GRINZI SEMIRIGIDE IN FORMA DE ,,H’’

O constructie aparuta la inceputul anilor 1970 pentru puntea din spate

nemotoare este grinda in forma de “H” trasa. Ea consta din doua brate
longitudinale sudate la capetele unei grinzi transversale dispusa in fata axei
rotilor. Bratele sunt articulate cilindric de caroserie cu capetele din fata, iar la
capetele din spate sunt sunt sudate fuzetele.
Grupurile elastoamortizoare ale suspensiei sunt dispuse cel mai adesea vertical
pe axa rotilor si articulate de capetele din spate ale bratelor pe partea interioara
(fata de fuzete). Astfel puntea preia toate fortele si momentele de reactie.
Grinda are sectiunea deschisa in forma de U sau de V si deformarea la torsiune
controlata, astfel ca preia si rolul barei stabilizatoare (in interiorul profilului U sau
V al grinzii este montata o bara cu rol stabilizator).

Unul dintre primele autoturisme care au folosit aceast tip de punte a fost
autoturismul Golf in care avem prezentata mai jos componenta puntii:

Figura 1. Punte din spate cu grinda trasa in forma de H (VW GOLF)

Construcţia se caracterizează prin următoarele: grinda transversală are
secţiunea în formă de U cu deschiderea spre faţă şi este dublată în zona
centrala de o bară cilindrică cu rol stabilizator; asamblarea prin sudură dintre
braţele laterale şi grinda transvesală este ranforsată spre spate prin gusee
spaţiale cu raza mare; grupurile elastoamortizoare sunt dispuse pe verticală
în planul transversal al axei roţilor; articulaţiile cilindrice ale grinzii cu
caroseria au o ghidare laterală pe con pentru a diminua valoarea unghiului δh
şi prin aceasta comportarea supraviratoare a puntii in viraj.

Figura 2 . Sistemul de suspensie VW Polo

Un alt model de punte trasa in forma de H este prezentata mai jos si este de pe
modelele Renault si prezinta prezintă următoarele particularităţi constructive:

 grinda trasă în forma de H este formată din două braţe longitudinale şi o

grindă transversală cu secţiune în formă de V, cu deschiderea înspre faţă,
asamblate prin sudură;

 grinda nu este articulată direct de caroserie, ci pe doi suporţi laterali care

se montează pe caroserie prin reazeme elastoamortizoare;

 articulaţiile cilindrice dintre grinda H şi suporţii laterali au o construcţie

tubulară pentru a permite încastrarea barei transversale de torsiune în
suporţi; bara de torsiune interioară, cu rol preponderent stabilizator, este
demontabilă şi se rigidizează prin bucţe canelate cu braţele laterale ale
grinzii H;

 un lagăr central dublu, dispus în planul longitudinal de simetrie asigură

montarea şi ghidarea celor două bare de torsiune prin caneluri;

 amortizoarele, articulate cilindric, sunt dispuse în planuri longitudinale şi

mult înclinat spre faţă pentru a reduce nivelul podelei.
 Figura 3. Punte spate cu grinda in forma de H (Renault )

1-bară longitudinal laterală;

4-bară de torsiune exterioară;
7-suport longitudinal;
8-bară de torsiune interioară;
9-amortizor;
10-traversă cu sectiune în V;
11-bucşă canelată pentru fixarea barei
4; 12-lagăr central pentru barele de torsiune;
13-bucşă canelată pentru fixarea barei de torsiune 8.
Opel, pe ultimele modele de Zafira, Astra foloseste urmatorul tip de punte sub
forma de H:
 Figura 4. Punte spate cu grinda in forma de H (OPEL )

1-arc elicoidal
2-profilul puntii
3-amortizoare
4-brate
Dacia, la modelele sale de serie foloseste urmatoarea solutie de punte in forma
de H, trasa:

Figura 5. Punte spate cu grinda in forma de H (DACIA )

Soluţia prezintă următoarele avantaje:

construcţie simpla (o singura grindă în formă de H şi două articulaţii);

- montare şi demontare uşoare ale întregii punţi;
- necesită puţin spaţiu;
- prindere simplă pentru arcuri şi amortizoare;
- permite o suprapunere avantajoasă a arcului şi a amortizorului;
- grinda transversală poate prelua şi rolul barei stabilizatoare;
- masă nesuspendată redusă;
- modificare redusă a căderii roţilor la acţiunea forţelor laterale;
- poziţie convenabilă pentru centrul de ruliu al punţii;
- reducerea tendinţei de ridicare a spatelui automobilului la frânare.

Dezavantaje:
- tendinţă supraviratoare la acţiunea forţelor laterale (figura 5)
- solicitări mari la torsiune şi la forfecare în grinda transversală;
- solicitări mari în sudurile care asamblează braţele laterale cu grinda
transversală.

Figura 6 Caracterul supravirator al automobilelor cu punte trasa sub forma de H