UNIVERSITATEA DIN PITETI

FACULTATEA DE MECANIC I TEHNOLOGIE

Tem
Calculul i Construcia
Autovehiculelor

Secia: Autovehicule Rutiere

Anul de studiu: III
Student: Constantinescu Cosmin Dumitru
ndrumtor: Bdru uster Helene

PUNTEA DIN FA

Destinatia punii fa:

preiau i transmit cadrului sau caroseriei prin intermediul suspensiei, forele i

momentele ce apar din interaciunea roilor cu calea;

permit schimbarea direciei de deplasare a automobilului;

la automobilele cu traciune integral sau la cele organizate dup soluia "totul n

fa" puntea din fa este i motoare, realiznd transmiterea fluxului de putere al
motorului de la transmisia longitudinal sau arborele secundar al cutiei de viteze.

Condiiile ce trebuie satisfcute de puntea fa sunt:

s asigure o cinematic corect roilor n timpul oscilaiei caroseriei;

s asigure o buna stabilitate roilor de direcie;

s asigure manevrarea uoar a automobilului i o uzur ct mai mic a pneurilor;

s aib o greutate proprie mic;

s fie suficient de rezistent i sigur n exploatare.

Constructiv puntea din fa motoare cuprinde:

mecanismele transmiterii fluxului de putere la roile motoare (transmisia

principal, diferenialul, arbori planetari, reductorul din roata i butucii roilor);

mecanismul de ghidare pentru preluarea i transmiterea forelor i momentelor

reactive ntre roi i cadru sau caroserie;

fuzetele i pivoii prin care acestea se articuleaz de mecanismul de ghidare cu

posibilitatea de oscilaie ntr-un plan neorizontal, necesar schimbrii direciei de
mers. Constructiv puntea din fata nemotoare se simplific prin eliminarea
mecanismelor de transmitere a fluxului de putere a motorului.

Fig. 1.Construcia unei puni rigide nemotoare

1 - fuzeta; 2,3 - rulment cu role conice; 4 - levier (bra) comanda caseta de direcie;
5 - bara longitudinal; 6 - suprafee de sprijin; 7 - puntea fa (grinda);8 - bara
conexiune(transversala); 9 - pivoi; 10 - taler port saboi; 11 - butuc roat
Constructiv, puntile articulate sunt organizate dupa schemele cinematice din figura
2, si anume:
punti cu deplasare verticala a rotilor paralel cu pivotii (fig.2.a);
punti cu deplasare in plan transversal: cu o bara de oscilatie (punte pendulara,
fig.2.b);
puni cu patrulater cu brae neegale (fig.2.c); cu manivela-culisa oscilanta
(fig.2.d);
punti cu deplasare in plan longitudinal: cu o bara de oscilatie (fig.2.e) sau cu
patrulater
(fig.2.f).

Fig.2

Punti cu deplasare verticala a rotilor paralel cu pivotii sau punti ghidate

telescopic (fig.2.a). Cinematic, un asemenea mecanism de ghidare asigura, la
trecerea rotii peste denivelari, mentinerea neschimbata a pozitiei unghiulare a rotii
fata de axa automobilului, precum si a ecartamentului si ampatamentului
automobilului. Datorita dificultatilor de realizare a ghidarii, solutia este practic
nefolosita.
Punti articulate cu o bara de oscilatie. Dupa planul de dispunere al barei de
oscilatie, se deosebesc doua solutii, si anume: punte pendulara (fig.2.b) si punte
cu oscilare in plan longitudinal (fig.2.e).

La puntea pendulara, cinematic, roata se

comporta ca la puntea rigida cu deosebire ca
lungimea barei de oscilatie este mult mai mica
decat ecartamentul.
Ca urmare, atat deplasarea laterala a
suprafetei de contact cat si unghiul de cadere
variaza in limite largi. De aceea, o asemenea
solutie nu se foloseste la puntea din fata, fiind
mai dezavantajoasa decat puntea rigida.
Daca bara este dispusa longitudinal,
atunci are loc o variatie a ampatamentului si a
unghiului
de
fuga.
Cum
variatia
ampatamentului se face prin rularea rotii, iar
actiunea stabilizatoare a unghiului de fuga se
manifesta numai in viraj, asemenea tipuri de mecanisme de ghidare au capatat, datorita
simplitatii constructive, utilizare in constructia de autoturisme.
Solutia adoptata in cazul puntii fata este cea cu mecanism manivela-culisa
oscilanta (punte McPherson), prezentata in fig. de mai sus. Fuzeta 1 este solidara cu
cilindrul 2 al amortizorului hidraulic telescopic (care reprezinta biela mecanismului). Axa
de pivotare (axa pivotului fals) la virarea rotii este determinata de axa comuna a
articulatiei sferice 6 de legatura dintre biela si bratul inferior 5(manivela) si a
articulatiei 4 a tijei 3 (culisa) a pistonului amortizorului.
Pentru a se obtine o rigiditate mare la greutati cat mai mici, bratele oscilante
(manivelele) se executa, de obicei, sub forma triunghiulara din tabla ambutisata puternic
nervurata. Articulatiile cilindrice dintre bratele si cadru sau caroserie, pentru a evita
contactul dintre metale generator si propagator de zgomote au o constructie elastica.
n figura 3 este prezentata constructia unei articulatii elastice pentru tija
amortizorului la puntile McPherson.

Figura 3

Puntea fa motoare cu roi independente a automobilelor

Articulaiile braelor de suspensie se realizeaz cu cuzinei elastici (la elementele
caroseriei) i cu articulaii cu tip rotule etane (la braele fuzetei). Butucul roii fa este
montat pe doi rulmeni cu bile (fig. 3.1).
Puntea fa nemotoare. compus din dou semipuni articulate cu roi
independente. Constructiv, aceast punte deriv din puntea motoare fa ce echipeaz
automobilele, lipsind arborii planetari.
Cupluri de strngere:
Axe:
- bielete de direcie.
- fixare bar antiruliu.
- brae inferioare.
- brae superioare.
Piulie; - fixare inferioar amortizor;
- articulaie sferic superioar.
- articulaie sferic inferioar.
- articulaie sferic de direcie.
- transmisie.
- capul crcmalierci
- fixarea tirantului de fug.
- fixarea amortizorului fa la partea superioar.
- fixarea palierului barei stabilizatoare lat.
- fixare roat fa

- Fig. 3.1. Puntea .i suspensia din fa:

a - seciune transversal ; b - vedere general ; 1 - arc: 2 - amortizor. 3 - bra interior: 4 bra superior: 5 -bar stabilizatoare fa: 6 - tirantul de fug: 7 - pneu: 8 - fuzet : 9 discul frnei: 10 - arbore planetar: 11- jant: 12 - travers fa: 13 - bielet de direcie:
14 - caseta de direcie: 15 - cap sferic inferior: 16 - cap sferic superior: 17- axul
braului inferior; 18 - axul braului superior.

Controlul i corectarea unghiului de nclinare longitudinala a pivotului (unghiul de

fug )
Se fac operaiile:

se aduc roile oe direcia de mers rectiliniu;

se aaz lateral panoul la 1200 mm, paralel cu axa longitudinal a
mainii:

se comprim semipunilc la cota 45 mm (semincrcat);

se introduce cala de 65 mm. pentru gsirea punctului mijlociu al direciei (v. 8.2.1);
se ridic corpul proiectorului i se rabate oglinda plan, astfel ca spotul luminos s
coincid cu punctul de intersecie al axelor X, Y de pe panou (fig. 3.9);
se blocheaz frna de serviciu;
se deblocheaz platourile rotitoare 3;
se manevreaz
volanul pn cnd spotul luminos ajunge n vrful axei X,
eventual corecia n plan vertical se face din urubul de reglare fin al oglinzii
plane;
se aduce volanul n sens invers, n dreptul scalei 0 20, unde se citete valoarea
unghiului de fug (v. 3.1).
Unghiul este pozitiv sub axa orizontal a scalei i negativ deasupra acesteia.
nlocuirea portfuzetei
Pentru demontarea portfuzetei se fac operaiile:

-se monteaz antretoaza de meninere la distan constant a axelor braului

superior i inferior,
-se ridic partea din fa a automobilului pe capre;
-se demonteaz: roata, etrierul frnei fa. piulia transmisiei i aprtoarea de
noroi:
-folosind extractorul, se scoate ansamblul butuc-disc (fig. 3.1) i se
decupleaz cele trei rotule de pe braele portfuzetei;
- se scoate portfuzeta

Fig. 3.1. Extragerea portfuzetei.

Fig. 3.2. Montarea portfuzetei.

Remontarea se face n ordine invers operaiilor de demontare,
respeclndu-se urmtoarele condiii tehnice:
- montarea ansamblului butuc-disc n locaul din portfuzet se face obligatoriu
la o pres de mas; n prealabil, n locaul portfuzetei trebuie s fie o rezerv de unsoare:
- remontarea captului transmisiei planetare trebuie realizat numai cu
dispozitivul special
- dup nlocuirea portfuzetei trebuie s se verifice unghiurile de aezare a
roilor.