Universitatea Politehnica Bucureşti

Facultatea de Transporturi
Sisteme şi tehnologii avansate în domeniul autovehiculelor

Constructia puntilor din spate semirigide in forma de

H pentru autoturisme

Îndrumător proiect : Prof.dr.ing. V. Mateescu

Student:

An universitar
2018-2019

1
 O constructie aparuta la inceputul anilor 1970 pentru puntea din spate nemotoare este
grinda in forma de “H” trasa. Ea consta din doua brate longitudinale sudate la capetele unei
grinzi transversale dispusa in fata axei rotilor. Bratele sunt articulate cilindric de caroserie cu
capetele din fata, iar la capetele din spate sunt sunt sudate fuzetele. Grupurile elastoamortizoare
ale suspensiei sunt dispuse cel mai adesea vertical pe axa rotilor si articulate de capetele din
spate ale bratelor pe partea interioara (fata de fuzete). Astfel puntea preia toate fortele si
momentele de reactie. Grinda are sectiunea deschisa in forma de U sau de V si deformarea la
torsiune controlata, astfel ca preia si rolul barei stabilizatoare (in interiorul profilului U sau V al
grinzii este montata o bara cu rol stabilizator). Schema constructiva si modul de transmitere a
fortelor transversale sunt prezentate in figura 1.

2
 Figura 1
Daca automobilul se inscrie in viraj asupra lui actioneaza componenta transversala a
fortei centrifuge, care se transmite puntii din spate prin articulatiile cu bratele Fcy2 si determina la
contactul rotilor cu calea reactiunile Y2s si Y2d . Notand cu Fox reactiunile din articulatiile grinzii
H cu caroseria se constata ca apare un moment care roteste puntea fata de caroserie datorita
elasticitatii articulatiilor cu  h si imprima un caracter supravirator automobilului.

Y2s  Y2d   r
M Z  Y2 s  Y2d   r  Fox  b0  Fox 
b0

3
 Cu cat sunt mai lungi bratele longitudinale si cu cat sunt mai apropiate articulatiile cu
caroseria, ca atat cresc reactiunile Fox si se accentuiaza caracterul supravirator. Acest fenomen
este evidentiat in figura 2.

Fig.2.Caracterul supravirator al automobilului cu punte H trasa

Avantaje:
- constructie simpla (o singura grinda in forma de H si doua articulatii);
- montare si demontare usoare ale intregii punti;
- necesita putin spatiu;
- prindere simpla pentru arcuri si amortizoare;
- permite o suprapunere avantajoasa a arcului si amortizorului;
- grinda transversala poate prelua si rolul barei stabilizatoare;
- masa nesuspendata redusa;
- modificare redusa a caderii rotilor la actiunea fortelor laterale;
- pozitie convenabila pentru centrul de ruliu al puntii;
- reducerea tendintei de ridicare a spatelui automobilului la franare.

Dezavantaje:
- tendinta supraviratoare la actiunea fortelor laterale;
- solicitari mari la torsiune si la forfecare in grinda transversala;
- solicitari mari in sudurile care asambleaza bratele laterale cu grinda transversala.
In figura 3 se prezinta puntea din spate cu grinda trasa in forma de H de la VW Golf 1
(unul dintre primele autoturisme care au folosit aceasta solutie).

4
 Fig.3.Punte din spate cu grinda trasa in forma de H (VW Golf)

Constructia se caracterizeaza prin urmatoarele: grinda transversala are sectiunea in forma

de U cu deschiderea spre fata si este dublata in zona centrala de o bara cilindrica cu rol
stabilizator; asamblarea prin sudura dintre bratele laterale si grinda transvesala este ranforsata
spre spate prin gusee spatiale cu raza mare; grupurile elastoamortizoare sunt dispuse pe verticala
in planul transversal al axei rotilor; articulatiile cilindrice ale grinzii cu caroseria au o ghidare
laterala pe con pentru a diminua valoarea unghiului δh si prin aceasta comportarea supraviratoare
a puntii in viraj.
Puntea spate cu grinda H trasa poate fi asociata si cu arcul bara de torsiune dispus
transversal, asa cum se vede din figura 4, punte folosita de RENAULT pe multe din modelele
sale.

5
 Fig.4.Punte din spate cu grinda trasa in forma de H (RENAULT): 1-brat longitudinal lateral; 4-bara de
torsiune exterioara; 7-suport longitudinal; 8-bara de torsiune interioara; 9-amortizor; 10-traversa cu
sectiune in V; 11-bucsa canelata pentru fixarea barei 4; 12-lagar central pentru barele de torsine; 13-bucsa
canelata pentru fixarea barei de torsiune 8.

Puntea prezinta urmatoarele particularitati constructive: grinda trasa in forma de H este

formata din doua brate longitudinale si o grinda transversala cu sectiune in forma de V, cu
deschiderea inspre fata, asamblate prin sudura; grinda nu este articulata direct de caroserie, ci pe
doi suporti laterali care se monteaza pe caroserie prin reazeme elastoamortizoare; articulatiile
cilindrice dintre grinda H si suportii laterali au o constructie tubulara pentru a permite incastrarea
barei transversale de torsiune in suporti; bara de torsiune interioara, cu rol preponderent
stabilizator, este demontabila si se rigidizeaza prin bucse canelate cu bratele laterale ale grinzii
H; un lagar central dublu, dispus in planul longitudinal de simetrie asigura montarea si ghidarea
celor doua bare de torsiune prin caneluri; amortizoarele, articulate cilindric, sunt dispuse in
planuri longitudinale si mult inclinat spre fata pentru a reduce nivelul podelei.
O rezolvare deosebita a problemelor specifice puntii cu grinda trasa in forma de “H” este
prezentata in figura 5. Tendinta supraviratoare a puntii este diminuata prin dispunerea axelor
articulatiilor cilindrice ale grinzii inclinat fata de transversala. Partea centrala a grinzii
deformabila la torsiune are sectiune tubulara variabila; astfel efectul stabilizator este realizat fara
utilizarea unei bare suplimentare. Arcurile elicoidale butoi scurte sunt montate pe axele rotilor,
intre bratele grinzii si podeaua portbagajului, iar amortizoarele sunt montate vertical, in spatele
axelor rotilor, foarte in exterior; astfel s-a obtinut o latime mare a portbagajului.

6
Fig.5. Punte cu grinda trasa in forma de “H” (FIAT GRANDE PUNTO)

Figura 6 Punte cu grinda trasa in forma de “H” VW Golf VII

7
Opel, pe ultimele modele de Zafira, Astra foloseste urmatorul tip de punte sub
forma de H:

Figura 7. Punte spate cu grinda in forma de H (OPEL )

1-arc elicoidal
2-profilul puntii
3-amortizoare
4-brate

8
Puntea semirigidă din spate cu grinda trasă în forma de H, Opel este prezentată în figura 8

a b c

Fig. 8. Punte semirigidă cu grindă trasă în formă de H Opel: a) vederea punţii complete; b) detaliu al porţiunii
centrale a grinzii cu secţiune deschisă în formă de V cu vârful rotunjit şi dispunerea barei de torsiune cu bucşa de
ghidare din zona mediană; c) detaliu al braţului din dreapta cu fuzeta sa, talerul suport al arcului elicoidal şi fixarea
cu şurub a capătului barei de torsiune; d) detaliu al îmbinării prin sudură a braţului cu grinda, dispunerea bucşei
articulaţiei cilindrice pe braţ şi ranforsarea asamblării prin sudura dintre braţ şi bucşă.

9
 Grinda punţii este dispusă cu deschiderea spre faţă pentru a permite o racordare cu
rigiditate ridicată cu braţele laterale, dispunere total neconvenabilă deoarece determină o creştere
a rezistenţei aerului corespunzătoare curgerii curenţilor pe dedesubtul autoturismului. Bara de
torsiune cu secţiune cilindrica plină este încastrată la capete în braţele laterale prin şuruburi, ea
fiind astfel demontabilă şi este ghidată în planul median cu o bucşă din cauciuc care păsuieşte pe
interiorul profilului grinzii. Braţele laterale au o construcţie complicata, fiind executate din mai
multe componente din tablă ambutisată asamblate prin sudură. Considerând numai braţul
propriu-zis (excludem bucşa cilindrică a articulaţiei cu caroseria, fuzeta şi suporturile auxiliare),
fiecare braţ este alcătuit din şase componente din tablă din oţel asamblate prin sudură cu arc
electric şi asamblat la rândul său cu grinda transversală prin acelaşi procedeu. Având în vedere
pregătirea de fabricaţie (ştanţe, matriţe, presaj greu), precum şi lungimea cordoanelor de sudură,
rezultă un preţ de fabricaţie ridicat pentru această punte. Fuzeta este sudată pe suportul său de pe
braţ. Lagărul roţii are doi rulmenţi cu role conice de dimensiuni diferite. Şi la această punte se
remarcă dezavantajul fuzetei sudate pe punte, deoarece lagărul din stânga s-a gripat, fuzeta a fost
deteriorată, iar întreaga punte a fost schimbată. Suporturile arcurilor elicoidale sunt sudate pe
braţe în faţa axelor roţilor (arcuri mai rigide), iar suporturile amortizoarelor sunt sudate lateral pe
interiorul braţelor puţin în spatele axei roţilor. Articulaţiile braţelor cu caroseria sunt cilindrice,
cu guler pentru a limita deplasarea punţii când acţionează forţe laterale asupra autoturismului şi
au axele transversale.

Concluzii: Este o punte construită conform metodelor şi tehnologiilor folosite la primele

punţi de acest fel, caracterizată prin următoarele:
- braţe laterale constituite din mai multe componente din tablă asamblate prin sudură;
- fuzete sudate pe braţele laterale;
- rulmenţii roţilor de dimensiuni diferite, radiali-axiali cu role conice;
- articulaţii cilindrice cu guler şi axele transversale.

Masa punţii este de 22,2 kg.

Puntea semirigidă din spate cu grinda trasă în formă de H Renault Logan este prezentată în
figura 9.
Grinda punţii este dispusă cu deschiderea în jos, obţinându-se astfel o rigiditate mai mare la
încovoiere, o legătură mai rigidă cu secţiunea circulara a braţelor laterale şi o rezistenţă a aerului
mai redusă. Bara de torsiune, cu secţiunea tubulară eliptică în zona centrală şi circulară la capete,
este sudată la capete de două suporturi care realizează şi rigidizarea îmbinării sudate grindă -
braţe în interiorul profilului grinzii. Bara este ghidată în zona mediană o bucşă din cauciuc care
păsuieşte pe interiorul profilului grinzii. Îmbinările sudate dintre grindă şi braţe sunt rigidizate
suplimentar de talerele suport ale arcurilor elicoidale, care sunt montate în faţa axelor roţilor.
Braţele laterale propriu-zise au o construcţie foarte simplă, fiecare braţ fiind alcătuit din două

10
piese (o ţeavă cu secţiune tubulară deformată la cald şi suportul fuzetei) asamblate prin sudură.
Pe partea interioară a braţului, în planul axei roţii, este sudată o bucşă filetată pentru axul
articulaţiei amortizorului. Axele articulaţiilor cilindrice dintre braţe şi caroserie sunt înclinate, iar
bucşele din cauciuc au grosimi mari şi alveole în volumul cauciucului pentru a diminua
deplasarea punţii faţă de caroserie sub influenţa forţelor transversale. Fuzetele se asamblează
prin şuruburi pe flanşele suport sudate la capetele din spate ale braţelor laterale

11
 b c d

Fig.9. Puntea semirigidă din spate cu grinda trasă în formă de H, Renault Logan: a) vedere de sus; b) detaliu pentru
profilul grinzii transversale şi dispunerea barei de torsiune cu centrarea sa din zona mediana prin intermediul unei
bucşă din cauciuc; c) detaliu al braţului din dreapta cu talerul suport al arcului elicoidal; d) detaliu pentru braţul din
dreapta văzut de jos cu modul de încastrare a barei de torsiune şi de dispunere a talerului arcului

Concluzii: Este o punte semirigidă modernă, construită pentru un autoturism din clasa
mică, caracterizată prin următoarele:
- braţele au o construcţie simplă şi rigidă;
- fuzetele sunt demontabile;
- rulmenţii roţilor sunt radiali-axiali cu bile monobloc;
- articulaţiile cilindrice cu axele înclinate măresc stabilitatea autoturismului.

Masa punţii este de 20,2 kg.

12
13
14
Bibliografie:

1.,Notite de curs si laborator „Sisteme de franare, directie si suspensie”- prof. Viorel Mateescu,
an 2015-2016
2. Notite de curs si laborator „Constructii moderne de punti si suspensii la autovehicule”- prof.
Viorel Mateescu, an 2018-2019
3.www.wikipedia.org
4.www.google.ro/imagini
5.www.tutorialelogan.ro

15