interne efectuate de calculator.Odată ajunse,
acesta le va analiza, iar dacă găsește discrepanțe faţă de valorile nominale,
informațiile sunt stocate într-o memorie internă de eroare, împreună cu alți
parametri, cum ar fi temperatura motorului sau viteza. De aici, datele vor fi
transmise către microcontroller, spre exemplu Arduino Uno.

Microcontrollerul va crea fișiere log, unde vor fi înregistrate toate datele

transmise de ECU, împreună cu data, repectiv ora la care au fost trimise. Prin
conectarea unui modul bluetooth la microcontroller, datele vor putea fi transmise
către o aplicație Android, transformând portul serial al microcontrollerului în
Bluetooth. Cu ajutorul aplicației, conducătorul va putea ști în permanență dacă
vehiculul său este în parametri optimi, iar dacă îi apare vreo eroare, va putea ști
exact de la ce anume este, prin simpla verificare a listei de parametri.

Schema bloc a soluției tehnice

 Datorită posibilității de conectare a dispozitivului Android la internet mobil
prin satelit, conducătorul va putea transmite aceste fișiere și către un Centru de
Asistență, care detectează erorile și le analizează. Centrul notifică conducătorul ce
să facă pentru a remedia problema (tipul de defect, atelierul unde își poate repara
mașina, etc). De asemenea, trimite informațiile necesare atelierului pentru a
efectua reparația și a testa mașina. Există, de asemenea, o conexiune la un Centru
de Date unde sunt stocate toate erorile, un istoric al erorilor, pentru a fi utilizate și
în diagnoza modelelor viitoare.
Schema logică

Start

Citește valoarea senzorului

în ECU

Da Valoarea Nu
în
parametri
Stochează în
memoria internă

Trimite la
microcontroller

Afișează pe dispozitiv
Android

Concluzii

Sistemul propus în această lucrare ar aduce un plus de rapiditate în procesul

de diagnoză auto, dar și în cel de reparare și testare a vehiculelor. Prin transmiterea
continuă a datelor culese de ECU către aplicație, respectiv prin trimiterea la
Centrele de date, ele vor putea fi utilizate direct de către producătorii de vehicule.

Ca principal dezavantaj, am putea aminti faptul că uneori din cauza lipsei

semnalului la dispozitivul Android, datele nu vor mai putea fi trimise către Centru.