Studiuimpact Eco Consulting

ROMANIA, 410086 - ORADEA
STR. AL. VLAHUTA NR. 11
STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI

ASUPRA MEDIULUI
şi
RAPORT
LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI
ASUPRA MEDIULUI
pentru
“Complex multifuncţional cu parcaje supraetajate -

Zona Tribunalului Oradea”
Titular proiect:
CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI ORADEA
ADMINISTRATIA IMOBILIARĂ ORADEA
Oradea, Piaţa Unirii nr. 1, Jud. Bihor
2011
TEL: +40-359-176280 EMAIL: info@ecoconsulting.ro
FAX: +40-259-230230 SKYPE: ecoconsulting
WEB: www.ecoconsulting.ro YAHOO MSN: ecoconsultingro
Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru Eco Consulting Oradea

1. INFORMAŢII GENERALE
1.1. Informaţii despre titularul proiectului
CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI ORADEA

ADMINISTRAŢIA IMOBILIARĂ ORADEA
Oradea, Piaţa Unirii nr. 1
Jud. Bihor
Tel./Fax: 0259-436276
Email: contact@aioradea.ro, Web: www.aioradea.ro
1.2. Informaţii despre autorul atestat al studiului de evaluare asupra

mediului şi al raportului la acest studiu
SC ECO CONSULTING SRL

Oradea, Alexandru Vlahuţă nr. 11
Jud. Bihor
Tel: 0359-176280, Tel/fax: 0259-230230
Email: info@ecoconsulting.ro, Web: www.ecoconsulting.ro
Număr de ordine: în ! " # $ % & ' ( ) * + , - % . + , * , * # * , / . ( , ' . ( % * . ( 0 # & ' ) 0 % %
# + ' ( )
1
( . ' # 2 - % , 3 # 0 % ) * ) % - Ministerul Mediului şi Pădurilor.
1.3. Denumirea proiectului

4 5 6 7 8 9 : ; 7 < 9 = > ? < @ A B > 6 @ C 9 A < 8 C D A C E : F < 8 D C : = C E C = : G H 6 @ C
D > J < @ C 9 < 9 < > K D C L : C M
Oradea, str. Tribunalului nr. 8, jud. Bihor
1

1.4. Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia
Investiţia urmăreşte construirea unui complex multifuncţional cu parcaje

supraetajate, în zona centrală a municipiului Oradea (zona Tribunalului),
respectiv crearea de 460 locuri de parcaje şi spaţii cu alte destinaţii
(servicii, birouri).
Terenul şi clădirile situate pe terenul pe care se va realiza investiţia sunt
în proprietatea Municipiului Oradea, înscris în CF nr. 75862 Oradea şi
sunt în folosinţa Secţiei de Boli Infecţioase şi Hepatice a Spitalului
Judeţean de Urgenţă Oradea, dar şi o proprietate particulară cu o
construcţie, care necesită demolare.
Având în vedere starea deteriorată a clădirilor precum şi amplasamentul
nefavorabil în centrul orasului a unui spital de boli infecţioase şi hepatice,
o dată cu mutarea acestui spital într-o altă locaţie, se eliberează terenul pe
care se poate realiza parcarea colectivă.
Investiţia face parte din programul de construire de parcări supraterane şi
subterane în zona instituţiilor publice din zona centrală a municipiului
Oradea.
Scopul principal al proiectului este:
- îmbunătăţirea condiţiilor de parcare/garare a autoturismelor din
municipiul Oradea,
- creşterea calităţii infrastructurii sociale,
- fluidizarea traficului în oraş şi reducerea timpului de călătorie.
Pentru integrarea clădirii parcării supraetajate în fondul construit al zonei
centrale a municipiului Oradea şi pentru a creşte eficienţa economică a
investiţiei se propun şi spaţii cu destinaţie comercială sau servicii.
Oportunitatea investiţiei derivă din faptul că, zona centrală a orasului
suferă cel mai mult din cauza creşterii importante a numărului
autoturismelor din zonă precum şi din lipsa posibilităţilor de parcare.
Astfel, proiectul va contribui la îmbunătăţirea condiţiilor de parcare a
autoturismelor din zonă.
Complexul multifuncţional va cuprinde mai multe funcţiuni:
- 460 locuri de parcaje, 12.990 mp arie desfăşurată
- 1002 mp arie desfăşurată de spaţii de servicii şi birouri realizate
adosat clădirii parcajelor colective, situată pe strada Franz Shubert.
Clădirea de parcaj principală va avea 2 intrări carosabile separate având
în total 2 fluxuri de intrare şi 2 fluxuri de ieşire (dinspre strada Franz
Schubert şi strada Dima/Tribunalului).
De asemenea, s-a studiat reţeaua stradală pentru accese la spaţiile de
parcaj, modernizarea, lăţirea străzilor adiacente. S-a propus ca străzile
2

Franz Shubert, Dima şi Snagovului să fie străzi cu sens unic, strada

Tribunalului, până în strada Schubert (în faţa clădirii multifuncţionale)
cu două sensuri.
Oprirea autoturismelor pe arterele de mai sus (accese la clădirea de
parcări supraetajate) va fi interzisă.
Unul dintre principalele avantaje ale acestui amplasament este
posibilitatea de acces la parcări atât dinspre Parcul Traian cât şi dinspre
Str. Republicii/ Dunării. Existenţa a două accese distincte dinspre două
direcţii diferite este avantajoasă şi pentru scurtarea timpului de umplere şi
golire a parcajului şi a diminuării cozilor la zona de intrare în orele de
vârf.
Perioada de execuţie propusă pentru realizarea investiţiei este de 12 luni.
Descrierea constructivă:
Se propune realizarea unei clădiri de parcări cu nivele decalate la
semipalier, o treime din clădire având regimul de înălţime de Demisol
(D) + Parter ( P’), 2Etaj ( E1’ si E2’) şi Terasă ( T’), două treimi de
clădire cu un regim de înălţime de Subsol ( S) + Parter (P) + 3Etaje
(E1,+E2 si E3) si Terasa (T). Alipit acestei construcţii, spre strada
Schubert se va realiza o clădire de birouri având un regim de înălţime de
P+E1+E2.
Forma în plan a construcţiei propriu-zise pentru parcare este
dreptunghiulară (48,05mx46,40m) între axele 1-7, C-N şi regim de
înălţime S+P+3E iar între axele 1-2, C-N D+P+2E. Înălţimea de nivel
este de 2,90m.
Structura de rezistenţă se compune din cadre de beton armat monolit pe
ambele direcţii. Grinzile pe direcţia axelor literare vor fi cu vute de
30x80÷50 iar cele din axele numerare 30x55. Stâlpii se vor executa de
45x85 dezvoltaţi pe direcţia axelor literare.
Planşeele se vor executa din beton armat monolit în grosime de 20cm.
Rampele de urcare (coborâre) la nivele se vor executa între axele 2-3
între C-N şi L-N. Decalajul între planşee este 1,45m.
Între axele 1, L-N respectiv 4-5, A-C s-au prevăzut două case de scări şi
lift pentru acces pietonal la nivele. Structura de rezistenţă a acestora se
compune din diafragme din beton armat în grosime de 15cm, cu planşee
din beton armat de 13cm grosime.
Între axele 7-8 respectiv D-M se prevede o construcţie de birouri cu
regim de înălţime P+2E. Structura de rezistenţă a acesteia se compune
din diafragme, stâlpi şi grinzi din beton armat monolit. Planşeele se vor
3

executa din beton armat în grosime de 13cm. Accesul la nivele se va

realiza printr-o casă de scări din beton armat.
Între aceasta şi construcţia de parcare va fi un rost de tasare-dilatare de
5cm.
Materialele ce se vor folosi în structură sunt:
- beton simplu C8/10 în blocurile de fundare
- beton armat C20/25
- oţel beton OB37, PC52.
Sistemul de fundare adoptat este de fundaţii izolate compuse din bloc de
beton simplu şi cuzinet sub stâlpi şi fundaţii continui sub diafragme şi
elevaţiile de închidere ale subsolului şi demisolului.
Conform studiului geotehnic întocmit de Prospect-Geo 2000 srl Oradea
fundarea construcţiilor se va face după cum urmează:
- S+P+3E pe stratul de pietriş cu nisip având Pconv=400kPa
- D+P+2E pe stratul de argilă cafeniu maronie având Pconv=370kPa
- P+2E pe stratul de argilă maronie având Pconv=333kPa.
Pentru dimensionarea fundaţiilor acestea se vor corecta conform STAS
3300/85 cu valorile CB şi CD.
Conform codului de proiectare antiseismică P100-1/2006 construcţiile
propuse se încadrează în zona seismică cu valoarea acceleraţiei terenului
ag=0,12 şi perioada de colţ Tc=0,7s.
Categoria de importanta – C
Clasa de importanta – III
Gradul general II de rezistenta la foc.
Regimul de inălţime maxim în zonă S + P + 2E (clădirea tribunalului)
P+3E (clădire de birouri).
Regimul de inălţime maxim propus pentru parcare: Subsol + Parter +
3Etaje + Terasă.
Locuri parcare total: 460 în cladirea multietajată şi 6 locuri de parcare la
sol în faţa clădirii de birouri.
Situaţia ocupării definitive de teren:

Suprafaţa terenului luat în calcul: 4.506 mp, din care pentru Etapa I :
2600 mp
Suprafaţa construită la sol a clădirii de parcaje supraetajate: 2.264 mp
Suprafaţa construită la sol a clădirii de birouri: 317 mp
Accese carosabile de racord la reţeaua stradală existentă: 280 mp
6 locuri de parcare la nivel în faţa clădirii de birouri
Trotuare de racord la reţeaua stradală existentă: 190 mp
Spatii verzi: 1500 mp.
4

Descrierea funcţională:
S-a propus o soluţie constructivă cu benzi de circulaţii de 5,50 m şi
parcări perpendiculare pe axa longitudinal cu o adâncime de 5,15 m,
grupuri de trei locuri de parcare cu lăţimea de 7,20 m (între stâlpi). Pentru
a elimina trecerile de la un nivel la altul prin “casa de scări” circulare
dificile, s-a optat pentru decalarea la semipalier a clădirii, realizându-se o
economie de spaţiu şi cu un raport de loc parcare/ arie desfăşurată,
respectiv traseu foarte bun. Rampele dintre semipaliere decalate la 1,45
cm una faţă de cealaltă vor avea o pantă liniară de 13,87%, având o
lungime de 10,45 m.
Astfel, se realizează o circulaţie dublu sens pe întreg parcursul parcării,
cu locuri de întoarcere la capete, pe un traseu relativ scurt, uşor de
urmărit şi cu pante scurte şi drepte de jumătate de nivel pentru urcare şi
coborâre.
Circulaţia pietonilor se realizează prin cele două case de scări, una situată
la un nivel şi cealaltă la nivelul decalat, ambele fiind prevăzută cu
ascensor.
Accesele în clădirea de parcare se realizează prin două porţi aflate la cele
două capete ale clădirii. Sunt uşor de perceput şi uşor accesibile. Accesul
principal îl reprezintă cel dinspre tribunal, cu camera de portar, şi sistem
de supraveghere. Imediat după intrare, un automat cu barieră va identifica
vehicolul intrat ori pe bază de legitimaţie-abonament (cu cod electronic),
ori emiţand un bilet cu taxare orară, asigurând intrarea în flux de 3-8
secunde pe autoturism (un conducător neiniţiat pierde până la 8 secunde
la un automat). Ieşirile se vor realiza tot în două locuri, prevăzute cu
automate de control şi semibariera. Pentru plată se vor prevedea automate
de taxare şi un ghişeu cu un funcţionar în zona intrării/ieşirii pietonale
dinspre zona tribunalului. În zona de acces parter sunt prevăzute 7 locuri
pentru persoanele cu handicap. Interiorul parcajului va fi marcat şi
semnalizat corespunzător, impunând o circulaţie auto civilizată.
Printr-o semnalizare electronică se vor afişa zonele cu locuri libere,
respective interdicţia de intrare dacă parcajul este plin. În conformitate cu
procedurile uzuale pentru evitarea oricărui conflict, întotdeauna se
păstrează o rezervă de trei sau patru locuri (1%), locuri libere existente
chiar şi la afişajul de plin.
Totodată parcajul va fi accesibil în exploatare numai autoturismelor cu
sarcină totală autorizată de max. 3500 kg şi exclusiv pentru cele cu
motoare pe benzină şi diesel (şi hibrid electrice) cu strictă interdicţie
pentru autoturisme ce funcţionează pe GPL.
5

Parcajul supraetajat, în principiu se va trata ca o construcţie exterior-

exterior, finisaje de tip interior se vor folosi numai în casa scărilor.
Acestea se vor zugrăvi pe glet de var-ipsos cu pardoselile şi treptele
finisate cu mozaic de calcar turnat, şlefuit, lustruit şi plinte mozaicate. În
rest, clădirea parcării se va reliza cu tencuieli subţiri M25-T în părţile
interioare şi M50-T în exterior. Faţada folosită este de tip “faţadă verde” ,
susţinută de raster de lemn pe structură metalică.
Pardoselile circulabile auto peste tot vor fi din cuarţ industrial gri deschis
cu scafe rotunjite peste tot pe contur. Închiderile laterale ale parcării vor
fi de protecţie, balustrăzi din ţeavă de oţel, grunduite şi vopsite cu
emailuri de calitate, rezistente la exterior. Ultimul nivel, terasa circulabilă
va fi hidrizolat cu materiale specifice pentru terase şi în această zonă
stratul circulabil va fi un asfalt dur specific pentru poduri. Parcările spre
exterior vor fi acoperite cu pergolă pentru atenuarea zgomotului.
Pardoselile vor fi vopsite, respectiv marcate cu vopsea albă specială cu
cristale de sticlă folosită pentru drumuri.
Partea de parcaj va mai fi prevăzută cu un sistem de semnalistică pentru
circulaţie, constând parţial din semne de circulaţie, pe de altă parte vor fi
o serie de marcaje prin afişaj electronic. Pe fiecare nivel, la baza
rampelor sunt înglobate jgheaburile de scurgere pe întreaga lăţime, cu
grilaj circulabil, acestea înlocuind sistemul cu sifoane de pardoseală.
Instalaţii electrice:
Soluţiile tehnice adoptate pentru realizarea instalaţiilor electrice sunt:
- instalaţia de alimentare cu energie electrică la 0.4kV după punctul
de delimitare cu instalaţia furnizorului
- priza de pământ
- instalaţia de forţă
- instalaţia de iluminat şi prize
- instalaţia de iluminat de siguranţă
- instalaţie de semnalizare a incendiilor
- instalaţie de protecţie impotriva şocurilor electrice.
Alimentarea cu energie electrică a clădirii, din reţeaua furnizorului se va
realiza conform avizului de racordare eliberat de S.D.E.E. Oradea.
Alimentarea cu energie electrică a obiectivului din reţeaua de distribuţie a
furnizorului de energie electrică nu face obiectul prezentei documentaţii.
- Puterea activă instalată: Pi = 150 kW
- Puterea activă cerută: Pc = 75 kW
Pentru alimentarea de rezervă a receptoarelor cu rol de siguranţă la foc, în
cazul căderii tensiunii de la reţeaua furnizorului de energie, s-a prevăzut
6

un grup electrogen de intervenţie, cu pornire automată, având

următoarele caracteristici electrice:
- în regim de intervenţie S = 65 kVA, P = 52 kW la cos j = 0,8
- în regim de producţie S = 60 kVA , P = 48 kW la cos j = 0,8
Trecerea de pe sursa de bază pe sursa de rezervă se va realiza automat
prin AAR montat la nivelul tabloului receptoarelor cu rol de siguranţă la
foc (TCV).
Priza de pămant a clădirii este folosită pentru instalaţia de protecţie
impotriva şocurilor electrice prin atingere indirectă şi va avea valoarea
rezistenţei de dispersie de cel mult 4 Ohmi. Priza naturală utilizează drept
electrozi verticali armătura metalică a fundaţiei de beton armat a stalpilor
de susţinere a clădirii. Se va realiza echipotenţializarea tuturor părţilor
metalice ale clădirii.
Conform I20-2000 şi a indicelui de risc calculat nu este necesară
instalaţie de protecţie impotriva trăsnetului.
Schema de legare la pământ este de tipul TN-C-S. Protecţia coloanelor se
realizează conform schemelor monofilare.
Tablourile electrice de distribuţie sunt :
- TGD montat la parter, alimentat din reţeaua furnizorului prin cablu
CYAbY 3x50+25 montat îngropat
- TCV montat în încăperea ACS, prevăzut cu dublă alimentare: 15
- alimentare de bază din TGD printr-o coloană racordată înaintea
intrerupătorului general, realizată din cablu CYY4x35 mm2 pozat în tub
PVC50 montat îngropat sub tencuială
- alimentare de rezervă din grupul electrogen printr-o coloană realizată
din cablu CYY4x35 mm2 pozat în tub PVC50 montat îngropat sub
tencuială şi montat în pământ la subtraversarea curţii.
Instalaţia de iluminat şi prize. Calculul fotometric s-a realizat cu
programul dedicat DIALux. Nivelele de iluminare sunt conform NP061-
2002.
Parcare subterană:
- Aparate de iluminat: echipate cu două lămpi fluorescente TL-D 58W/
840, ballast electronic la înaltă frecvenţă, cu difuzor din policarbonat
transparent rezistent la şocuri, cu funcţionare eficientă pană la -30°C,
grad de protecţie IP66 - ex. Montaj: aparent pe tavan
- Circuitele de iluminat sunt trifazate realizate cu cabluri din cupru tip
CYY-F, pozate în tuburi PVC montate aparent
Parcare supraterană – parter, etaj I, etaj II, etaj III:
840, ballast electonic la înaltă frecvenţă, cu difuzor din policarbonat
7

transparent rezistent la şocuri, cu funcţionare eficientă pană la -30°C,

grad de protecţie IP66–. Montaj: aparent pe tavan. Circuitele de iluminat
sunt trifazate realizate cu cabluri din cupru tip CYY-F, pozate în tuburi
PVC montate aparent.
Parcare supraterană – terasă:
- Aparate de iluminat: echipate cu lampă cu descărcări în vapori de sodiu
la inaltă presiune, grad de protecţie IP65 Montaj: fixare pe clădire (două
bucăţi) şi pe stalp din ţeavă de oţel.
Birouri:
- Aparate de iluminat: echipate cu patru lămpi fluorescente de 18W,
sistem optic C3, grad de protecţie IP20, Montaj: intenc. Circuitele de
iluminat sunt monofazate realizate cu cabluri din cupru tip MYYM,
pozate in tuburi PVC montate îngropat.
Spaţii tehnice, anexe:
840, balast electonic la inaltă frecvenţă, cu difuzor din policarbonat
transparent rezistent la şocuri, grad de protecţie IP44. Montaj: aparent pe
tavan. Circuitele de iluminat sunt monofazate realizate cu cabluri din
cupru tip MYYM, pozate în tuburi PVC montate îngropat sau aparent.
Instalaţia de iluminat de siguranţă. În conformitate cu I7-02 au fost
prevăzute următoarele tipuri de iluminat de siguranţă:
- iluminat de siguranţă pentru continuarea lucrului în încăperea grupurilor
de pompare pentru incendiu, în dispecerat (incăperea pentru supraveghere
permanentă, situată la parterul clădirii existente), în încăperea grupului
electrogen – alimentare tip 2a – aparate de iluminat cu baterii locale şi
dispozitive de comutare automată, autonomie 3 ore
- iluminat de siguranţă pentru evacuare – alimentare tip 3b – aparate de
iluminat, tip indicator luminos (semne albe pe fond verde), echipate cu
lampă de 8W şi cu acumulatori de Ni-Cd, cu intrare automată în
funcţiune la căderea tensiunii de bază, autonomie 1 oră, grad de protecţie
IP44. Pentru parcarea subterană iluminatul de siguranţă al căilor de
evacuare a utilizatorilor va fi constituit din puncte luminoase dispuse la
partea superioară şi inferioară a căilor de evacuare.
Instalaţia de semnalizare a incendiilor. Sistemul de detecţie şi alarmare
la incendiu s-a proiectat în conformitate cu prevederile standardelor şi
normativelor în vigoare.
Sistemul va realiza următoarele funcţii:
- detecţia rapidă a inceputurilor de incendiu
- afişarea zonei de detectare aflate în alarmă
- autotestarea echipamentului central şi a detectorilor
8

- semnalizarea acustică la nivelul întregii clădiri

- semnalizarea manuală a incendiului de la butoanele de alarmare.
Centrala de semnalizare se va instala în camera de supraveghere situată la
parter.
Instalaţia de supraveghere şi gestionare a parcării
Pentru parcare se va instala un sistem de supraveghere prin televiziune în
circuit închis. Detaliile acestui sistem vor constitui parte a documentaţiei
elaborate de firma de specialitate ce va realiza execuţia. Sistemul de
gestionare a parcării va cuprinde: barierele, senzori spiră magnetică,
unităţi de intrare, unităţi de ieşire, casier automat, soft-ul aferent, panou
cu semnalizare a locurilor libere sau ocupate. Detaliile acestui sistem vor
constitui parte a documentaţiei elaborate de firma de specialitate ce va
furniza şi monta echipamentele.
Protecţia împotriva şocurilor electrice. Schema de legare la pământ
este TN-C-S. S-a respectat lungimea maximă a buclei de defect. S-au
aplicat măsuri pentru protecţia utilizatorilor impotriva şocurilor electrice
datorate atingerilor directe sau indirecte.
Protecţia împotriva atingerilor directe se asigură prin utilizarea
echipamentelor corespunzătoare categoriei de influenţe externe,
conductoare izolate, tuburi de protecţie, carcase, tablouri de distribuţie
având părţile active izolate.
Protecţia impotriva atingerilor indirecte prin intreruperea automată a
alimentării se realizează cu dispozitive de protecţie impotriva
supracurenţilor.
Instalaţii de stingere, sanitare şi apă-canal:

Instalaţii de sprinklere:
Proiectarea instalaţiilor de incendiu s-a făcut in conformitate cu
prevederile NP 086 – 2005 şi STAS 1478-90. Pentru că parcarea nu este
încălzită s-a prevăzut o instalaţie de sprinklere de tip aer-apă (cu
conducte uscate). La subsol, în staţia de pompe s-a prevăzut un
compresor de aer de 6 bar şi 150 l/min şi un automat de control şi
semnalizare (ACS) Dn 150 mm tip aer-apă, cu accelerator şi
monitorizare. Sprinklerele folosite sunt de tip Upright FU-K80 O12,50
mm, Hi = 20 mCA, având debitul specific qis = 1,88 l/sec, raza de
stropire Rs = 5,50 m.
Intensitatea de stropire este Is = 0,1 la distanţa între sprinklere de 3,30 m.
Pe peretele exterior s-a prevăzut un dispozitiv de alarmă.
Conductele sunt executate din ţeavă neagră grunduită şi vopsită in
culoare albă.
9

Conductele din distribuţie sunt montate cu panta de 2‰, iar sprinklerele

se vor monta cu ştuţuri de 1/2” pentru a păstra distanţa de 20 cm până la
plafon, distanţă impusă de înălţimea utilă a parcării subterane.
Instalaţii de incendiu cu hidranţi interiori:
Conform NP 086-05, pentru garaje sau parcaje subterane pentru mai mult
de 20 de autoturisme sunt necesari hidranţi de incendiu interiori pentru
combaterea incendiilor. Astfel s-au prevăzut pentru fiecare nivel cate 3
hidranţi de incendiu Dn 50 tip STAS SR EN 674-2/2002, echipaţi cu
furtun plat, L furtun = 20 m, Φ duză = 13 mm, P= 0,40 MPa. Conform
breviarului de calcul, debitul de apă pentru incendiu interior este qii =
2,83 l/sec.
Amplasarea hidranţilor, având în vedere mărimea construcţiei şi a
sistemului constructiv, se va face în cutii. Conductele sunt executate din
ţeavă neagră grunduită şi vopsită în culoare albă.
S-a prevăzut o reţea OL 21/2” de la care se alimentează hidranţii de
incendiu interiori cu ţeavă de neagră de oţel 2”.
Instalaţii sanitare interioare:
Instalaţiile sanitare interioare constau în alimentarea cu apă rece şi apă
caldă menajeră a obiectelor sanitare din proiectul de arhitectură, respectiv
evacuarea restituţiei menajere. Pentru dotarea grupurilor sanitare şi
dimensionarea instalaţiilor de apă şi canal s-au respectat prevederile
STAS 1478-90 şi a Normativului I9-90. Conductele de apă rece şi caldă
pentru consum menajer se vor executa din ţevi zincate.
Restituţia menajeră va fi condusă prin coloane şi evacuată la reţeaua de
canalizare menajeră exterioară. Conductele de canalizare se vor executa
din tuburi PVC.
Alimentarea cu apă:
Racordul existent de apă potabilă Dn 50 va alimenta atat instalaţia
sanitară interioară, cât şi bazinul de incendiu.
Conducta de alimentare a bazinului de apă se va executa din ţeavă neagră
pe care se va monta o clapetă de reţinere Dn 50.
Gospodăria de apă:
Pentru asigurarea debitului şi presiunii necesare pentru instalaţia de
incendiu cu sprinklere şi cu hidranţi interiori, respectiv pentru spălarea
pardoselilor, la subsol s-a prevăzut o staţie de pompe echipată cu:
- grup de pompare GP1 – sprinklere,
- grup de pompare GP2 – hidranţi interior
- grup de pompare GP3 – spălare.
10

Pentru rezerva de incendiu, la subsol s-a prevăzut un bazin subteran de 58

mc. Acţionarea grupurilor de pompare se va face de la electrovalvele
aferente fiecărui grup, montate în staţia de pompe.
Indici de suprafeţe pentru realizarea noilor funcţiuni:

NIVEL SUPRAFATA NUMAR LOCURI SUPRAFATA
CONSTRUITA GARAJE CONSTRUITA BIROURI
GARAJE
- MP- - LOC - - MP -
SUBSOL ,
DEMISOL 2.264 84 -
317,00
PARTER 2.281 76
333,00
ETAJ 1 2.264 81
352,00
ETAJ 2 2.264 81
-
ETAJ 3 2.264 81
-
TERASA 1.550 57
TOTAL 12.990 460 1002,00
Indice = 28,00 mp arie desfăşurată /automobil.
Organizarea de şantier:
Organizarea de şantier va intra în sarcina constructorului şi se va
desfăşura cu respectarea tuturor reglementărilor în vigoare. La atacarea
fiecărei arii de lucru se va verifica terenul pentru a depista eventualele
lucrări ascunse ce ar putea influenţa în vreun fel lucrările. Se va verifica,
dacă toate instalaţiile electrice sunt sau nu sub tensiune. Pentru
transportul deşeurilor se vor încheia contracte de transport şi reciclare cu
agenţi economici autorizaţi pentru acest tip de activitate. Se va stabili
prin contract ritmul degajării terenului prin transportul materialelor.
Pentru a nu perturba zonele învecinate, transportul molozului, pentru care
se va încheia un contract de degajare moloz cu o firmă specializată se va
face periodic, organizat, conform contractului. Se vor amplasa în zona
propusa pentru realizarea proiectului barăcile necesare desfăşurării
procesului de execuţie, spaţiile de depozitarea materialelor, spaţiul pentru
utilaje şi autovehicule, iar la accesul în incintă va fi amplasat un panou cu
toate datele de recunoaştere ale obiectivului, durata de execuţie, etc.
Incinta va fi împrejmuită cu gard realizat din stâlpi şi panouri metalice.
La terminarea lucrărilor, constructorul va dezafecta zona organizării de
şantier şi va evacua toate deşeurile prin valorificare/eliminare la depozit.
11

Accesul la lucrările propuse se va face pe străzile existente. Alimentarea

cu energie electrică de 0.4kv (instalaţiile electrice de iluminat şi prize,
iluminat incintă, alimentare scule şi utilaje) se va face de la reţeaua
existentă şi de la generatoare. Alimentarea cu apă pentru utilităţi se va
face din reţeaua publică. Pentru angajaţi vor fi asigurate toalete ecologice
vidanjabile. În perioada de execuţie vor fi folosite utilajele şi mijloacele
de transport auto conform cu planul de organizare de şantier al
constructorului. Impactul produs de lucrările de construcţie asupra
mediului va fi moderat şi cu caracter temporar (doar pe perioada realizării
construcţiei).
1.5. Durata etapei de funcţionare
Durata de exploatare a obiectivului este estimată la 90 de ani.
1.6. Informaţii privind producţia care se va realiza şi resursele

folosite în scopul producerii energiei necesare asigurării producţiei
Datorită specificului activităţii propuse prin proiect (servicii de parcare),

pe amplasament nu vor rezulta produse finite.
Capacitatea parcării va fi de 460 locuri în clădirea multietajată şi 6 locuri
la nivel în faţa clădii de birouri.
În perioada de execuţie se vor utiliza surse de energie, în principal
motorină pentru utilajele şi mijloacele de transport auto angrenate în
execuţia lucrărilor propuse.
În perioada de funcţionare resursele folosite vor fi: energia electrică şi
motorina (utilizată la grupul electrogen, doar ocazional).
TABELUL Nr. 1.1
Informaţii privind producţia şi necesarul resurselor energetice
Producţia Resurse folosite în scopul asigurării producţiei
Denumirea Cantitatea Denumirea Cantitatea Furnizor
necesară
Număr locuri de parcare 460 + 6 Petrol/păcură - -
Gaze naturale - -
Gaze petroliere lichefiate - -
Cărbune - -
Cocs de furnal - -
Gaz de furnal - -
Gaze de rafinărie - -
Benzină - -
Energie electrică 256 MWh/an S.D.E.E. Oradea
Putere instalată 150 kW
Energie termică - -
Motorină (în perioada de execuţie) 100 tone/an Statii de distributie
Motorină (grup electrogen-ocazional) 15 litri/h carburanti autorizate
Biogaz - -
Altele - -
12

S-a considerat că, în perioada de execuţie a lucrărilor se vor folosi utilaje

şi mijloace de transport auto specifice lucrărilor de construcţie, consumul
estimat fiind de cca. 100 tone motorină/12 luni (perioada propusă pentru
realizarea investiţiei).
Grupul electrogen funcţionează cu motorină, având un rezervor
încorporat cu capacitatea de 200 litri, consumul de motorină la încărcare
de 100% fiind de 15 litri/h.
1.7. Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele

chimice
Datorită specificului activităţii propuse prin proiect (servicii de parcare),

nu se vor utiliza materii prime sau auxiliare şi nici substanţe sau
preparate chimice periculoase.
Se menţionează că, grupul electrogen prevăzut prin proiect cuprinde un
rezervor încorporat de motorină, cu capacitatea de 200 litri, fiind utilizat
ocazional, în funcţie de necesităţi (consum: 15 litri/h).
TABELUL Nr. 1.2
Informaţii despre materiile prime şi despre substanţele sau preparatele chimice

Denumirea materiei Cantitatea Clasificarea şi etichetarea substanţelor
prime, a substanţei anuală/ sau a preparatelor chimice*)
sau a preparatului existentă în Categorie – Periculozitate *) Fraze de risc *)
chimic stoc Periculoase/
Nepericuloase
(P/N)
Motorină 200 litri P T, F R45, R10
*) Conform HG nr. 1408/04.11.2008 privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase şi HG
nr. 937/01.09.2010 privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea la introducerea pe piaţă a preparatelor periculoase.
1.8. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează

mediul, generate de activitatea propusă
1.8.1. Zgomotul şi vibraţiile în perioada de execuţie
În perioada de execuţie poluarea fizică generată de activitatea propusă

va consta în principal din zgomotul şi vibraţiile produse de utilajele şi
mijloacele de transport auto angrenate în activităţile de construcţie.
Din punctul de vedere al poluării sonore, zgomotul pe perioada execuţiei
nu va depăşi, pragul de 50 dB(A), încadrându-se în limitele admise
pentru localităţi.
13

Se va încerca neafectarea populaţiei din zonă de zgomotele specifice

acestor tipuri de activităţi, prin menţinerea utilajelor la regim normal de
funcţionare, fără a avea defecţiuni tehnice care ar cauza accidental unele
zgomote respectiv vibraţii nedorite, datorită unor funcţionări
necorespunzătoare.
Condiţiile specifice de lucru în zone strâmte, desfăşurarea şantierelor pe
suprafeţe restrânse face posibilă intervenţia unui număr mic de utilaje, de
capacitate mică şi medie. Astfel, efectele generatoare de impact rămân
relativ limitate.
Astfel, zgomotul şi vibraţiile vor fi reduse, producerea lor fiind
discontinuă, pe perioade de timp reduse, doar pe perioada execuţiei.
Măsurile preventive în vederea reducerii poluării sonore la autovehicule
sunt reglementate prin inspecţiile tehnice periodice ale autovehiculelor şi
prin condiţiile tehnice de limitare a zgomotului prevăzute la omologarea
pentru circulaţia autovehiculelor rutiere. Programul de lucru şi circulaţia
autovehiculelor în zonă se va stabili astfel încât să fie respectate cu
stricteţe perioadele de odihnă ale locuitorilor din zonă.
Viteza de deplasare a autovehiculelor în zona afectată cu construcţii va fi
marcată prin indicatoare rutiere, respectându-se limita maximă de viteză
impusă.
Prin urmare, prin aplicarea măsurilor restrictive la realizarea construcţiei
se vor respecta prevederile STAS 10009/88 şi ale Ordinului MS nr.
536/1997, cu privire la nivelul de zgomot produs.
1.8.2. Zgomotul şi vibraţiile în perioada de funcţionare
În perioada funcţionării obiectivului principalele surse de zgomot vor fi

autovehiculele care utilizează parcarea.
La proiectarea parcării s-a ţinut cont de atenuarea zgomotului prin soluţii
inginereşti, tehnice şi constructive.
În vederea prezentării situaţiei actuale şi evaluării construcţiei din punct
de vedere al nivelului de zgomot produs, precum şi prognozarea
eventualelor efecte nedorite ale zgomotului din zonă (nivelul de expunere
la zgomot), s-a elaborat un Studiu de zgomot pentru proiectul „Complex
multifuncţional cu parcaje supraetajate – Zona Tribunalului Oradea”
(Vibrocomp srl, 2011).
Expertiza analizează starea zonei afectate din punct de vedere al
zgomotului produs şi studiază impactul asupra mediului al
amplasamentului proiectat şi pe baza acestora propune soluţii pentru
reducerea efectelor nedorite.
14

C = : L : 8 6 D @ > D : 9 6 A C B > C
În zona desemnată, parcarea se va desfăşura pe şase nivele şi va avea o

capacitate totală de 460 de locuri de parcare. Parcajul este destinat numai
autoturismelor cu sarcina totală autorizată de max. 3500 kg, iar viteza
autoturismelor în parcare este de max.10 km/oră. Parcarea va avea două
intrări şi două ieşiri, care se vor amplasa pe partea vestică respectiv estică
a construcţiei. Ventilaţia naturală este asigurată pe faţadele nordice şi
sudice.
Pentru a reduce eventualul zgomot produs de autovehicule, suprafaţa
faţadei va avea până la h=1,0m un parapet din beton, iar de la parapet la
tavan va fi “faţadă verde”, adică protejată de o reţea din metal şi lemn
(pergolă) care va constitui suportul pentru plantele agăţătoare.
De asemenea, se va amenaja spaţiul verde din jurul construcţiei, iar pe
faţade vor fi prevăzuţi şpaleţi pentru a ajuta plantele agăţătoare să se
ridice până la cotele superioare ale faţadelor, astfel încât să se creeze un
ecran vizual, absorbant al emisiilor de eşapament respectiv cu rol
fonoabsorbant.
Nivel Nr. locurilor de parcare
-1 84
0 76
1 81
2 81
3 81
terasă 57
Total: 460
Pe amplasamentul proiectat cele mai semnificative surse de zgomot vor

reprezenta manevrele de parcare ale maşinilor, zgomotul produs de
instalaţiile tehnice poate fi neglijată deoarece singura sursă de zgomot ar
putea fi grupul electrogen care este foarte bine izolat din punct de vedere
fonic şi este folosit doar în situaţii de urgenţă.
Noaptea trebuie folosită nivelul inferior închis al parcării. Acest lucru se
poate asigura prin dirijarea corespunzătoare a traficului intern.
Obiectivele (receptorii) de protejat din jurul parcării:
- Clădirile rezidenţiale cu două nivele din strada Franz Schubert, care
se situează la 22 m de ieşirea estică
- Clădirea rezidenţială cu trei nivele din strada Gheorghe Dima, care
se situează la est, la 18 m faţă de faţada nordică
- Clădirea rezidenţială cu patru nivele din strada Tribunalului, care se
situează la 7,5 m vest de faţada nordică.
15

Clădirile protejate pot fi supuse zgomotului maşinilor din parcare,

zgomot care poate ieşi prin faţade, respectiv zgomotul produs la intrări şi
ieşiri.

6 D 7 C = > :
Ordinul M.S. nr. 536/1997 (Art. 17)

Amplasarea obiectivelor economice cu surse de zgomot şi vibraţii şi
dimensionarea zonelor de protecţie sanitară se vor face în aşa fel încât în
teritoriile protejate nivelul acustic echivalent continuu (Leq), măsurat la 3
m de peretele exterior al locuinţei la 1,5 m înălţime de sol, să nu
depăşească 50 dB(A) şi curba de zgomot 45. În timpul nopţii (orele
22,00-6,00), nivelul acustic echivalent continuu trebuie să fie redus cu 10
dB(A) faţă de valorile din timpul zilei.
Pentru apartamente, nivelul acustic echivalent continuu (Leq), măsurat în
interiorul camerei cu ferestrele închise, nu trebuie să depăşească 35
dB(A) şi curba de zgomot 30 în timpul zilei; în timpul nopţii (orele
22,00-6,00), nivelul echivalent continuu trebuie redus cu 10 dB(A) faţă
de valorile din timpul zilei.
Pentru şcoli (săli de clasă) nivelul acustic echivalent continuu (Leq),
măsurat în interiorul clasei cu ferestrele închise, să nu depăşească 35
dB(A) şi curba de zgomot 30. Aceste valori sunt obligatorii şi pentru alte
unităţi de învăţământ şi biblioteci.
Cerinţe şi prevederi din HG 321/2005, modificată şi completată de

HG 674/2007, privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental
în Romania:
Plan de acţiune Perioada Zgomot Zgomot Zgomot Zgomot trafic

ambientală industrial aerian trafic feroviar
rutier
Lzsn / Lnoapte Lzsn / Lnoapte Lzsn / Lnoapte Lzsn / noapte
Valori de prag Termen 65 / 55 65 / 55 70 / 60 70 / 60 dB(A)

Indică aria de conflict scurt dB(A) dB(A) dB(A)
16

Lzsn – dB(A) Lnoapte – dB(A)

Surse de Ţinta de atins Valori Surse de Ţinta de atins Valori
zgomot pentru Maxime zgomot pentru Maxime
Valorile Permise Valorile Permise
Maxime Maxime
Permise Permise
pentru anul pentru anul
2012 2012
Străzi, Străzi,
drumuri şi şi 65 70 drumuri şi 50 60
autostrăzi autostrăzi
Căi ferate 65 70 Căi ferate 50 60
Aeroporturi 65 70 Aeroporturi 50 60
Zone Zone
industriale 60 65 Industriale 50 55
Porturi Porturi
(activităţi de (activităţi de
50
transport feroviar 65 70 transport feroviar 60
şi rutier din şi rutier din
interiorul portului) interiorul portului)
Porturi (activităţi Porturi
industriale (activităţi industriale
din interiorul 60 65 din interiorul 50 55
portului) portului)

> : 9 < 9 L : 6 7 6 = 8 D 6 L < F L : 8 C D A C D :
Metoda de studiu
Studiul s-a realizat prin metoda elaborată la proiectarea parcării din
Budapesta, sect. V. din strada Aranykéz (Ungaria). Această metodă a fost
elaborată pe baza măsurătorilor efectuate la faţa locului.
De asemenea s-a luat în considerare şi o metodă de proiectare care s-a
bazat pe o serie de studii austriece (Gutachten über Larmemission von
Zu- und Abfahrten zu Tiefgaragen und die larmschutztechnisch
zweckmassige Ausbildung - Versuchsanstalt für Warme- und
Schalltechnik – TGM, 1987). La calcule s-a considerat un trafic mediu de
34 vehicule/oră.
Zgomotul produs de mişcarea autovehiculelor din parcare

Zgomotul traficului din parcare se poate obţine prin însumarea
zgomotului produs de toate manevrele în parte.
Din alcătuirea parcării rezultă că elementul de bază la producerea
zgomotului (atât din punctul de vedere a mărimii cât şi în timp) este
intrarea şi ieşirea din parcare, deci manevrele de parcare propriu-zise nu
se consideră separat ci împreună cu intrarea respectiv ieşirea din parcare.
17

Propagarea zgomotului, în prima aproximare, s-a considerat lipsită de

obstacole, iar apoi s-a luat în considerare şi creşterea nivelului de zgomot
datorită reflexiilor.
Pe timpul zilei s-a considerat un trafic mediu de 34 vehicule/oră.
Pentru evaluarea nivelului de zgomot prin calcule s-au luat în considerare
următoarele:
- numărul autovehiculelor/oră care execută aceeaşi manevră
- timpul manevrei
- distanţa medie de la punctul de observaţie pentru vehiculele care
execută aceleaşi manevre
- viteza de deplasare a vehiculelor.
Impactul zgomotului din interiorul garajului se poate separa pe nivele.

Prin reglementarea corespunzătoare a traficului se poate evita
„perindarea” prin parcare. Se poate presupune că, conducătorii vor utiliza
nivelele cu aceeaşi distribuţie uniformă.
Din experienţă, viteza autoturismelor în parcare este de 10 km/h.
Timpul mediu de căutare a unui loc de parcare este de 30 s.
Nivelul de zgomot echivalent rezultat din căutarea locului de

parcare
Nivel Ni [db] ti [s] La [dB(A)] LAeq [dB(A)]
-1 10 30 65,8 54,7
0 7 30 65,8 53,2
1 6 30 65,8 52,5
2 5 30 65,8 51,7
3 4 30 65,8 50,8
terasă 2 30 65,8 47,7
Valorile din tabelul de mai sus se pot considera ca nivele de zgomot

interne din parcare.
Luând în considerare efectele de ecranare şi distanţele, se poate constata
că în faţa obiectivului (receptorului) de protejat, aflat la 7,5 m faţă de
parcare, nivelul de zgomot echivalent în timpul zilei este de 46,6 dB(A).
Pe baza acestei valori, se poate afirma că nu există o depăşire a limitei

(50 dBA) nivelului de zgomot.
18

Zgomotul produs pe rampă

Din modul de construcţie al parcării (acoperirea parcării) rezultă că sursa
de zgomot principală este intrarea şi ieşirea. Din acest punct de vedere s-a
analizat separat zgomotul care apare prin trecerea pe rampă.
Utilizând datele de intrare de mai sus, viteza de intrare empirică de v= 16
km/h şi fluxul mediu de n=34 vehicule/oră, se poate calcula nivelul de
zgomot echivalent la 7,5 m distanţă de parcare:
LAeq = 47,5 dB(A)
Luând în considerare distanţele şi efectul absorbant al acoperişului
deasupra rampei, se poate constata că în faţa faţadei celei mai
nefavorabile a construcţiei proiectate, ziua se poate conta pe un nivel de
zgomot echivalent de 38,2 dB(A).
Din cele de mai sus se poate afirma că nu există o depăşire a limitei
(50dBA) nivelului de zgomot.
Hărţile de zgomot elaborate pe baza calculelor sunt prezentate anexat.
TABELUL Nr. 1.3
Informaţii despre poluarea fizică şi biologică generată de activitate
Poluare calculată produsă de activitate şi
(limita maximă admisă pentru om şi mediu)
măsuri de eliminare / reducere

Pe zone
rezidenţiale, de
Pe zonele de protecţie/restricţie
Poluare maximă permisă
recreere sau alte

aferente obiectivului, conform
zone protejate cu
Poluare de fond
legislaţiei în vigoare
luarea în considerare a
poluării de fond
Nr. surse Pe zona Măsuri de
Tipul Sursa de de obiecti-
eliminare / reducere eliminare/
eliminare/ reducere
Cu implementarea
poluării poluare poluare vului reducere a poluării
Fără măsuri de
măsurilor de
a poluării
a poluării
Zgomot Utilaje şi 10-15 50 dB (A) Zgomotul maxim Nu este 70 dB(A) 50 dB(A) Utilizarea de utilaje
Vibraţii mijloace de OMS circulaţiei 60-70 cazul. silenţioase. Reducerea
transport auto 536/1997 rutiere dB(A) duratei de functionare
implicate în a acestora la minim
activitatea de posibil. Menţinerea în
execuţie a stare tehnică bună de
lucrărilor funcţionare a utilajelor
şi mijloacelor de
transport auto; oprirea
motoarelor
autovehiculelor în
timpul staţionării şi
respectarea vitezei
limită de deplasare.
Zgomot Autovehiculele 460 50 dB (A) Zgomotul 47,5–54,7 Nu este 38,2–46,6 38,2 – 46,6 Soluţii constructive
care utilizează OMS circulaţiei dB(A) cazul. dB(A) dB(A) fonoabsorbante
parcarea 536/1997 rutiere (aplicarea metodei de
(zgomotul la „faţadă verde”),
intrarea/ieşirea limitarea vitezei de
din parcare şi circulaţie în parcare
zgomotul emis
prin faţadă)
19

Se menţionează că, evaluarea riscului de expunere la zgomot şi efectele

zgomotului şi vibraţiilor asupra sănătăţii umane su fost tratate în detaliu
în Studiul de sănătate elaborat de SC ARTIMED SRL Oradea (depus la
APM Bihor).
1.9. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul

proiectului şi indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele
Realizarea proiectului în zonă este motivată de necesitatea de

îmbunătăţire a condiţiilor de parcare/garare a autoturismelor din
municipiul Oradea şi constituie parte din programul de construire de
parcări supraterane şi subterane în zona instituţiilor publice din zona
centrală.
Pentru integrarea clădirii în fondul construit al zonei centrale a
municipiului Oradea şi pentru a creşte eficienţa economică a investiţiei se
propun şi spaţii cu destinaţie comercială sau servicii.
În cadrul Studiului de fezabilitate elaborat de SC PRO –ARH SRL
Oradea au fost analizate mai multe scenarii, fiind recomandată alternativa
cu cel mai redus impact asupra mediului (inclusiv în ce priveşte
protejarea şi conservarea obiectivelor de patrimoniu de pe amplasament).
A : @ C D > > 9 : 8 D 6 8 < F :
Au fost studiate mai multe variante.

Prima variantă a constat în realizarea unui parcaj subteran şi suprateran
având un regim de construcţie de S + P + 2 etaje, amplasat pe întreaga
incintă a fostului Spital de Boli Infecţioase şi Hepatice Oradea, după
demolarea tuturor clădirilor. Aceasta variantă a fost abandonată în urma
consultării Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Naţional
Cultural, care solicită păstrarea clădirii Pavilionului II şi utilizarea clădirii
prin reconversie pentru o altă destinaţie.
Varianta a doua propune realizarea într-o primă etapă a unui Complex
multifuncţional cu parcaje subterane şi supraterane, şi în etapa a doua
amenajarea şi extinderea actualei clădiri a pavilionului II într-o clădire de
birouri.
În final s-a ajuns la studierea unui complex multifuncţional cu 460 locuri
de parcaje având aria desfăşurată de 12.887 mp şi 1002 mp arie
desfăşurată de spaţii cu alte destinaţii (servicii, birouri).
A : @ C D > < 9 D : A 6 7 C @ L C =
Se recomandă varianta a doua de scenariu prin care se realizează într-o

prima etapă o clădire de parcaje colective şi servicii (birouri) şi în etapa a
20

II-a amenajarea şi extinderea actualei clădiri a pavilionului II într-o

clădire de birouri.
C @ = C E : 9 : F A : @ C D > < 9 < > D : A 6 7 C @ L C =
- se va realiza o volumetrie potrivită pentru integrarea în ţesutul urban

existent;
- accesul uşor al autovehiculelor la parcajul colectiv;
- realizarea unor spaţii de servicii în zona centrală a orasului.
Complexul multifuncţional propus în această fază de proiectare va
cuprinde mai multe funcţiuni:
Clădirea de parcaj principală va avea 2 intrări carosabile separate, având
cu două sensuri.
vârf.
1.10. Localizarea geografică şi administrativă a amplasamentelor

pentru alternativele la proiect
Amplasamentul propus pentru realizarea proiectului este situat în zona

centrală a municipiului Oradea, pe amplasamentul actual al Secţiei de
Boli Infecţioase şi Hepatice a Spitalului Judeţean de Urgenţă Oradea, dar
şi o proprietate particulară cu o construcţie, care necesită demolare.
odată cu mutarea acestui spital într-o altă locaţie, se eliberează terenul pe
21

Oradea, municipiul reşedinţă de judeţ al Bihorului, este situat

pe malurile râului Crişul Repede, râu care desparte oraşul în aproape
două jumătăţi egale. În funcţie de principalele puncte cardinale, oraşul se
află în extremitatea nord-vestică a României, la intersecţia paralelei de
47°03` latitudine nordică cu meridianul de 21°55`longitudine estică.
Aflat la aproximativ 10 km de Borş, cel mai mare punct de frontieră la
graniţa de vest, municipiul Oradea se află pe locul al zecelea ca mărime
între oraşele României (se întinde pe o suprafaţă de 11.556 ha).
Oradea se află la o altitudine de 126 m deasupra nivelului mării, în zona
de deschidere a văii Crişului Repede spre arealul câmpiei joase, într-o
zonă de contact între prelungirile Munţilor Apuseni şi extinsă Câmpie
Banato-Crişană. Se afirmă ca zonă de trecere de la relieful deluros
(Dealurile Vestice, Dealurile Oradiei şi Dealurile Gepişului), către cel de
câmpie panonică.
În procesul de dezvoltare, Oradea a înglobat în structura sa satele
Episcopia Bihor şi Seleuş, în prezent urmărindu-se înglobarea comunelor
din jurul oraşului, prin crearea Zonei Metropolitane Oradea.
1.11. Informaţii despre utilizarea curentă a terenului, infrastructura

existentă, valori naturale, istorice, culturale, arheologice, arii
naturale protejate, zone de protecţie sanitară
Terenul şi clădirile situate pe terenul pe care se va realiza investiţia sunt

în proprietatea Municipiului Oradea, înscris în CF nr. 75862 Oradea, Nr.
cad. 592/1, 593/7, 594/2, 595, 596, 594/1, şi sunt în folosinţa Secţiei de
Boli Infecţioase şi Hepatice a Spitalului Judeţean de Urgenţă Oradea, dar
şi o proprietate particulară cu o construcţie, care necesită demolare.
Infrastructura de drumuri existentă în zonă cuprinde străzile Tribunalului,
Dima şi Franz Schubert, aceste străzi urmând a fi utilizate pentru accesul
la obiectivul propus prin proiect.
De asemenea, există posibilitatea de racordare la reţelele publice de
energie electrică, apă şi canalizare.
Pe amplasament nu există valori naturale sau arii naturale protejate şi nici
zone de protecţie sanitară.
Amplasamentul este situat în interiorul Ansamblului urban „Centrul
Istoric Oradea „ - monument istoric şi în zona de protecţie a unui
monument istoric Palatul Justiţiei (clădirea tribunalului), conform Legii
nr. 422/2001, republicată în 2006. Pe amplasament există o clădire
patrimoniu cultural (pavilionul II), care va fi păstrată şi amenajată în
clădire de birouri, într-o etapă ulterioară.
22

Monumentele istorice fac parte integrantă din patrimoniul cultural

naţional şi sunt protejate prin lege. Conform Legii 422/2001 privind
protejarea monumentelor istorice, pentru fiecare monument istoric se
instituie zona sa de protecţie, prin care se asigură conservarea integrată a
monumentului istoric şi a cadrului său construit sau natural. Delimitarea
şi instituirea zonei de protecţie se realizează simultan cu clasarea bunului
imobil ca monument istoric, în condiţiile legii.
În zona de protecţie pot fi instituite servituţi de utilitate publică şi
reglementări speciale de construire prin planurile şi regulamentele de
urbanism aprobate şi avizate conform legii.
Monumentele istorice sunt protejate indiferent de regimul lor de
proprietate sau de starea lor de conservare.
Protejarea monumentelor istorice este parte componentă a strategiilor de
dezvoltare durabilă economico-socială, turistică, urbanistică şi de
amenajare a teritoriului, la nivel naţional şi local.
În tabelul de mai jos se prezintă lista monumentelor istorice, din zona

studiată pentru proiect:
Cod LMI 2004 Denumire Adresă Datare

BH-II-a-A-01037 Ansamblul urban Zona cuprinsă între străzile: Cetate,
„Centrul istoric Mareşal Averescu, Redutei,
Oradea” C.Dobrogeanu-Gherea, Griviţei,
Sucevei, I.Vidu, Bacăului, Armata
Română, parcul N.Bălcescu, B-dele
Decebal şi Dacia, str. Rozmarinului,
Berzei, Republicii, L.Pasteur,
Măcinului, parcul I.C.Brătianu, podul
Dacia
BH-II-m-B-01065 Palatul Moskovits Parcul Traian nr. 2 1905
BH-II-m-A-01066 Biserica romano- Parcul Traian nr. 5 1692-1722
catolica „Sf.Brigitta”
azi biserica ruteană
„Sf.Treime”
BH-II-m-B-20237 Casa Comitatului, azi Parcul Traian nr.7 1728-1776
Prefectura Judeţului
BH-II-m-B-01067 Palatul Justiţiei Parcul Traian nr. 12 1898
BH-II-m-B-01068 Seminarul greco-catolic Parcul Traian nr.20 1846-1928
BH-II-m-B-01069 Biserica „Sf. Parcul Traian nr. 20 1858
Gheorghe”
BH-II-m-B-01076 Palatul Stern Republicii nr.10-10A 1908-1909
BH-II-m-B-01077 Palatul Apollo Republicii nr. 12 1912-1914
BH-III-m-B-01244 Bustul lui Ady Endre Parcul Traian 1958
BH-IV-m-B-01256 Muzeul memorial „Ady Parcul Traian 1913
Endre”
23

1.12. Informatii despre documentele/reglementarile existente privind

planificarea/amenajarea teritoriala in zona amplasamentului
proiectului
Investiţia se încadrează în planurile de urbanism şi amenajare a

teritoriului, pentru proiect s-a emis Certificatul de urbanism
nr.1974/2010 de către Primăria Municipiului Oradea.
Conform Regulamentului aferent Strategiei de Dezvoltare a Municipiului
Oradea, terenul este amplasat în zona C5b – Zonă comercială în interiorul
zonei centrale.
1.13. Informaţii despre modalităţile propuse pentru conectarea la

infrastructura existentă
A A : F < 9 9 C 6 J > : A = >
Clădirea de parcaj principală va avea 2 intrări carosabile separate având

S-a studiat reţeaua stradală pentru accese la spaţiile de parcaj,
modernizarea, lăţirea străzilor adiacente. S-a propus ca străzile Franz
Shubert, Dima şi Snagovului să fie străzi cu sens unic, strada
cu două sensuri.
vârf.
9 > 7 : @ = C D : C A < C 8 A C @ C 9 > C D :

caldă menajeră a obiectelor sanitare respectiv evacuarea restituţiei
menajere. Pentru dotarea grupurilor sanitare şi dimensionarea instalaţiilor
de apă şi canal s-au respectat prevederile STAS 1478-90 şi a
Normativului I9-90. Conductele de apă rece şi caldă pentru consum
menajer se vor executa din ţevi zincate.
24


din tuburi PVC.
Racordul existent de apă potabilă Dn 50 va alimenta atât instalaţia
incendiu cu sprinklere şi cu cu hidranţi interiori, respectiv pentru spălarea
9 > 7 : @ = C D : C A < : @ : D > : : 9 : A = D > A
Soluţiile tehnice adoptate pentru realizarea instalaţiilor electrice sunt:

- instalaţia de alimentare cu energie electrică la 0.4 kV după punctul
de delimitare cu instalaţia furnizorului
- priza de pământ
- instalaţia de forţă
- instalaţia de iluminat şi prize
- instalaţia de iluminat de siguranţă
- instalaţie de semnalizare a incendiilor
- instalaţie de protecţie impotriva şocurilor electrice.
Alimentarea cu energie electrică a clădirii, din reţeaua furnizorului se
va realiza conform avizului de racordare eliberat de S.D.E.E. Oradea.
Alimentarea cu energie electrică a obiectivului din reţeaua de distribuţie a
furnizorului de energie electrică nu face obiectul prezentei documentaţii.
- Puterea activă instalată: Pi = 150 kW
- Puterea activă cerută: Pc = 75 kW
Pentru alimentarea de rezervă a receptoarelor cu rol de siguranţă la foc, în
cazul căderii tensiunii de la reţeaua furnizorului de energie, s-a prevăzut
un grup electrogen de intervenţie, cu pornire automată, având
următoarele caracteristici electrice:
- în regim de intervenţie S = 65 kVA, P = 52 kW la cos j = 0,8
- în regim de producţie S = 60 kVA , P = 48 kW la cos j = 0,8.
25

Grupul electrogen funcţionează cu motorină, având un rezervor

încorporat cu capacitatea de 200 litri, consumul de motorină la încărcare
de 100% fiind de 15 litri/h.
Trecerea de pe sursa de bază pe sursa de rezervă se va realiza automat
prin AAR montat la nivelul tabloului receptoarelor cu rol de siguranţă la
foc (TCV).
Priza de pămant a clădirii este folosită pentru instalaţia de protecţie
impotriva şocurilor electrice prin atingere indirectă şi va avea valoarea
rezistenţei de dispersie de cel mult 4 Ohmi. Priza naturală utilizează drept
electrozi verticali armătura metalică a fundaţiei de beton armat a stalpilor
de susţinere a clădirii. Se va realiza echipotenţializarea tuturor părţilor
metalice ale clădirii.
Conform I20-2000 şi a indicelui de risc calculat nu este necesară
instalaţie de protecţie impotriva trăsnetului.
Schema de legare la pământ este de tipul TN-C-S. Protecţia coloanelor se
realizează conform schemelor monofilare.
Tablourile electrice de distribuţie sunt:
- TGD montat la parter, alimentat din reţeaua furnizorului prin cablu
CYAbY 3x50+25 montat îngropat
- TCV montat în încăperea ACS, prevăzut cu dublă alimentare: 15
- alimentare de bază din TGD printr-o coloană racordată înaintea
intrerupătorului general, realizată din cablu CYY4x35 mm2 pozat
în tub PVC50 montat îngropat sub tencuială
- alimentare de rezervă din grupul electrogen printr-o coloană
realizată din cablu CYY4x35 mm2 pozat în tub PVC50 montat
îngropat sub tencuială şi montat în pământ la subtraversarea curţii.
2. PROCESE TEHNOLOGICE
2.1. Descrierea proceselor tehnologice propuse
Proiectul nu prevede desfăşurarea de procese tehnologice de producţie.

După finalizarea lucrărilor de construcţie, imobilul va fi folosit pentru
servicii de parcare şi birouri.
: F A D > : D : C ? < @ A B > 6 @ C 9 C 6 J > : A = > < 9 < >
Pentru realizarea parcării supraetajate s-a propus o soluţie constructivă cu

benzi de circulaţii de 5,50 m şi parcări perpendiculare pe axa longitudinal
cu o adâncime de 5,15 m, grupuri de trei locuri de parcare cu lăţimea de
7,20 m (între stâlpi). Pentru a elimina trecerile de la un nivel la altul prin
“casa de scări” circulare dificile, s-a optat pentru decalarea la semipalier
26

a clădirii, realizându-se o economie de spaţiu şi cu un raport de loc

parcare/ arie desfăşurată, respectiv traseu foarte bun. Rampele dintre
semipaliere decalate la 1,45 cm una faţă de cealaltă vor avea o pantă
liniară de 13,87%, având o lungime de 10,45 m.
Astfel, se realizează o circulaţie dublu sens pe întreg parcursul parcării,
cu locuri de întoarcere la capete, pe un traseu relativ scurt, uşor de
urmărit şi cu pante scurte şi drepte de jumătate de nivel pentru urcare şi
coborâre.
Circulaţia pietonilor se realizează prin cele două case de scări, una situată
la un nivel şi cealaltă la nivelul decalat, ambele fiind prevăzută cu
ascensor.
Accesele în clădirea de parcare se realizează prin două porţi aflate la cele
două capete ale clădirii. Sunt uşor de perceput şi uşor accesibile. Accesul
principal îl reprezintă cel dinspre tribunal, cu camera de portar, şi sistem
de supraveghere. Imediat după intrare, un automat cu barieră va identifica
vehicolul intrat ori pe bază de legitimaţie-abonament (cu cod electronic),
ori emiţand un bilet cu taxare orară, asigurând intrarea în flux de 3-8
secunde pe autoturism (un conducător neiniţiat pierde până la 8 secunde
la un automat). Ieşirile se vor realiza tot în două locuri, prevăzute cu
automate de control şi semibariera. Pentru plată se vor prevedea automate
de taxare şi un ghişeu cu un funcţionar în zona intrării/ieşirii pietonale
dinspre zona tribunalului. În zona de acces parter sunt prevăzute 7 locuri
pentru persoanele cu handicap. Interiorul parcajului va fi marcat şi
semnalizat corespunzător, impunând o circulaţie auto civilizată.
Printr-o semnalizare electronică se vor afişa zonele cu locuri libere,
respective interdicţia de intrare dacă parcajul este plin. În conformitate cu
procedurile uzuale pentru evitarea oricărui conflict, întotdeauna se
păstrează o rezervă de trei sau patru locuri (1%), locuri libere existente
chiar şi la afişajul de plin.
Totodată parcajul va fi accesibil în exploatare numai autoturismelor cu
sarcină totală autorizată de max. 3500 kg şi exclusiv pentru cele cu
motoare pe benzină şi diesel (şi hibrid electrice) cu strictă interdicţie
pentru autoturisme ce funcţionează pe GPL.
2.2. Valorile limită atinse prin tehnicile propuse de titular şi prin cele
mai bune tehnici disponibile
Se prezintă valorile atinse pentru parametri relevanţi pentru activitatea

propusă, nefiind necesară compararea acestora cu cele mai bune practici
de mediu şi cu cele mai bune tehnici, ţinând cont de faptul că activitatea
27

propusă nu este prevăzută în anexa nr. 1 la OUG nr. 152/2005 privind

prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării, aprobată şi
modificată de Legea nr. 84/2006.
TABELUL Nr. 2.1
VALORILE LIMITĂ
ale parametrilor relevanţi (consum de apă şi energie, poluanţi în aer şi apă, generarea
deşeurilor) atinşi prin tehnicile propuse şi prin cele mai bune tehnici disponibile
Valori limită
Parametru (unitatea de măsură)*) (pe durata realizării investiţiei)
Tehnici Prin cele mai Conform celor
alternative bune tehnici**) mai bune practici
propuse de titular de mediu***)
Consum de energie total (GJ/12 luni), din care: 5178,5
- Motorină (tone/12 luni; GJ/12 luni) – în perioada 100; 4256,9
de construcţie Nu este cazul. Nu este cazul.
- Energie electrică (MWh/an, GJ/an) – în perioada 256; 921,6
de funcţionare
Consum de apă 182 litri/zi Nu este cazul. Nu este cazul.
Emisii de poluanţi atmosferici (kg/zi) – în perioada
de construcţie – 12 luni
- CO 4,362
- NOx 14,492
- pulberi 0,998
- CH4 0,128
- NMVOC 2,287 Nu este cazul. Nu este cazul.
- CO2 1168
Emisii de poluanţi atmosferici (g/h) – în perioada
de funcţionare
- CO 104,02
- NOx 6,51
- Benzen 0,715
- Pulberi 0,801
Emisii de poluanţi în apă (mg/l) sub valorile limită
prevăzute de Nu este cazul. Nu este cazul.
NTPA002/2005
Deşeuri generate:
În perioada de construcţie (12 luni):
- pământ excavat 10 tone/an
- deşeuri metalice 2,5 tone/an
- deşeuri de ambalaje 2,0 tone/an
- materiale de construcţii 1,5 tone/an Nu este cazul. Nu este cazul.
- deşeuri menajere 1,5 tone/an
În perioada de funcţionare:
- deşeuri din hârtie/carton 1,0 tona/an
- deşeuri metalice 1,0 tona/an
- deşeuri din plastic 1,0 tona/an
- deşeuri menajere 2,5 tone/an
*) Consum de energie, în GJ raportat la unitatea de produs sau de materie primă

*) Emisii de poluanţi atmosferici: concentraţii în mg/m3 şi cantităţi în g sau kg, raportate la unitatea de produs sau de materie primă
**) Compararea şi evaluarea viabilităţii acestora în concordanţă, după caz, cu cele mai bune practici de mediu şi cele mai bune tehnici în Unitatea Europeană
**) Conform documentelor relevante privind cele mai bune tehnici disponibile şi bazele de date privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, ca de
exemplu bazele de date ale BirouluiIPPC de la Sevilla
**) Compararea cu cele mai bune practici de mediu şi cu cele mai bune tehnici se face numai pentru proiectele unor activităţi propuse, prevăzute în anexa nr. 1
la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării, aprobată şi modificată de Legea nr. 84/2006
***) Conform recomandărilor Comisiei de la Helsinki (HELCOM) privind implementarea măsurilor tehnologice pentru tipuri de activităţi relevante
28

2.3. Activităţi de dezafectare
În vederea realizării investiţiei, clădirile existente pe amplasament, aflate

în folosinţa Secţiei de Boli Infecţioase şi Hepatice a Spitalului Judeţean
de Urgenţă, vor fi demolate (nu face obiectul prezentei documentaţii).
Demolarea Spitalului Clinic Judeţean – secţia boli infecţioase, parter,
etaj I, II plus atelier, spălătorie, laborator, bloc administrativ, magazie,
bloc alimentar, garaj, cu excepţia Pavilionului II se va efectua în baza
Acordului de Mediu emis de APM – Bihor, cu respectarea următoarelor
condiţii:
a) Prin modul de gestionare al deşeurilor se va urmări reducerea riscurilor
pentru mediu şi populaţie, în acest sens se va întocmi şi implementa un
Plan de gestionare al deseurilor, care va conţine: inventarul tipurilor şi
cantităţilor de deşeuri ce vor fi produse, inclusiv clasa lor de
periculozitate; determinarea modalităţii şi responsabilităţilor pentru
implementarea măsurilor de gestionare al deşeurilor.
Depozitarea temporară a deşeurilor se va face în aşa fel încât să nu se
creeze ambuteiaje de trafic în imediata apropiere a amplasamentului.
Colectarea şi transportul deşeurilor rezultate se va realiza de către
societăţi autorizate în acest sens.
b) Se vor lua toate măsurile pentru respectarea normelor din standardele
în vigoare astfel încât să nu se creeze disconfort în imediata vecinătate a
amplasamentului.
c) Se vor respecta toate prevederile prevăzute în avizele emise de alte
autorităţi.
3. DESEURI
3.1. Deşeuri rezultate în perioada de execuţie
Din activităţile de construcţie pot rezulta următoarele tipuri de deşeuri:

Deşeuri tehnologice:
- pământ excavat, eventual sol rezultat din decopertarea stratului
vegetal
- deşeuri metalice provenite de la structuri metalice
- deşeuri de ambalaje rezultate din folosirea diferitelor materiale
auxiliare
- deşeuri de materiale de construcţie (mortare, betoane, etc.)
Deşeuri menajere provenite de la personalul implicat în activităţile
de construcţie.
29

Se menţionează că întreţinerea şi reparaţiile la utilajele şi mijloacele de

transport auto utilizate la construcţia obiectivului se vor efectua la
ateliere specializate autorizate. Prin urmare, pe amplasament nu vor
rezulta deşeuri periculoase de tipul: uleiuri uzate, anvelope,
acumulatoare uzate, etc.
Pe timpul lucrărilor de construcţii şi montaj, executantul va asigura
curăţenia la locul de muncă şi va organiza colectarea selectivă şi
depozitarea temporară a tuturor tipurilor de deşeuri. În acest scop se va
desemna o zonă specială, care se va dota corespunzător cu recipiente de
colectare, containere pentru deşeuri.
Pentru transportul deşeurilor tehnologice se vor încheia contracte de
transport şi valorificare cu agenţi economici autorizaţi pentru acest tip de
activitate. Se va stabili prin contract ritmul degajării terenului prin
transportul materialelor. Pentru a nu perturba zonele învecinate,
transportul molozului, pentru care se va încheia un contract de degajare
moloz cu o firmă specializată, se va face periodic, organizat, conform
contractului. La terminarea lucrărilor, constructorul va dezafecta zona
organizării de şantier şi va evacua toate deşeurile prin
valorificare/eliminare la depozit.
Deşeurile menajere, colectate în pubele, vor fi transportate periodic la
depozitul de deşeuri municipal.
TABELUL Nr. 3.1.
Managementul deşeurilor – 1
# ( % . , 0 , 0 # 2 . + & ' ( ) 2 - % #
Denumirea deşeului Cantitatea Starea fizică Codul Codul Codul Managementul deşeurilor
*) prevăzută a (Solid – S deşeului *) privind clasificării – cantitatea prevăzută a fi
fi generată, Lichid – L, principala statistice generată –
pe durata Semisolid - proprietate ***)
realizării SS) periculoasă
valorifi- eliminată rămasă
investiţiei **)
cată în stoc
Pământ excavat 10 tone S 17 05 04 - - 10 tone - -
Deşeuri metalice 2,5 tone S 17 04 05 - - 2,5 tone - -
Deşeuri de 2,0 tone S 15 01 01 - - 2,0 tone - -
ambalaje 15 01 02
15 01 03
Deşeuri de 1,5 tone S 17 01 01 - - 1,5 tone - -
materiale de 17 01 07
construcţii
Deşeuri municipale 1,5 tone S 20 03 01 - - - 1,5 tone -
amestecate
(menajere)
*) În conformitate cu Lista cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase prevăzute în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenţa
gestionării deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase
**) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată cu modificările şi completările prin Legea nr. 426/2001, cu
completările şi modificările ulterioare
***) La data apariţie legislaţiei care reglementează clasificarea statistică.
30

3.2. Deşeuri rezultate în perioada de funcţionare
Din activitatea complexului multifuncţional vor rezulta în principal

deşeuri nepericuloase (menajere şi asimilabile).
Se va organiza colectarea selectivă a deşeurilor, prin sortare pe tipuri de
material colectat (hârtie/carton, metal, plastic, resturi menajere), atât
pentru clădirea de birouri, cât şi pentru garaje, în recipiente speciale,
inscripţionate, urmând a fi preluate de societăţi specializate în baza
contractelor pe care le va încheia operatorul.
Parcajul, pe fiecare nivel are robinete de serviciu cu furtun de spălare şi
în funcţie de necesităţi, zile ploioase-uscate, iarnă-vară, se va stabili un
regim de curăţenie, spălare sub presiune a pardoselilor, în rest curăţenia
se va face cu un aspirator electric.
Zonele de ieşire pietoni vor fi prevăzute cu coşuri de gunoi, unde se
adună gunoiul menajer în cantităţi relativ mici, şi care vor fi evacuate,
prin grija personalului de întretinere. Platforma de depozitare a deşeurilor
va fi betonată, prevăzută cu pubele închise. Zona de depozitare temporară
a deşeurilor se va amplasa la o distanţă de minim 10 m faţă de ferestrele
clădirilor învecinate.
TABELUL Nr. 3.2.
Managementul deşeurilor – 1
# ( % . , 0 , 0 # ) + 2 - % . + , ( #
Denumirea deşeului Cantitatea Starea fizică Codul Codul Codul Managementul deşeurilor
*) prevăzută a (Solid – S deşeului *) privind clasificării – cantitatea prevăzută a fi
fi generată, Lichid – L, principala statistice generată –
în perioada Semisolid - proprietate ***)
de SS) periculoasă
valorifi-cată eliminată rămasă
funcţionare **)
în stoc
Deşeuri din 1,0 tone/an S 20 01 01 - - 1,0 tone/an - -
hârtie/carton
Deşeuri metalice 1,0 tone/an S 20 01 40 - - 1,0 tone/an - -
Deşeuri din plastic 1,0 tone/an S 20 01 39 - - 1,0 tone/an - -
Deşeuri municipale 2,5 tone/an S 20 03 01 - - - 2,5 tone/an -
amestecate
(menajere)
*) În conformitate cu Lista cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase prevăzute în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenţa
gestionării deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase
**) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată cu modificările şi completările prin Legea nr. 426/2001
***) La data apariţie legislaţiei care reglementează clasificarea statistică.
31

4. IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CEL

TRANSFRONTIER, ASUPRA COMPONENTELOR
MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTORA
4.1. Apa
4.1.1 Conditiile hidrologice şi hidrogeologice ale amplasamentului
Resursele de apă ale municipiului Oradea sunt constituite din ape

curgătoare de suprafaţă (cursuri cadastrate: râul Crişul Repede, pârâul
Peţa, pârâul Adona, pârâul Pasteur/Paris) şi ape subterane. Principala
resursă de apă o constituie râul Crişul Repede. Acesta străbate oraşul
chiar prin centru, creând o luncă în centrul istoric.
Crişul Repede este un râu ce izvoreşte in Nord-Estul Munţilor Apuseni
(Muntii Gilăului), traversează depresiunea Huedin, trecătoarea Ciucea,
depresiunea Vad - Barod, Dealurile de Vest, Câmpia de Vest, străbate
oraşele Huedin şi Ciucea, judeţul Cluj, Aleşd şi Oradea, judeţul Bihor şi
se varsă în Tisa pe teritoriul Ungariei. Parcurge un defileu cu sectoare de
chei, peşteri şi abrupturi stâncoase între localităţile Huedin şi Vadu
Crişului (Munţii Plopiş şi Pădurea Craiului). Împreună cu râurile Crişul
Alb şi Crişul Negru formează cele trei Crişuri, cele mai importante râuri
din regiunea Crişana.
Pâraiele necadastrate din nordul oraşului, respectiv, pârâul Sălbatic şi
pârâul Soteteag se varsă în râul Crişul Repede. Pentru atenuarea debitelor
sunt realizate acumulările Izvor (pârâul Sălbatic) şi Paleu. Pârâul
Sălbatic, în zona municipiului, este parţial întubat. În cursul anului 2001
s-a realizat regularizarea pârâului Peţa pe cea mai mare parte a porţiunii
aferente municipiului.
5 C 9 > = C = : C C 8 : 9 6 D L : F < 8 D C ? C B 5 D > < 9 : 8 : L :
a) Proprietăţi fizico-chimice: - Indicatorii regimului de oxigen şi ai

gradului de mineralizare se încadrează în categoria I de calitate
(conform STAS 4706/1988). Indicatorii toxici şi specifici se
încadrează în categoria a II-a de calitate, datorită fenolilor
proveniţi din fondul natural. Categoria generală a râului s-a stabilit,
(având în vedere specificul zonei, indicatorii caracteristici şi
impactul surselor de ape uzate existente) ca fiind categoria I de
calitate.
32

b) Proprietăţi biologice:- În secţiunea amonte de Oradea, din analiza

saprobiologică, rezultă un grad de curăţenie mediu anual de 77 %,
valoare ce încadrează râul în limitele zonei β - mezosaprobe,
arătând calitatea bună a apei, în amonte de alimentarea cu apă
potabilă a municipiului Oradea. Din analizele biologice, rezultă că
secţiunea Cheresig (frontieră) se încadrează în limitele zonei β -
mezosaprobă cu un grad de curăţenie, având valoare medie anuală
de 75 %.
Apele subterane în zona studiată sunt cantonate la nivelul pietrişurilor şi
nisipurilor structurii terasiere a bazinului cursului inferior al Crişului
Repede, aparţinând pachetului de strate pleistocen-cuaternare, respectiv
terasei aluvionare joase. Nivelul hidrostatic este situat la adâncimi
cuprinse între 6,50-7,0 m.
Stratul are debite reduse, iar oscilaţiile sezoniere pot avea valori max.
2,0m.
Permeabilitatea stratului purtător este foarte variabilă datorită arealului de
sedimentare de la extremitatea estică a terasei aluvionare joase.
Conform Raportului Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri privind
caracterizarea apelor subterane în anul 2010, urmărind dinamica şi
chimismul apelor subterane, din cele 45 de foraje monitorizate au rezultat
următoarele stări de calitate:
- În 25 foraje, nu au fost depăşite valorile prag, din Ordinul
137/2009 la indicatorii analizaţi şi rezultă stare chimică bună.
- În 10 foraje analizate s-au înregistrat valori mai mari faţă de
Valoare Prag din Ordin şi prezintă stare chimică slabă, după
indicatorii: NH4, NO3, NO2, PO4, As şi SO4.
- În 10 foraje analizate, rezultă caracter nepotabil al apei, după
parametri Mn, Ca, Mg, Reziduu fix, CCOMn şi fenoli, ca urmare a
comparării valorilor cu NBL (Valorile Fondului Natural).
4.1.2. Alimentarea cu apă
Alimentarea cu apă a obiectivului de investiţii se va realiza din reţeaua

publică existentă în zonă.
caldă menajeră a obiectelor sanitare respectiv evacuarea restituţiei
menajere.
Conductele de apă rece şi caldă pentru consum menajer se vor executa
din ţevi zincate.
33

Racordul existent de apă potabilă Dn 50 va alimenta atât instalaţia

incendiu cu sprinklere şi cu hidranţi interiori, respectiv pentru spălarea
4.1.3. Managementul apelor uzate
În perioada de execuţie surse posibile de generare a apelor uzate pot fi

datorate de execuţia propriu-zisă a lucrărilor, traficul de şantier şi
organizările de şantier. Astfel principalele surse de poluare a apelor sunt
reprezentate de apele meteorice căzute pe platformele de lucru ale
organizării de şantier şi scurgerile accidentale de la manevrarea
defectuoasă a autovehiculelor care transportă diverse tipuri de materiale.
Manipularea şi punerea în operă a materialelor de construcţii (beton,
agregate etc) determină emisii specifice fiecărui tip de material şi fiecărei
operaţii de construcţie, care pot ajunge în apa subterană. Se pot produce
pierderi accidentale de materiale, combustibili, uleiuri din maşinile şi
utilajele utilizate.
Pe perioada execuţiei, instalarea de toalete mobile ecologice va rezolva
problema apelor uzate menajere provenite din această activitate.
În perioada de funcţionare, apele uzate provenite de pe amplasament
vor fi evacuate în reţeaua de canalizare publică a municipiului Oradea.
Pentru dotarea grupurilor sanitare şi dimensionarea instalaţiilor de apă şi
canal s-au respectat prevederile STAS 1478-90 şi a Normativului I9-90.
din tuburi PVC.
Apele pluviale provenite de pe amplasament (de pe suprafeţele
construite) vor fi evacuate de asemenea în canalizarea publică din zonă.
34

TABELUL Nr. 4.1.1.
BILANŢUL
consumului de apă (m3/zi; m3/an)
Proces Sursa de apă Consum total Apă prelevată din sursă Recirculată/reutilizată Comentarii
tehnologic/ (furnizor) de apă
folosinţa de (coloanele Total Consum Consum industrial
apă 4,10,11) menajer Apă Apă de Pentru compensarea Apa de la Apa de la
subterană suprafaţă pierderilor în sisteme cu propriul alte
circuit închis obiectiv obiective
Apă subte- Apă de
rană suprafaţă
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Nevoi reţeaua 0,182 m3/zi 0,182 m3/zi 0,182 m3/zi - - - - - - -
igienico- publică 48 m3/an 48 m3/an 48 m3/an
sanitare (Compania de
Apă şi Canal
Oradea)
TABELUL Nr. 4.1.2
BILANŢUL
apelor uzate
Sursa Totalul apelor uzate Ape uzate evacuate Ape direcţionate spre reutilizare/recirculare Comentarii
apelor uzate generate
m3/zi m3/an menajere industriale pluviale in acest obiectiv către alte obiective
m3/zi m3/ an m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/ an m3/zi m3/an
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
Grupuri 4,25 1550,4 0,146 38,4 - - 4,1 1512 - - - - -
sanitare,
întreţinerea
curăţeniei
Ape pluviale
35

4.1.4. Prognozarea impactului
În perioada execuţiei normale a lucrărilor de construcţie nu se poate

produce niciun fel de impact asupra factorului de mediu apă.
Prin asigurarea evacuării corespunzătoare a apelor uzate, atât în perioada de
construcţie cât şi în perioada de funcţionare a obiectivului, se va evita
poluarea apelor de suprafaţă sau subterane.
Execuţia lucrărilor nu necesită deversarea unor deşeuri sau produse
secundare pe suprafaţa solului şi nici de ape uzate, care ar putea duce la
poluarea apelor subterane.
Apele uzate provenite de la organizarea de şantier pot fi considerate surse
potenţiale de poluare (doar în cazul unor poluări accidentale), care pot fi
mult diminuate sau eliminate printr-o bună organizare a lucrărilor.
Se menţionează că, lucrările de execuţie au un caracter temporar, astfel
încât eventualele influenţe asupra apelor vor fi limitate în timp.
În perioada de funcţionare a obiectivului, apele uzate vor fi evacuate în
reţeaua publică de canalizare (cu respectarea limitelor admise de
Normativul NTPA002/2005 privind calitatea apelor evacuate), astfel încât
activitatea propusă nu va avea impact asupra factorului de mediu apă.
4.1.5. Măsuri de diminuare a impactului
Deoarece pe durata execuţiei lucrărilor şi în perioada funcţionării nu s-a

prognozat impact semnificativ asupra apelor, nu se impun măsuri sau
amenajări speciale pentru protecţia acestora.
În perioada de execuţie, pentru prevenirea scurgerilor accidentale de
produse petroliere, care pot fi antrenate de precipitaţii, întretinerea
utilajelor, schimbul de ulei, etc. se vor face periodic, conform graficelor şi
specificatiilor tehnice, la ateliere specializate.
Pentru evitarea antrenării poluanţilor ajunşi accidental pe sol, şi care s-ar
putea infiltra în apele subterane, se vor lua măsuri specifice:
- organizarea de şantier trebuie să fie stabilită astfel încât să nu aducă
prejudicii mediului natural sau uman (prin producerea unor accidente
cauzate de traficul rutier din şantier, de manevrarea materialelor, prin
descarcărea accidentală a maşinilor care transportă materialele)
- verificarea periodică şi menţinerea într-o stare tehnică corespunzătoare a
tuturor utilajelor
- respectarea normelor specifice de protecţia muncii şi protecţia mediului,
la lucrările care se execută.
36

Materialele de construcţie în vrac se vor depozita în spaţii închise sau vor fi

acoperite până vor fi utilizate.
Şantierul va fi împrejmuit cu panouri de protecţie pentru a împiedica
antrenarea materialelor de construcţie depozitate, de către apele pluviale sau
de către vânt.
În perioada de funcţionare a obiectivului, apele uzate menajere vor fi
colectate şi evacuate, împreună cu apele pluviale, în reţeaua de canalizare
publică a municipiului Oradea. Pentru evitarea impactului obiectivului
asupra factorului de mediu apă, se recomandă:
- asigurarea funcţionării corecte a tuturor instalaţiilor
- supravegherea sistemului de colectare şi evacuare a apelor uzate
menajere şi pluviale.
De asemenea, se vor respecta cu stricteţe prescripţiile tehnice privind
izolarea şi etanşeitatea întregii reţele de canalizare din obiectiv.
Se va elabora un Plan de prevenire şi combatare a poluărilor accidentale şi
se va dota obiectivul cu materiale absorbante specifice pentru intervenţia în
cazul unor evenimente de poluare accidentală (scurgeri de produse
petroliere de la autovehicule, etc.).
4.1.6. Hărţi şi desene la capitolul „Apa”
- Planul de încadrare în zonă

- Harta Oradea – corpuri de apă
4.2. Aerul
4.2.1. Date generale

5 6 @ L > B > > L : A 9 > 7 > 7 : = : 6 D 6 9 6 > A :
Teritoriul judeţului Bihor se caracterizează printr-un climat temperat

continental moderat. Etajarea reliefului şi particularităţile locale (expoziţia
versanţilor, diferenţa de calibru a văilor, orientarea culmilor montane,
gradul de acoperire cu păduri, albedoul diferit al scoarţei terestre) determină
o nuanţare climatică, pusă în evidenţa de existenţa topoclimatelor.
Topoclimatul municipiului Oradea este determinat de persistenţa acţiunii
vânturilor de Vest. Avem de-a face aşadar cu o climă temperat-continentală.
Temperatura medie multianuală este de 10,4˚C. Pentru luna iulie media
este de aproximativ 21°C, în timp ce în ianuarie se înregistrează o medie de
-1,4 °C.
37

Precipitaţiile sunt relativ bogate, înregistrându-se o medie anuală de

aproximativ 585,4 mm. Ele sunt repartizate în mod variabil pe întreg
parcursul anului, neputându-se delimita tranşant arii temporale de maxim
sau de minim al precipitaţiilor.
Regimul vântului este determinat de caracterul, succesiunea şi frecvenţa
sistemelor barice. La nivelul judeţului, frecvenţa cea mai ridicată o prezintă
5
vânturile ce bat din sector sudic (cca. 28% în decembrie şi 17% în august).
C 9 > = C = : C C : D < 9 < >
În zona obiectivului nu sunt surse majore de poluare atmosferică.

Principalele surse sunt emisiile datorate traficului rutier.
Monitorizarea calităţii aerului în judeţul Bihor este asigurată de către
Agenţia pentru Protecţia Mediului, prin reţeaua de monitorizare automată şi
una semiautomată gestionată la nivel local şi anume:
Monitorizarea calităţii aerului prin reţeaua semiautomată s-a realizat
pentru următoarele poluanţi atmosferici: SO2, NO2, Pulberi în suspensie,
Pulberi sedimentale. În urma efectuării acestor analize nu s-au înregistrat
depăşiri ale limitelor maxime admise, valorile încadrându-se în limitele
impuse de STAS 12574/87.
Monitorizarea calităţii aerului prin staţii automate
Reţeaua automată de monitorizare a calităţii aerului din municipiul Oradea a
preluat şi prelucrat date furnizate din 4 staţii amplasate conform
prevederilor Ordinului MAPM nr.592/2002 respectiv a “Normativului
privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi
metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de
azot, pulberilor în suspensie, plumbului, benzenului, monoxidului de carbon
şi ozonului în aerul înconjurător”.
Aceste 4 staţii sunt următoarele:
1) Staţia BH1 (amplasată în curtea interioară APM Bihor - staţia
urbană): ce monitorizează on-line următorii poluanţi: CO, SO2,
NO, NO2, NOx, O3, PM10 (pulberi), BTX (benzen, toluen, xilen),
parametrii meteo;
2) Staţia BH2 (amplasată în curtea Şcolii Generale din Episcopia
Bihor - staţia industrială) cu următorii parametrii monitorizaţi:
CO, SO2, NO, NO2, NOx, O3, PM10 (pulberi), parametrii meteo;
3) Staţia BH3 (amplasată în cartierul Nufărul lângă McDonalds -
staţia de trafic), monitorizează on-line următorii poluanţi: CO,
SO2, NO, NO2, NOx, O3, PM10 (pulberi), BTX (benzen, toluen,
xilen), parametrii meteo;
38

4) Staţia BH4 (staţia industrială în afara oraşului) care

monitorizează on-line următorii poluanţi: CO, SO2, NO, NO2,
NOx, PM10 (pulberi), parametrii meteo.
Conform Raportului privind starea factorilor de mediu în jud. Bihor (APM
Bihor), în urma monitorizărilor în cele 3 staţii de monitorizare amplasate în
municipiul Oradea s-au constatat următoarele rezultate pentru poluanţii
gazoşi urmăriţi:
- CO, NO2, SO2 - în toate cele 3 staţii de monitorizare nu au fost
depăşite valorile medii orare şi zilnice pentru protecţia sănătăţii
umane;
- PM10 (pulberile în suspensie reprezintă un amestec complex de
particule foarte mici şi picături de lichid) – valorile concentraţiei
medii zilnice la acest indicator au prezentat mai multe depăşiri, în
special pe la sfârşitului anului la staţia BH2.
- Benzen (este un compus aromatic cancerigen, puternic volatil şi
solubil în apă) - în reţeaua de supraveghere APM Bihor benzenul a
avut mai multe depăşiri a concentraţiei variaţiilor mediei orare, în
special la staţia BH1.
- O3 – nu au fost semnalate depăşiri ale pragului de informare pentru
valorile medii orare (respectiv 180 µg/m3).
- Pulberi sedimentale – valoarea medie anuală este în scădere faţă de
anul precedent, respectiv 4700 g/m2 lună.
4.2.2. Surse şi poluanţi generaţi

@ 8 : D > 6 C L C L : : ; : A < B > :
Sursele de emisii poluante pentru atmosferă, în perioada de execuţie a

lucrărilor vor consta în gazele de eşapament provenite de la utilajele
specifice şi mijloacele de transport auto angrenate în activităţile de
construcţie si transport, echipate cu motoare Diesel (pe motorină), respectiv
din manipularea şi transportul materialelor (pulberi).
Utilajele, indiferent de tipul lor, funcţionează cu motoare Diesel, gazele de
eşapament evacuate în atmosferă conţinând întregul complex de poluanţi
specific arderii interne a motorinei: oxizi de azot (NOx), compuşi organici
volatili nonmetanici (NMVOC), metan (CH4), oxizi de carbon (CO, CO2),
amoniac (NH3), particule cu metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn),
hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), dioxid de sulf (SO2). Se remarcă,
de asemenea, prezenţa protoxidului de azot (N2O), a metanului care,
impreuna cu CO2, au efecte la scară globală asupra mediului, fiind gaze cu
efect de seră.
39

Cantităţile de poluanţi emişi de vehicule în atmosferă depind de tehnologia

de fabricaţie şi puterea motorului, de consumul de carburant pe unitatea de
putere, de capacitatea şi vârsta utilajului.
Emisiile de poluanţi în atmosferă au o durată egală cu durata zilnică a
programului de lucru (în principiu 8-10 ore/zi), putând prezenta unele
variaţii de la o oră la alta şi de la o zi la alta. Perioada estimată a lucrărilor
este de 12 luni. S-a estimat un consum total de motorină la utilajele şi
mijloacele de transport auto angrenate în activitatea de construcţie de cca.
450 litri/zi.
Determinarea emisiilor în perioada de execuţie:

Emisiile de poluanţi din arderea motorinei s-au calculat utilizând factorii de
emisie din Metodologia EMEP/CORINAIR (EEA), rezultatele fiind
prezentate în tabelul de mai jos.
Poluant Emisia calculată

kg/zi
CO 4,362
NOx 14,492
Pulberi 0,998
CH4 0,128
NMVOC 2,287
CO2 1168
Emisiile de pulberi din activităţile de construcţie (manipularea materialelor,

etc.) s-au calculat cu Metodologia AP-42(EPA):
E pulberi = 538 kg/lună respectiv 25,6 kg/zi

@ 8 : D > 6 C L C L : ? < @ A B > 6 @ C D :
Sursele principale de poluare atmosferică în perioada de funcţionare a

obiectivului vor fi autovehiculele care utilizează serviciile de parcare.
Poluarea aerului cauzată de traficul auto se datorează în principal emisiilor
de eşapament. Poluanţii urmăriţi în mod curent pentru evaluarea impactului
asupra sănătăţii umane pot fi grupaţi în mai multe categorii:
- gazele anorganice: oxizii de azot, dioxidul de sulf, oxidul de carbon,
ozonul;
- pulberi: pulberi totale în suspensie, particule cu diametrul aerodinamic
mai mic de 10 µm (PM10) sau decât 2,5 µm, fumul negru;
40

- componente ale pulberilor: carbon elementar, hidrocarburi policiclice

aromatice, plumb;
- compuşi organici volatili: benzen, butadienă.
Prin arderea completă a combustibililor în motoarele autovehiculelor rezultă
următoarele substanţe principale: vapori de apă (13 %), dioxid de carbon
(13 %) şi azot (74 %). În realitate însă, ţinând cont de caracterul incomplet
al arderilor, în functie de calitatea amestecului (coeficientul de dozaj), se
mai formeaza CO şi oxigen, în cazul amestecurilor foarte sarace.
Prin ardere rezulta totodată, în proporţii reduse, oxizi de azot, hidrocarburi,
produşi oxidanţi, oxizi de sulf, particule. Cu exceptia vaporilor de apă
(azotul şi oxigenul fiind principalele elemente constituente ale aerului
atmosferic), toate celelalte substanţe precizate mai sus sunt considerate
emisii poluante.
Asocierea directă între poluarea aerului datorată traficului auto şi sănătatea
umană este foarte dificil de stabilit în termeni absoluţi, datorită numărului
mare de variabile.
Nivelurile de poluare ale aerului datorate traficului auto sunt foarte variabile
în timp şi spaţiu cu creşteri sezoniere pe perioada lunilor de iarnă, în week-
end şi vacanţe, în intervalul orar 9,00 – 18,00.
Principalele noxe generate de traficul rutier constituite din oxizi de azot,
hidrocarburi benzinice, monoxid de carbon şi particule vor fi constante, cu
variaţii momentane datorită debitelor orare de trafic şi structurii parcului
auto în circulaţie.
Faţă de nivelul european, unde transportul este responsabil pentru 21% din
totalul emisiilor de gaze cu efect de seră (care generează schimbările
climatice), în România emisiile care provin din transport sunt de trei ori mai
reduse (8%). Asta nu înseamnă totuşi că nu ne confruntăm cu probleme din
cauza traficului rutier. Topul judeţelor unde cantitatea de oxizi de azot
proveniţi din trafic reprezintă mai mult de jumătate din cantitatea totală de
emisii de poluanţi în atmosferă, se prezintă astfel: Bucuresti/Ilfov 75%,
Timis 70%, Bihor 60%, Constanţa 50%, Braşov 50%.
Determinarea emisiilor în perioada de funcţionare:

: = 6 L 6 9 6 > C < = > 9 > C =
Calculul emisiilor de poluanţi în aer din activitatea parcării supraetajate s-a

efectuat folosind o metodologie elaborată de Ministerul Economiei şi
Muncii din Austria (Technische Grundlage, Emissionen von
Kraftfahrzeugen im Bereich von Abstellflachen, 2006).
41

Emisiile în aer din parcaje se pot împărţi în:

- emisii de ardere (gaze de eşapament) provenite din circulaţia
autovehiculelor (intrare, ieşire): CO, NOx, benzen, pulberi, etc.
- emisii din uzura pneurilor şi frânelor: pulberi (PM10)
- emisii din procesul de evaporare a benzinei: benzen, etc.
a) Emisiile de ardere (din gazele de eşapament) se calculează ţinând cont

de o serie de factori care influenţează valoarea acestor emisii. Astfel, se
utilizează date referitoare la distanţa parcursă de autovehicule până la
spaţiul de parcare (intrare - ieşire), factorul timpului de staţionare, factorul
de pornire la rece a motorului, numărul de intrări-ieşiri, timpul de mers în
gol a motorului, numărul şi categoria autovehiculelor, raportul dintre
autovehiculele pe benzină şi cele pe motorină.
Emisia totală se calculează cu următoarea formulă:
ET = Fe x fc x fd x fr x fu x fa
unde:
ET – emisia totală pe autovehicul şi km
Fe – factorul de emisie, g/km
fc – factorul de corecţie „motor cald“
fd – factorul duratei de parcare
fr – factorul de pornire la rece
fu – factorul de urcare (de ex. pe rampe)
fa – factorul de influenţă a altitudinii.
b) Emisiile de pulberi (PM10) din uzura pneurilor şi frânelor se

calculează utilizând factorii de emisie pentru autoturisme şi autovehicule
uşoare, astfel:
Sursa de emisie Factor de emisie PM10

mg/km
Uzura pneuri 6,1
Uzură frâne 7,4
. ' , *
c) Emisiile din procesul de evaporare la motoarele cu benzină sunt emisii

de hidrocarburi (în principal benzen, dar şi toluen, xileni), care nu trebuie
neglijate, îndeosebi pe timp de vară. Aceste emisii rezultă din rezervoare (la
staţionarea autovehiculelor în spaţiul parcare) şi la oprirea în parcare
(răcirea motorului).
42

Emisiile depind de durata de parcare, factorii de emisie pentru benzen fiind

prezentaţi în tabelul de mai jos:
Durata de Factor de emisie benzen

parcare g /autovehicul
<2h 0,002
2-4h 0,003
4-8h 0,004
>8h 0,008

C = : L : > @ = D C D :
Capacitatea maximă a parcării - 460 locuri, 2 intrări şi 2 ieşiri

Durata medie de parcare - 5 ore / zi
Viteza de circulaţie - 10 km/h

Lungimea medie de circulaţie - 394 m (lungimea maximă de circulaţie
în parcare până la ultimul loc de de parcare este
de 643 m pe terasă şi 145 m la subsol)
Rampele dintre semipaliere - pantă liniară de 13,87%, lungime de

10,45 m
Trafic mediu - 34 autovehicule/oră (intrări şi ieşiri)

Temperatura medie anuală în - 10,4 0C
Oradea
Altitudinea - 126 m
Tipul şi categoria - autoturisme şi autovehicule uşoare

autovehiculelor: (<3,5 tone), EURO4
Structura parcului auto - 70% autovehicule pe benzină
- 30% autovehicule pe motorină
43

5 C 9 A < 9 < 9 : 7 > F > > 9 6 D L : 8 6 9 < C @ B > @ C : D
a) Emisiile de ardere

A > D A < 9 C B > C 9 C F < 8 D C ? C B
CO, intrare, „motor cald“

ET = 2,75 x 0,5 x 1 = 1,375 g/maşină/km
Ţinând cont de lungimea medie de circulaţie şi de traficul mediu pe oră,
rezultă: E totală de CO = 9,21 g/h
CO, ieşire, pornire cu motorul „la rece“

ET = 1,375 x 6 x 1,6 = 13,2 g/maşină/km
rezultă: E totală de CO = 88,41 g/h
NOx, intrare, „motor cald“

ET = 0,47 x 0,74 x 1 = 0,348 g/maşină/km
rezultă: E totală de NOx = 2,33 g/h
NOx, ieşire, pornire cu motorul „la rece“

ET = 0,348 x 1,5 x 1 = 0,522 g/maşină/km
rezultă: E totală de NOx = 3,50 g/h
Benzen, intrare, „motor cald“

ET = 0,02 x 0,44 x 1 = 0,009 g/maşină/km
rezultă: E totală de Benzen = 0,06 g/h
Benzen, ieşire, pornire cu motorul „la rece“

ET = 0,009 x 5 x 1,8 = 0,081 g/maşină/km
rezultă: E totală de Benzen = 0,54 g/h
Pulberi, intrare, „motor cald“

ET = 0,04 x 0,67 x 1 = 0,027 g/maşină/km
rezultă: E totală de Pulberi = 0,18 g/h
44

Pulberi, ieşire, pornire cu motorul „la rece“

ET = 0,027 x 2 x 1,1 = 0,06 g/maşină/km
rezultă: E totală de Pulberi = 0,40 g/h

A > D A < 9 C B > C 8 : D C 7 8 :
CO, intrare, „motor cald“

ET = 2,27 x 0,5 x 3 x 1 = 3,405 g/maşină/km
Ţinând cont de lungimea rampei şi de traficul mediu pe oră, rezultă:
E totală de CO = 0,60 g/h
CO, ieşire, pornire cu motorul „la rece“

ET = 3,405 x 6 x 1,6 = 32,69 g/maşină/km
E totală de CO = 5,80 g/h
NOx, intrare, „motor cald“

ET = 0,42 x 0,74 x 5 x 1 = 1,554 g/maşină/km
E totală de NOx = 0,27 g/h
NOx, ieşire, pornire cu motorul „la rece“

ET = 1,554 x 1,5 x 1 = 2,331 g/maşină/km
E totală de NOx = 0,41 g/h
Benzen, intrare, „motor cald“

ET = 0,01 x 0,44 x 3 x 1 = 0,013 g/maşină/km
E totală de Benzen = 0,002 g/h
Benzen, ieşire, pornire cu motorul „la rece“

ET = 0,013 x 5 x 1,8 = 0,117 g/maşină/km
E totală de Benzen = 0,02 g/h
45

Pulberi, intrare, „motor cald“

ET = 0,04 x 0,67 x 2,75 x 1 = 0,074 g/maşină/km
E totală de Pulberi = 0,01 g/h
Pulberi, ieşire, pornire cu motorul „la rece“

ET = 0,074 x 2 x 1,1 = 0,162 g/maşină/km
E totală de Pulberi = 0,03 g/h
Emisiile de ardere totale (din gazele de eşapament) de pe suprafaţa parcării

sunt prezentate în tabelul de mai jos.
TOTAL
Intrare, motor cald Ieşire, motor rece EMISII
POLUANT Emisii la Emisii pe Emisii la Emisii pe

suprafaţă rampe suprafaţă rampe (g/h)
(g/h) (g/h) (g/h) (g/h)
CO 9,21 0,60 88,41 5,80 104,02
NOx 2,33 0,27 3,50 0,41 6,51
Benzen 0,06 0,002 0,54 0,02 0,62
Pulberi 0,18 0,01 0,40 0,03 0,62
b) Emisiile de pulberi din uzura pneurilor şi frânelor
E PM10 = 13,5 mg/km x 0,394 km x 34 autovehicule/h = 180,85 mg/h
E PM10 = 0,181 g/h
c) Emisiile din procesul de evaporare a benzinei
E benzen = 0,004 g/autovehicul x 34 autovehicule/h x 0,70 = 0,0952 g/h
E benzen = 0,0952 g/h
46

Rezultă emisiile totale din parcare:
POLUANT EMISII TOTALE

(g/h)
CO 104,02
NOx 6,51
Benzen 0,715
Pulberi 0,801
Normele legale în vigoare nu prevăd limite la emisii pentru surse nedirijate

şi mobile. Referitor la sursele mobile se prevăd norme la emisii pentru
autovehicule rutiere şi respectarea acestora cade în sarcina proprietarilor
autovehiculelor care vor fi implicate în traficul auto.
Conform Ordinului MAPPM nr. 462/1993, modificat de Ordinul MAPM nr.
592/2002, limitarea emisiilor din aceste surse se realizează cu caracter
preventiv prin Condiţiile Tehnice impuse de Ministerul Transporturilor.
4.2.3. Prognozarea poluării aerului
În perioada de execuţie emisiile din sursele mobile vor fi dispersate în

zona de execuţie a lucrărilor şi vor avea caracter temporar, fără a afecta
semnificativ calitatea aerului din zonă.
Sursele de emisie a poluanţilor atmosferici specifice obiectivului studiat
sunt surse la sol sau în apropierea solului, deschise (cele care implică
manevrarea pământului şi materialelor) şi mobile, surse libere, deschise,
nedirijate (cele provenite din trafic). Ca urmare aceste surse nu pot fi
evaluate în raport cu prevederile OM 462/1993 şi nici cu alte normative
referitoare la emisii.
Datorita circulaţiei curenţilor de aer dispersia emisiilor şi diminuarea
concentraţiilor este facută permanent.
Emisiile din sursele mobile vor fi dispersate în zona de execuţie a lucrărilor,
nivelul imisiilor în zonă fiind influenţat şi de traficul rutier de pe străzile
învecinate.
Având în vedere că activitatea de execuţie va fi cu caracter temporar şi
localizat la zona de lucru, impactul asupra aerului în perioada de construcţie
va fi nesemnificativ.
47

În perioada de funcţionare a parcării vor rezulta emisii de poluanţi în aer,

constând în principal din gazele de eşapament provenite de la traficul auto.
Se menţionează că, prin realizarea parcării (crearea de locuri de parcare), se
va reduce semnificativ nivelul de poluare a aerului în zona centrală a
oraşului, din acest punct de vedere investiţia va avea un efect benefic
pentru sănătatea populaţiei. De asemenea, se vor îmbunătăţi condiţiile de
parcare în zonă, faţă de situaţia actuală, având în vedere că în prezent
parcarea autoturismelor se realizează în mod neorganizat, pe străzile din
vecinătatea obiectivului propus (Tribunalului, Gheorghe Dima şi Franz
Schubert).
Impactul emisiilor de poluanţi în perioada de funcţionare se poate aprecia ca
fiind nesemnificativă, având în vedere măsurile constructive prevăzute în
proiect pentru reducerea acestor emisii.
Astfel, se poate aprecia că gradul de poluare a aerului în zonă, datorat
traficului auto din parcarea colectivă, nu va creşte semnificativ, faţă de
situaţia existentă la ora actuală (traficul auto pe străzile învecinate şi
parcarea autovehiculelor direct pe stradă).
Poluanţii emişi în atmosferă sunt supuşi unui proces de dispersie, proces ce
depinde de o serie de factori care acţionează simultan: proprietăţile fizico-
chimice ale substanţelor, factorii meteorologici, care caracterizează mediul
aerian în care are loc emisia poluanţilor, factori ce caracterizează zona în
care are loc emisia (orografia si rugozitatea terenului).
Variaţiile de temperatura influenţează dispersia şi transportul poluanţilor.
Dintre factorii meteorologici, hotărâtori în dispersia poluanţilor sunt vântul,
caracterizat prin direcţie şi viteză şi stratificarea termică a atmosferei.
Ţinand cont de modernizarea parcului auto aflat în circulaţie şi de calitatea
carburanţilor actuali, precum şi de măsurile de protecţie prevăzute se
estimează încadrarea calităţii aerului în limitele prevăzute de STAS
12574 - 87 şi Ordinul MAPPM 592/2002, pentru toţi poluanţii de trafic.
Chiar dacă se prognozează că nu vor exista depăşiri ale valorilor limită în
cazul poluanţilor proveniţi din parcare, pentru a cunoaşte exact nivelul
poluării aerului în zonă, se recomandă ca după punerea în funcţiune a
obiectivului şi stabilizarea circulaţiei în zonă, să se efectueze măsurători
ale concentraţiei noxelor din trafic (inclusiv zgomot). În cazul în care
valorile determinate prin măsurători vor depăşi limitele prevăzute în
normativele în vigoare, beneficiarul va intreprinde acţiuni pentru reducerea
poluării.
Se menţionează că, impactul emisiilor asupra sănătăţii populaţiei este
prezentat detaliat în Studiul de sănătate elaborat de SC ARTIMED SRL
Oradea (depus la APM Bihor).
48

Având în vedere ca sursele de poluare asociate activităţilor care se vor

desfăşura în perioada de execuţie a lucrărilor sunt surse libere, deschise şi
au cu totul alte particularităţi decât sursele aferente unor activităţi
industriale sau asemănătoare, nu se poate pune problema unor instalaţii de
captare - epurare - evacuare în atmosferă a aerului impurificat/gazelor
reziduale.
Pentru protecţia aerului, în perioada de execuţie a lucrărilor, se vor respecta
normele în vigoare. Transportul materialelor se va efectua astfel încât să nu
fie antrenate particule în aer, după caz prin udarea drumurilor de acces în
funcţiile de condiţiile climatice din perioada executării lucrărilor.
Astfel, ca măsuri de diminuare a impactului asupra aerului se pot menţiona:
- organizarea lucrărilor de şantier cu dotări moderne, care să reducă
emisiile de poluanţi în aer; concentrarea într-un singur amplasament
este benefică pentru diminuarea zonei de impact şi permite o
exploatare controlată şi corectă;
- amenajarea de platforme speciale pentru depozitarea materialelor, a
utilajelor şi deşeurilor;
- alimentarea cu carburanţi a utilajelor şi mijloacelor de transport auto
în staţii de distribuţie autorizate;
- folosirea utilajelor dotate cu motoare performante cu emisii reduse de
noxe;
- activităţile care produc mult praf vor fi reduse în perioadele cu vânt
puternic sau se va urmări umectarea mai intensă a suprafeţelor;
- reducerea timpului de mers în gol a motoarelor utilajelor şi
mijloacelor de transport auto;
- detectarea rapidă a eventualelor neetanşeităţi sau defecţiuni şi
intervenţia imediată pentru eliminarea cauzelor;
- stropirea ciclică cu apa pe căile de transport şi suprafeţele de lucru,
care produc praf, în vederea reducerii până la anulare a poluării cu
pulberi.
Pentru perioada de funcţionare s-au prevăzut în proiect măsuri
constructive pentru reducerea emisiilor de pe amplasamentul parcării.
Accesul în parcare se va permite doar autoturismelor şi autovehiculelor
uşoare, cu sarcina totală autorizată de max. 3,5 tone.
Va fi asigurată ventilarea naturală pe cele două faţade diametral opuse
nord-sud, în suprafaţa de 51% din suprafaţa pereţilor laterali; suprafaţa
49

liberă perimetrală reprezintă pentru fiecare nivel între 5-9% din aria utilă a
nivelului respectiv; distanţa dintre faţadele libere deschise este de 46-48m.
Pentru reţinerea emisiilor poluante s-au prevăzut faţade de tip „faţadă
verde”, susţinută de raster de lemn pe structură metalica (pergolă) care va
constitui suportul pentru plantele agăţătoare. Aceasta este prevăzută de la
nivelul parapetului din beton cu h = 1,0m, până la tavan.
De asemenea, se va amenaja spaţiul verde din jurul construcţiei, iar pe

faţade vor fi prevăzuţi şpaleţi pentru a ajuta plantele agăţătoare să se ridice
până la cotele superioare ale faţadelor, astfel încât să se creeze un ecran
vizual, absorbant al emisiilor din parcare.
Se menţionează că, această soluţie adoptată, asigură implicit şi protecţia
împotriva eventualelor deranjamente, care ar fi putut fi provocate de
luminile farurilor autovehiculelor din parcare. Pentru evitarea acestor
fenomene, pe timpul nopţii se vor utiliza cu precădere spaţiile de parcare de
la subsol şi parter.
4.2.5. Hărţi şi desene la capitolul „Aer”
- Plan de încadrare în zonă

- Harta climei României
50

4.3. Solul
4.3.1. Caracteristicile solurilor, poluarea existentă
Solul, rezultantă a interacţiunii dintre rocă, relief, climă şi vegetaţie,

reprezintă o resursă naturală tot atât de importantă ca şi apa şi aerul.
Ca resursă naturală, solul se deosebeşte esenţial de resurse de apă şi de aer
care se pot reînnoi relativ uşor. Solul, în schimb îşi poate doar regenera
fertilitatea şi deci, potenţialul productiv dacă este utilizat cu anumite
precauţiuni pentru a nu-l deteriora, este deci condiţionat regenerabil; dar
dacă este distrus fizic într-un mod sau altul, refacerea lui necesită sute de
ani iar costurile sunt foarte mari, astfel că în acest caz devine practic resursă
nereînnoibilă.
Şi în cazul poluării, solul se comportă diferit. Neprimenindu-se ca apa şi
aerul, solul reţine o serie de agenţi contaminanţi, descompunându-i
(acţionând ca depoluant) sau încărcându-se cu aceştia; la concentraţii reduse
acţiunea acestor contaminanţi este nesemnificativă, dar dacă se depăşeşte un
prag critic sau se schimbă unele condiţii fizico-chimice, solul se poate
transforma din depoluator în poluant pentru apă sau vegetaţie cu toate
urmările care decurg din aceasta.
Prin proprietăţile generale pe care solul le prezintă şi anume, de
receptivitate (capacitatea de a asimila şi integra influenţele agenţilor sau
factorilor din exterior) şi de reactivitate (capacitatea de a răspunde într-un
mod determinat la factorii sau stimulii din afară), el se adaptează continuu
la schimbările naturale sau artificiale care au loc în condiţiile de mediu.
Totodată solul, ca rezultantă a interacţiunii tuturor factorilor de mediu la
suprafaţa scoarţei, oglindeşte starea sau calitatea mediului ambiant. Ca
atare, solul apare ca un indicator concret al calităţii şi evoluţiei mediului
înconjurător.
Pe teritoriul zonei studiate nu se cunosc informaţii despre gradul de
poluare a solului din zonă.
Obiectivul va fi amplasat pe teritoriul fostului Spital de Boli Infecţioase şi
Hepatice Oradea, după demolarea tuturor clădirilor cu excepţia clădirii
Pavilionului II care va fi utilizat prin reconversie pentru o altă destinaţie.
Pe teritoriul amplasamentului studiat s-a efectuat lucrări geotehnice de
penetrare de către Prospect-Geo 2000 SRL Oradea, în urma cărora s-au pus
în evidenţă următoarele strate:
- Strat 0 (grosime strat: 0,60 – 0,80 m) – umplutură ;
- Strat 1 (grosime strat :0,80 – 1,20 m) – argilă grasă/argilă
maronie cu alterări feruginoase cu plasticitate foarte mare după
51

Ip, plastic tare/vârtoasă după Ic, practic saturată după gradul de

umiditate Sr şi activă – PUCM.
- Strat 2 (grosime strat :0,80 – 1,50 m) – argilă maronie cu
intercalaţii ruginii feruginoase cu plasticitate foarte mare după Ip,
plastic vârtoasă după Ic, foarte umedă după gradul de umiditate Sr
şi activă – PUCM.
- Strat 3 (grosime strat :0,70 – 1,20 m) – argilă cafeniu-maronie
cu intercalaţii ruginii, plasticitate foarte mare după Ip, plastic
vârtoasă după Ic, practic saturată după gradul de umiditate Sr şi
puţin activă – PUCM.
- Strat 4 (grosime strat :0,20 – 0,40 m) – argilă cafenie cu urme de
carbonaţi secundari, plasticitate foarte mare după Ip, plastic
vârtoasă după Ic, practic saturată după gradul de umiditate Sr.
- Strat 5 (grosiem strat :0,80 – 2,20 m) – nisip fin prăfos cafeniu,
îndesat, umed saturat după gradul de umiditate Sr
- Strat 6 (grosime strat :4,0 – 5,0 m) – pietriş cu nisip cu
dezvoltare regională, aparţinând terasei aluvionare joase, alcătuit
preponderent din fragmente de roci metamorfice şi secundar
sedimentare, mediu îndesat şi saturat.
Conform Studiului Geotehnic pământurile sunt omogene geotehnic pe toată
succesiunea de strate, astfel s-a concluzionat următoarele recomandări
pentru fundare:
- Pentru fundarea la nivelul stratelor 1 şi 2 se vor respecta
prescripţiile NE 0001-96, privind fundarea pe terenuri contractile.
- Fundarea la nivelul stratelor 2 şi 3 (1,60 – 4,20 m) se va face cu
fundaţii continue sau izolate (direct).
- Fundarea la nivelul stratelor 4 şi 5 (3,60 – 6,0 m) recomandabil se
va face fundaţii continue (direct), datorită fundării pe nisipuri
prăfoase cu intercalaţii de nisipuri argiloase.
- Fundarea la nivelul stratului 6 de pietriş cu nisip poate fi directă
cu fundaţii izolate sau fundaţii continue.
Suprafaţa totală de teren ce urmează să fie ocupată de lucrările propuse este
de 4.506 mp , din care pentru Etapa I : 2600 mp, astfel:
- Suprafaţa construită la sol a clădirii de parcaje supraetajate va fi
de 2.264 mp
- Suprafaţa construită la sol a clădirii de birouri va fi de 317 mp
- Accese carosabile de racord la reţeaua stradală existentă: 280 mp
- Trotuare de racord la reţeaua stradală existentă :190 mp
- Spaţii verzi: 1500 mp
- 6 locuri de parcare la nivel în faţa clădirii de birouri.
52

4.3.2. Surse de poluare a solurilor
Având în vedere specificul activităţii propuse şi amplasarea în centrul

oraşului (mediu puternic antropizat), proiectul de investiţie analizat nu
presupune apariţia unor surse majore de poluare a solului.
Sursele potenţiale de poluare a solului în perioada de execuţie a lucrărilor

pot fi:
- scurgerile accidentale ale carburanţilor, uleiurilor, pe sol;
- utilajele şi mijloacele de transport auto utilizate în perioada
execuţiei (tasare);
- emisiile atmosferice.
Sursele accidentale de poluare pot apărea ca urmare a avariilor de mică sau
mare amploare, cu deversări de lichide pe sol (scurgeri datorate
neetanşeităţilor, deversări din mijloace de transport auto). Astfel, ca urmare
a lucrărilor preconizate a se executa în zonă, în cazuri accidentale poate
avea loc poluarea solului cu produse petroliere.
În perioada de funcţionare respectiv de exploatare a parcării nu vor exista

surse majore de poluare, care ar putea afecta solul. Pentru protecţia solului
vor fi amenajate platforme, rampe betonate, racordate la reţeaua de
canalizare pluvială.
Emisiile atmosferice din traficul auto, în cazul unor concentraţii
semnificative de poluanţi pot cauza poluarea solului, dintre care NOX, SO2
şi metalele grele (în special Pb) sunt cei mai periculoşi pentru contaminarea
solului. Precipitaţiile, odată cu spălarea atmosferei de poluanţi şi depunerea
acestora pe sol, spală şi solul, ajutând la transportul poluanţilor spre emisari.
Astfel, precipitaţiile pot favoriza poluarea solului în adâncime, inclusiv a
apei freatice.
4.3.3. Prognozarea impactului
Pe perioada de execuţie impactul asupra solului se prezintă astfel:

7 8 C A = < 9 L C = 6 D C = F A < D : D > 9 6 D C A A > L : @ = C 9 : L : A C D J < D C @ B > < 9 : > < D > 8 : F 6 9
Manipularea necorespunzătoare a carburanţilor şi uleiurilor minerale

folosite pentru utilaje şi mijloace auto, eventualele neetanşeităţi sau chiar
defecţiuni pot determina scurgeri accidentale pe sol, ducând la deteriorarea
acestui factor de mediu.
53

Deversarea unui poluant lichid nemiscibil şi mai uşor decât apa (motorină)
pe suprafaţa solului, conduce la formarea în zona nesaturată a unui corp de
impregnare, datorat în cea mai mare parte fenomenelor de convecţie,
dispersie, adsorbţie, precipitare şi activitate biologică. Anumite fracţii ale
corpului de impregnare pot fi mobilizate spre atmosferă sub formă de vapori
sau spre acvifer printr-o solubilizare progresivă, determinată de apele de
infiltraţie şi de fluctuaţiile acviferului.
Principala forţă care acţionează asupra poluantului este gravitaţia, direcţia şi
viteza de deplasare a acestuia depind în principal de vâscozitatea acestuia,
de morfologia terenului şi de permeabilitatea solului şi a rocilor din
acoperişul acviferului.
Procesele fizice, chimice şi biologice care se desfăşoară în sol pot avea ca
rezultat reţinerea poluantului şi transformarea parţială sau totală a acestuia,
astfel încât uneori inconvenientele poluării pot fi diminuate în mod
considerabil.
În zona saturată posibilitatea pătrunderii poluantului la acvifer este maximă.
Principalele fenomene care guvernează transferul poluantului în acvifer sunt
convecţia, dispersia şi factorii de retardare.
Hidrocarburile petroliere fac parte din categoria poluanţilor organici. Se
pot caracteriza prin: solubilitate, densitate, vâscozitate, coeficientul de
repartiţie octanol/apă, constanta lui Henry, capacitatea de adsorbţie pe
cărbune activ şi biodegradabilitate. Dintre aceştia primii patru indică
distribuţia probabilă a poluanţilor în apă şi în sol, iar ceilalţi evidenţiază
posibilităţile de decontaminare a solurilor şi apelor subterane.
Hidrocarburile petroliere deteriorează calităţile gustative şi olfactive ale
apelor subterane, afectează construcţiile hidrotehnice subterane, crează
riscul unor explozii şi incendii, poluează atmosfera prin vaporizare şi
distrug vegetaţia. Fracţiile policiclice aromatice volatile sunt toxice pentru
organismul uman.
De asemenea, în cazul unor defecţiuni la autovehicule pot exista scăpări de
uleiuri pe sol.
Uleiurile minerale şi substanţele asemănătoare nu sunt componente
naturale ale unui sol, dar pot deveni contaminanţi periculoşi care prin
accidente tehnice ajung în sol şi cu aceasta în apa subterană.
Deranjamentele cele mai mari se produc la animale şi la plante.

7 8 C A = < 9 L C = 6 D C = < = > 9 C E : 9 6 D > 7 > E 9 6 C A : 9 6 D L : = D C @ F 8 6 D = C < = 6 < = > 9 > C = :
Prin realizarea lucrărilor de execuţie a obiectivului, se va produce o afectare

a solului, care va determina modificarea proprietăţilor sale naturale, dar fără
a se înregistra o poluare a acestuia. Se va înregistra un impact care va
54

modifica proprietăţile pedologice, fizico-mecanice şi hidrofizice, strict pe

suprafeţele afectate.
Cu toate acestea temporar pot apărea fenomene de compactare şi tasare în
perioada execuţiei prin circulaţia utilajelor grele.
Astfel, utilajele grele şi mijloacele de transport auto, utilizate în perioada
execuţiei lucrarilor pot contribui la afectarea solului din zonă, prin tasarea
(compactarea) acestuia. Compactarea solului are ca efect distrugerea
structurii acestuia, reducerea aeraţiei şi permeabilităţii, dereglarea
regimului de nutriţie din sol.
Vegetaţia din imediata vecinătate a lucrărilor poate fi afectată, în special
plantele la care rădăcinile ajung la stratul compact (plantele specifice
pajiştilor cu rădăcini la 10 cm).
Având în vedere că, după terminarea construcţiei se vor lua măsuri pentru
refacerea mediului prin amenajarea de spaţii verzi, se poate aprecia că,
impactul produs de lucrările de organizare de şantier asupra factorului de
mediu sol va fi nesemnificativ.

7 8 C A = < 9 L C = 6 D C = : 7 > F > > 9 6 D C = 7 6 F ? : D > A : L : 8 : C 7 8 9 C F C 7 : @ =
Prin poziţia şi caracteristicile sale, solul este locul de întâlnire a tuturor

poluanţilor, din care cea mai mare parte vin pe calea aerului. În această
grupă de poluanţi se includ:
- particulele minerale solide
- compuşi gazoşi: oxizi de sulf, de azot, de carbon şi hidrocarburi.
Substanţele poluante din atmosferă cad pe sol şi pătrund în acesta direct sau
odată cu precipitaţiile care au ca efect poluarea solului, proces ce se resimte
în reducerea producţiei de biomasă, contaminarea produselor agricole,
afectarea generală a stării ecosistemelor.
Un rol important la încărcarea solului cu diverşi poluanţi îl au precipitaţiile.
Acestea, odată cu spălarea atmosferei de poluanţi şi depunerea acestora pe
sol, spală şi solul propriu-zis, asigurând astfel transportul poluanţilor spre
ape subterane. De asemenea precipitaţiile favorizează şi poluarea solului în
adâncime.
Poluanţii caracteristici emisiilor atmosferice din zona amplasamentului, în
perioada de execuţie a lucrarilor vor fi:
- emisii din execuţia lucrărilor: particule în suspensie
- emisii de eşapament: CO, NOx, N2O, pulberi, CH4, NMVOC, SOx
Astfel, există posibilitatea modificării calităţii solului, datorită emisiilor de
poluanţi în atmosferă, care pot fi antrenaţi de precipitaţii pe sol, în anumite
condiţii microclimatice.
55

Având în vedere caracterul temporar al lucrărilor de execuţie se poate

prognoza că impactul asupra solului nu va fi de durată, având în vedere că
la terminarea lucrărilor sunt prevăzute lucrări de refacere a mediului
(amenajare de spaţii verzi).
În concluzie, dacă prevederile proiectului vor fi respectate şi se va avea în
vedere o anumită disciplină tehnologică, impactul din punct de vedere al
poluării asupra solului va fi moderat şi se va manifesta doar pe perioada de
execuţie a lucrărilor.
În perioada de funcţionare nu se prognozează impact semnificativ asupra
factorului de mediu sol.
Prin măsurile luate în România privind modernizarea parcului auto şi a
acţiunilor desfăşurate în scopul reducerii emisiilor din transporturi,
compoziţia gazelor de eşapament s-a modificat în sensul diminuării
emisiilor de particule în suspensie solidă, emisiilor de NOX, SO2, a CO2, a
plumbului şi a COV-urilor. Prin urmare, s-a diminuat şi riscul contaminării
solului din aceste surse.
În perioada de execuţie a lucrărilor se vor lua toate măsurile de protecţie,

conform normelor tehnice de securitate pentru evitarea scurgerilor
accidentale de carburanţi sau lubrifianţi pe sol.
Betonul se va pune în operă fiind transportat direct cu betoniera de la cea
mai apropiată staţie de betoane.
Depozitul de material vegetal şi decopertă va constitui un depozit temporar
pentru uscarea şi încărcarea în autobasculante a pământului excavat.
Impactul produs de lucrările de organizare de şantier asupra factorului de
mediu sol va fi neglijabil şi nu va conduce la modificări majore în structura
acestuia.
Temporar pot apărea fenomene de compactare şi tasare în perioada
execuţiei prin circulaţia utilajelor.
Accidental, în timpul execuţiei lucrărilor, s-ar putea deversa pe sol
substanţe cu caracter poluant de tipul combustibili, lubrifianţi şi reziduurile
acestora, care vor fi culese pe materiale absorbante specifice şi depozitate în
locuri speciale pentru a fi tratate ca deşeuri cu conţinut periculos.
Nu se vor utiliza substanţe sau preparate chimice periculoase, care să
afecteze solul şi subsolul.
56

Prin urmare, în perioada de execuţie se vor respecta următoarele măsuri de

prevenire respectiv diminuare a impactului:
- respectarea normelor de protecţia mediului la desfăşurarea
activităţilor specifice de execuţie;
- colectarea, depozitarea şi evacuarea corespunzătoare a tuturor
tipurilor de deşeuri;
- verificarea periodică şi menţinerea într-o stare tehnică
corespunzătoare a tuturor utilajelor şi mijloacelor de transport auto
utilizate;
- intervenţia rapidă în caz de avarii accidentale pentru eliminarea
cauzelor şi diminuarea daunelor;
- colectarea tuturor scurgerilor accidentale, şi reconstrucţia ecologică a
zonelor eventual poluate.
În perioada de funcţionare, pentru protecţia solului, platformele vor fi

betonate şi racordate la canalizarea publică din zonă. Se vor respecta
următoarele măsuri pentru prevenirea poluării solului:
- organizarea managementului deşeurilor pe amplasament: colectare
selectivă în recipiente adecvate şi eliminare controlată prin
intermediul unor agenţi economici autorizaţi;
- întreţinerea generală a spaţiilor de parcare şi auxiliare;
- organizarea riguroasă a semnalizării traficului, astfel încât să fie
asigurată fluidizarea traficului, evitarea blocajelor şi minimizarea
accidentelor de circulaţie;
- întreţinerea corespunzătoare a reţelei de canalizare;
- întreţinerea spaţiilor verzi amenajate în jurul construcţiei parcării.
4.3.5. Hărţi la capitolul „Sol”
- Harta Municipiului Oradea – tipurile de sol

- Harta Municipiului Oradea – textura orizontului de suprafaţă
57

4.4. Geologia subsolului
4.4.1. Date generale
Amplasamentul studiat este situat în zona Câmpiei de Vest, pe malul drept

al râului Crişul Repede, în proximitatea albiei minore, la nivelul terasei
aluvionare joase a râului Crişul Repede, cu depozite specifice, peste care se
dispun depozite proluviale de la baza dealurilor Oradiei, din imediata
apropiere.
Zona aparţine structurii geologice majore depresionare a Câmpiei
Pannonice, în care succesiunea geologică este dată de complexul argilelor şi
nisipurilor pannoniene de culoare cenuşiu-vineţie, peste care se dispun
discordant formaţiuni recente, nisipuri şi pietrişuri de terasă, formaţiuni
aluvionare argiloase-nisipoase, de vârstă pleistocen-holocene, depozite
proluviale, respectiv depozite antropogene.
Conform Studiului Geotehnic, categoria geotehnică a lucrării este 2/3, riscul
geotehnic este moderat/major.
Riscul geotehnic major este determinat de fundarea la nivelul stratelor 1 şi
2, la nivelul cărora s-au pus în evidenţă pământuri active/foarte active din
punct de vedere al PUCM.
Fundarea la cote inferioare stratelor 1 şi 2 reduce riscul geotehnic de la
major la moderat.
Parametrii geofizici, conform Indicativului P100-92, sunt următoarele :
- Zona seismică de calcul este E
- Valoarea coeficientului Ks = 0,12
- Perioada de colţ Tc (sec.) = 0,7
Aceşti parametrii corespund cu harta a României (S.R.
6 @ D > > F : > F 7 > A :
11.100/1-93), lucrarea se situează în zona 6, cu o perioadă de revenire de

100 ani.
în regiune este de 0,8 m, adaptându-se valorile
L @ A > 7 : C L : @ : B
rezultate din observaţiile locale (STAS 6054/77).
4.4.2. Impactul prognozat
Prin specificul activitatii, proiectul propus nu va afecta geologia subsolului.

În perioada de execuţie a lucrărilor pot avea loc evenimente accidentale
(scurgeri de produse petroliere pe sol), care pot duce la o poluare a solului şi
subsolului, implicit a apei freatice pe o perioadă limitată, dar poluările vor fi
locale.
58

Se prognozează că, în caz de accidente, poluările vor fi izolate şi nu vor

avea o intensitate mare, acţionându-se în scopul depoluării în timp util.
Ţinând cont că, activitatea nu va produce schimbări în mediul geologic, nu

există un risc major privind impactul asupra elementelor mediului, astfel
încât nu se impun măsuri speciale de protecţie, respectându-se măsurile
prevăzute pentru protecţia solului şi apelor subterane (prezentate la
capitolele anterioare).
După finalizarea lucrărilor şi dezafectarea şantierului se va trece la etapa de
refacere a mediului şi amenajarea spaţiilor verzi din jurul construcţiei.
4.4.4. Hărţi la capitolul „Subsol”

- Harta geologică a României
4.5. Biodiversitatea
4.5.1. Informaţii generale despre biodiversitatea din zonă
Biodiversitatea este constituită din sistemele ecologice care functionează în

regim natural şi seminatural şi din sistemele antropizate prin transformarea
şi simplificarea primelor categorii.
Din punct de vedere , se poate aprecia că flora municipiului Oradea
? 9 6 D > F = > A
nu diferă de cea a judeţului. În numeroase zone ale oraşului cresc arbori de

magnolii, iar în apropiere de Oradea există o pădure relativ întinsă de
foioase. Râul Crişul Repede a creat în mai multe zone o luncă, unde
vegetaţia este tipică acestui relief.
Asociaţiile vegetale naturale sunt reprezentate de limita de est a zonei de
stepă, la contact cu cea de silvostepă, reprezentate prin areale cu păduri în
care predomină stejarul (Quercus robur). Se mai întâlneşte salcâmul
(Robinia pseudacacia), carpenul (Carpinus betulus), arţarul (Acer
platanoides), etc. Vegetaţia azonală este prezentă în lunca Crişului Repede,
fiind reprezentată prin pajişti secundare şi zăvoaie de salcie (Salix sp.) şi
plop (Populus sp.).
Acestea însă nu se regăsesc în zona propusă pentru realizarea investiţiei,
această zonă fiind puternic antropizată, situată chiar în centrul municipiului
Oradea. Obiectivul fiind propus a se realiza într-un areal urban, vegetaţia
naturală este înlocuită cu una organizată şi structurată după cerinţele urbane.
59

În Oradea există cca. 470 de hectare de spaţiu verde, majoritatea acestei

suprafeţe este ocupată de parcuri şi specii de plante ocrotite, dintre care se
pot aminti:
2 Parcuri dendrologice: Palatul Baroc –Muzeul Ţării Crişurilor având
specii de Frasin, Tuia, Tisa, Magnolia, Quercus, şi Parcul dendrologic
Universitate cu specii de foioase şi răşinoase;
arbori seculari monumente ale naturii: 3 arbori mamut având diam =
64, 76 respectiv 90 cm şi h= 19, 20 şi 22 m de Sequoia gigantaea la
Şc. Gen. Nr. 14, având vârsta de peste 100 ani;
2 specii de plante ocrotite: Tisa ( Taxus Baccata ) şi Alunul turcesc (
Corylus coturna) în parcuri.
alte plante protejate:
- ghimpele (Ruscus aculeatus) se semnalează în pădurea de la
capătul străzilor Bolintineanu şi Gheorghe Doja (pădurea de la
Săldăbagiu). S-a semnalat în ultimii ani o intensă activitate de
comercializare a acestei plante în pieţele orădene în scop decorativ
sau ca aranjament floral.
- stânjenelul (Iris sp.) - a fost semnalat, în urmă cu 3-4 ani, în câteva
locuri pe malurile pârâului Adona.
Lista Parcurilor din Oradea
• Parcul Libertăţii, lângă zona de luncă a Crişului Repede

• Parcul Rhedai - astăzi, acest parc se suprapune cu Grădina Zoologică.
• Parcul Traian - în jurul parcului se găsesc Tribunalul, Penitenciarul,
Sediul Poliţiei, Baroul Bihor, Banca Naţională a României (în zona
propusă pentru realizarea investiţiei)
• Parcul 22 Decembrie
• Parcul Ţăranilor
• Parcul Petőfi
• Parcul Baroc
• Parcul Dendrologic Cetate
• Parcul Universităţii, un parc dendrologic din campusul universitar
• Parcul Olosig
• Parcul Seleuş
• Parcul Calvaria (Dealul Ciuperca)
Biodiversitatea a zonei constă în mare parte din specii de păsări,

? C < @ > F = > A
rozătoare şi mamifere nocturne.
60

> ? C < @ C
Peste 100 de specii de păsări, între care o mare parte protejate sau rare au
fost identificate în zona lacurilor de decantare de la Staţia de Epurare a
apelor Uzate. Acestea sunt păsări acvatice, aflate în pasaj sau care pe timpul
iernii găsesc aici o importantă sursă de hrană şi adăpost.
Păsările reprezintă un grup având rol important în ecosistemele naturale şi
antropizate, iar prezenţa anumitor specii sau comunităţi de specii reprezintă
un indicator al stabilităţii ecosistemelor.
În tabelul următor se prezintă câteva specii de păsări care se pot observa în

Oradea:
Denumire populară Denumire Prezenţa în

stiinţifică România*
Ciocanitoare pestrita Dendrocopos major S
mare
Fluierar de zavoi Trigna ochropus S
Grangur* Oriolus oriolus P
Gugustiuc Streptopelia OV
decaocto
Lastun de casa Delichon urbica S
Pescarus razator Larus ridibundus OV
Pitigoi mare Parus major MP,OV
Randunica Hirundo rustica S
Silvie cu cap sur Sylvia communis OV
Vrabie de casa Passer domesticus OV
Şoimuleţ de seară* Falco vespertilus S
MP-migrator partial OV-oaspete de vara; P-pasaj; S-sedentar
*specie care necesită o protecţie strictă (OUG nr. 57/2007)
Şoimuleţul de seară este o specie întâlnită în cadrul natural şi nu în cel
urban; totuşi în ultimii ani se constată prezenţa unor exemplare în mediul
urban, fapt care a determinat propunerea unui domeniu nou de cercetare:
ornitofauna urbană.
C 7 > ? : D :
Datorită suprafaţei relativ restrânse a habitatului de pe zona studiată şi

izolarea acestuia faţă de alte habitate naturale, nu este caracteristic zonei
accesul şi circulaţia animalelor.
Una dintre speciile de mamifere care în ultimul timp se pot observa tot mai
des în Oradea sunt liliecii.
61

Aceştia pot fi observaţi în oraş în zone precum: str. Castanilor, str.

Menumorut, parcul Muzeului Ţării Crişurilor, Parcul Petőfi, P-ţa
Independenţei, împrejurimile Pieţei Decebal.
Speciile cele mai întâlnite în Oradea sunt: liliacul de amurg şi liliacul
pitic. Pe teritoriul României trăiesc 30 de specii de lilieci care sunt strict
protejate prin OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei şi a faunei sălbatice şi Legea
90/2000 pentru aderarea României la Acordul privind conservarea liliecilor
în Europa.
Liliecii s-au remarcat mai ales prin metodele de orientare şi hrănire: datorită
ultrasunetelor şi ecolocaţiei ei nu depind de ochi pentru orientarea şi
vânatoarea în întuneric. Toate speciile indigene se hrănesc cu artropode,
cum sunt insectele, păianjenii etc. Pot consuma într-o noapte hrană în
greutate echivalentă de până la o treime din propria greutate corporală. Un
liliac de amurg sau un liliac comun (cântărind circa 30g) consuma 10g de
insecte, un liliac pitic (cântărind 5g) numai 1.5 - 2g.
În decursul unei veri, prăzile capturate ating o greutate însemnată. Pe o
perioadă de 6 luni un liliac de apă poate să mănânce circa 60 de mii de
ţânţari, un liliac comun în jur de 9 mii de gândaci de la suprafaţa solului. O
colonie de 300 de lilieci comuni consumă într-o vara 550kg de insecte
capturate cu preponderenţă din păduri sau parcuri.
Importanţa liliecilor în combaterea biologică este şi mai evidentă când în
această biomasă uriaşă sunt incluse specii dăunătoare, de exemplu Cotarul
(Tortrix viridana). În cazul unei creşteri explozive a efectivului de cotari, o
colonie de 800 de lilieci comuni consumă pe noapte 55000 de molii (date
obţinute din materialul “Protejaţi liliecii” editat de Asociaţia pentru
Protecţia Liliecilor din România).
Un alt mamifer folositor comunităţii cu care ne putem întâlni în oraş este
ariciul, fiind un mamifer insectivor. De asemenea, prezenţa ariciului
exclude prezenţa şobolanilor sau altor dăunători. Lipsa unei vederi şi a unei
urechi externe dezvoltate este compensată de puternica sensibilitate
olfactivă. Habitatul preferat de arici este reprezentat de păduri şi terenurile
cultivate, dar se pot găsi si în spaţiile verzi din unele oraşe, printre care şi
Oradea. Ei se ascund prin parcuri, şi prin puţinele pâlcuri de iarbă rămase în
jurul clădirilor. Aricii sunt greu de observat, fiind animale nocturne. Aceste
mici mamifere sunt protejate de convenţii la care a aderat şi România:
Convenţia de la Berna prin Legea 13/1993 şi Convenţia de la Washington
prin Legea 69/1994.
Pe lângă aceste animale se pot aminti anumiţi indivizi de şobolani cenuşiu
(Rattus norvegicus) şi muşuroaie de cartiţă (Talpa europaea).
62

Animalele sălbatice lipsesc aproape în totalitate, existând totuşi grupuri de

rozătoare şi mamifere mici, precum şi căprioare, în pădurea Felix de lângă
oraş. Dar sunt şi unele reptile cum ar fi şopârla şi şarpele de apă care se află
îndeosebi pe malurile Crişului Repede. Dintre mamifere se pot aminti şi
vidra.
În Crişul Repede trăiesc mai multe specii de peşti, cum ar fi : avat, biban,
caras, mreana, crap, lin, păstrăv, roşioară, somn, şalău, ştiucă, clean ş.a.
În zona Oradea, datorită regularizării albiei şi dragărilor, fauna acvatică este
mai slab reprezentată, astfel rar se întâlnesc mreana, cleanul şi scobarul.
Impactul asupra biodiversităţii se va manifesta în principal în etapa de

realizare a proiectului, având în vedere că, activităţile de construcţie pot
constitui un factor de perturbare şi stres pentru componentele biodiversităţii.
Sursele de poluare aferente activităţilor prevăzute prin proiect, care pot
avea efecte asupra florei şi faunei în perioada de construcţie sunt
următoarele:
- activităţile de şantier prin transportul şi manipularea de materiale,
prin generarea de poluanţi specifici utilajelor şi mijloacelor de
transport (NOx, SO, SO2, CO, metale grele, pulberi) şi zgomot;
- accidentele rezultate ca urmare a traficului de şantier pot genera
scurgeri de carburanţi, uleiuri care deversate pe suprafata solului pot
afecta flora şi fauna.
Astfel, principalele efecte negative asupra ecosistemelor în perioada de
execuţie se pot datora poluării fizice (creşterea nivelului de zgomot şi a
vibraţiilor) şi poluării chimice (generarea de poluanţi de trafic) cu efect în
special asupra speciilor/habitatelor din imediata vecinătate.
Utilajele şi echipamentele utilizate în perioada de execuţie a lucrărilor nu
produc vibraţii şi nici zgomote peste limita admisibilă, prin urmare nu se
impun măsuri speciale de protecţie, cu excepţia respectării măsurilor
prevăzute pentru diminuarea zgomotului şi emisiilor în aer.
Având în vedere amplasamentul ales pentru realizarea proiectului, în zonă
nu există arii naturale protejate, astfel încât nu se pune problema de
pierdere a unor habitate sau de dispariţie a unor specii protejate.
În ceea ce privesc speciile de păsări şi lilieci, acestea pot fi deranjate în
perioada de realizare a lucrărilor, dar având în vedere diversitatea mediilor
de viaţă şi faptul că aceste perturbări vor fi doar temporare, considerăm că
aceste specii nu vor fi afectate în mod semnificativ. În plus există
posibilitatea ca acestea să se refugieze în zonele învecinate.
63

Pentru realizarea proiectului nu se vor ocupa sau scoate din circuitul

natural suprafeţe noi de teren, având în vedere că, pe amplasamentul ales
există construcţii, care vor fi demolate şi se va da o nouă folosinţă terenului
astfel degajat.
Datorită faptului ca lucrările de construcţii se vor realiza pe un teritoriu
relativ restrâns şi pe o perioadă limitată (perioada de execuţie de 12 luni),
impactul asupra biodiversităţii poate fi apreciat ca fiind nesemnificativ, iar
eventualele deranjamente provocate vor fi cu caracter temporar.
Poluanţii, care pot afecta calitatea aerului atmosferic, apei şi solului în

perioada de funcţionare şi care ar putea influenţa implicit biodiversitatea,
sunt cei rezultaţi din traficul auto în zona parcării.
Impactul proiectului asupra faunei rămâne nesemnificativ, deoarece acesta
propune modificări ale mediului urban, unde predomină specii general
răspândite fără o valoare cinegetică deosebită.
Având în vedere măsurile constructive prevăzute în proiect pentru protecţia
împotriva zgomotului şi pentru reţinerea emisiilor în aer, se poate aprecia
că, impactul generat de proiect asupra biodiversităţii dupa punerea sa în
folosinţă, este nesemnificativ, fără influenţe majore asupra speciilor de
plante şi animale din zonă.
Pentru protecţia biodiversităţii, în perioada de execuţie se va căuta ca

lucrările să se desfăşoare organizat, iar deplasarea utilajelor grele se va
desfăşura pe drumurile desemnate, cu respectarea strictă a prevederilor
proiectului.
Se vor folosi utilaje şi mijloace de transport auto silenţioase, respectându-se
instrucţiunile de lucru specifice pentru a reduce la minim riscul de poluare
şi zgomotul produs de aceste utilaje.
Se va urmări să nu existe scurgeri de ulei sau combustibil, iar utilajele
defecte, utilităţile aferente inutile, cauciucuri, bidoane, subansamble din
metal ş.a., vor fi îndepărtate din zonă.
Vor fi desemnate pe amplasament puncte de colectare a deşeurilor, un punct
sanitar, tomberoane, toalete ecologice mobile precum şi un punct de P.S.I.
Se va evita efectuarea lucrărilor de construcţii în timpul nopţii pentru
protecţia speciilor de animale cu activitate nocturnă (chiroptere).
După finalizarea lucrărilor, se va efectua reconstrucţia ecologică cât mai
grabnică a spaţiilor afectate de şantier şi se vor amenaja spaţiile verzi în
jurul construcţiei, cu lucrări de întreţinere periodică.
64

Pentru aspectele cauzatoare de impact în perioada de funcţionare sunt

prevăzute măsuri constructive de ameliorare în proiectul elaborat pentru
investiţie (diminuarea zgomotului şi emisiilor în aer).
Amenajarea unor spaţii verzi în jurul obiectivului şi utilizarea faţadelor de
tip “faţadă verde” va asigura crearea de condiţii pentru îmbunătăţirea
calităţii mediului şi implicit protecţia florei şi faunei.
4.5.4. Hărţi la capitolul „Biodiversitate”
- Harta vegetaţiei României

- Harta faunei României
- Harta Municipiului Oradea – zone verzi
4.6. Peisajul
4.6.1. Caracteristici generale
Proiectul este propus a se realiza în zona centrală a municipiului Oradea,

care se află la o altitudine de 126 m deasupra nivelului mării, în zona de
deschidere a văii Crişului Repede spre arealul câmpiei joase, într-o zonă
de contact între prelungirile Munţilor Apuseni şi extinsă Câmpie Banato-
Crişană. Se afirmă ca zonă de trecere de la relieful deluros (Dealurile
Vestice, Dealurile Oradiei şi Dealurile Gepişului), către cel de câmpie
panonică.
Terenul şi clădirile situate pe terenul pe care se va realiza investiţia sunt în
proprietatea Municipiului Oradea şi sunt în folosinţa Secţiei de Boli
Infecţioase şi Hepatice a Spitalului judeţean de Urgenţă Oradea, dar şi o
proprietate particulară cu o construcţie ce necesită demolare.
Unul dintre principalele avantaje ale acestui amplasament este posibilitatea
de acces la parcări atât dinspre Parcul Traian cât şi dinspre Str. Republicii/
Dunării.
Peisajul în zonă este unul tipic urban, amplasamentul ales pentru realizarea
“Complexului multifuncţional cu parcaje supraetajate” fiind situat în
Ansamblul urban „Centrul istoric Oradea” (zona cuprinsă între străzile
Independenţei, Mareşal Averescu, Redutei, Constantin Dobrogeanu Gherea,
Griviţei, Sucevei, Ion Vidu, Bacăului, Armatei Române, Universităţii,
Parcul Nicolae Bălcescu, Bulevardele Decebal, Dacia,
străzile Rozmarinului, Berzei, Republicii, Louis Pasteur, Măcinului, Parcul
I.C. Brătianu, podul Dacia).
65

Una dintre cele mai importante atracţii ale oraşului o constituie arhitectura
centrului oraşului, reprezentată de diferite stiluri: baroc, clasic, eclectic,
secession. Cea mai densă concentrare a acestora se află, evident, în centrul
istoric al oraşului.
În această zonă se găsesc o serie de clădiri monumente istorice, cum ar fi
Palatul Justiţiei, aflat în imediata vecinătate a amplasamentului studiat.
Conform Regulamentului aferent Strategiei de Dezvoltare a Municipiului
Oradea, terenul este amplasat în zona C5b – Zonă comercială în interiorul
zonei centrale.
Vecinătăţile amplasamentului propus pentru realizarea parcării sunt :
- pe sud-est strada F.Schubert, clădiri rezidenţiale
- pe sud-vest strada Tribunalului, clădirea Tribunalului şi clădiri
rezidenţiale
- pe nord-vest blocurile A4, A6 de pe str. Republicii
- pe nord-est str. Gh. Dima, clădiri rezidenţiale.
Sursa: Google Earth
66

TABELUL Nr. 4.6.1

Utilizarea terenului pe amplasamentul ales
Utilizarea terenului Suprafaţa (ha)
Inainte de punerea în După punerea în Recultivată
aplicare a proiectului aplicare a
proiectului
In agricultură
- teren arabil
- grădini
- păşuni
Păduri
Drumuri
Zone construite 4506 2600
(curţi, suprafaţă construită)
Ape
Alte terenuri:
- vegetaţie plantată 1500
- zone umede
- teren deteriorat
- teren nefolosit
TOTAL: 4506 4100 -
Perioda de construcţie reprezintă o etapă cu durată limitată şi se consideră

că nu va afecta semnificativ peisajul din zonă. În perioada de execuţie nu
este necesar să se prevadă amenajări peisagistice.
Odată cu realizarea obiectivului schimbarea în peisaj este importantă şi
definitivă asupra zonei.
Prin soluţiile constructive propuse în proiect se va asigura încadrarea
perfectă a noului obiectiv în peisajul zonei, cu un efect pozitiv în ce
priveşte impactul vizual.
Stilul de arhitectură folosit, soluţiile constructive moderne adoptate (cu
“faţade verzi”) precum şi amenajarea unor spaţii verzi vor asigura
îmbunătăţirea peisajului urban comparativ cu situaţia actuală, pe
amplasament existând clădiri în stare avansată de degradare, care urmează a
fi demolate.
În perioada de execuţie, afectarea peisajului se poate evita printr-o

organizare corespunzătoare a şantierului, cu respectarea normelor în vigoare
(împrejmuire, etc.).
După terminarea lucrărilor de execuţie, se vor efectua lucrările de
amenajare pentru protecţia mediului, prin realizarea spaţiilor verzi şi
întreţinerea periodică ale acestora.
67

Nu sunt necesare măsuri speciale pentru diminuarea impactului asupra

peisajului, având în vedere că, implementarea proiectului va avea un impact
pozitiv asupra acestui factor de mediu.
4.6.4. Hărţi la capitolul „Peisaj”
- Harta geografică a judeţului Bihor
4.7. Mediul social şi economic
4.7.1. Caracteristici principale şi impactul potenţial
Oradea, municipiul reşedinţă de judeţ al Bihorului, este unul dintre

importantele centre economice, sociale şi culturale din NV-ul României,
păstrându-şi aceste caracteristici de-a lungul istoriei.
Oradea este împărţită în 11 cartiere, dispuse circular în jurul Centrului
Civic, vechiul centru al oraşului.
Municipiul Oradea dispune de o reţea de instituţii şi servicii de interes
public general: transport, proiectare, construcţii, instalaţii, turism, activitate
hotelieră, import-export. Toate activităţile economice sunt sprijinite de
asistenţa indispensabilă a peste 26 de bănci cu filiale în oraş şi judeţ.
Piaţa imobiliară orădeană a cunoscut în ultimii ani o creştere accelerată
ajungând la cote relativ identice cu pieţele imobiliare din Bucureşti, Braşov
şi Timişoara.
Rata şomajului din Oradea este de 6,0 %, mai mică decât media pe ţară, dar
mult mai mare decât media pe judeţul Bihor, de aprox 2%.
Municipiul Oradea are o economie a cărei structură cuprinde majoritatea
domeniilor şi realizează 63% din producţia industrială a judeţului:
construcţii de maşini, prelucrarea lemnului şi mobilier, pielărie, blănărie şi
încălţăminte, confecţii, tricotaje şi lohn, chimie, industrie alimentară,
materiale de construcţii, confecţii metalice şi plastice, piese de schimb,
electronică, etc.
Baza materială în domeniul educaţiei, atât în sectorul public cât şi în cel
privat, este asigurată de 45 de şcoli elementare, gimnazii, licee şi 5
universităţi.
Din analiza necesităţii investiţiei şi a avantajelor oferite de realizarea

acesteia rezultă că, proiectul „Complex multifuncţional cu parcaje
supraetajate” va avea un impact pozitiv asupra mediului social şi economic
din Oradea.
68

Nu se impun măsuri de protecţie speciale, având în vedere că nu se

prognozează un impact negativ asupra mediului social şi economic.
4.8. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural
Conform ultimului recensământ, în 2002 Oradea a avut 206.624 locuitori,

din care 54% e populaţie activă.
Etnic, orădenii se împart în:
• Români: 145284 (70,31%) • Bulgari: 25 (0,01%)
• Maghiari: 56985 (27,58%) • Sârbi: 20
• Rromi: 2449 (1,18%) • Polonezi: 10
• Germani: 563 (0,27%) • Chinezi: 10
• Slovaci: 474 (0,22%) • Cehi: 9
• Evrei: 166 (0,08%) • Turci: 8
• Italieni: 109 (0,05%) • Armeni: 5
• Ucrainieni: 93 (0,04%) • Tătari: 2
• Greci: 64 (0,03%) • Alte etnii: 271 (0,12%)
• Ruşi: 26 (0,01%) • Etnie nedeclarată: 51
După religia declarată la recensământul din 2002, orădenii sunt:
• Ortodocşi: 120 049 (59,07%) • Unitarieni: 231 (0,11%)
• Reformaţi: 33 800 (16,35%) • Creştini după Evangelie: 183 (0,08%)
• Romano-catolici: 23 206 • Israeliţi: 172 (0,08%)
(11,23%) • Musulmani: 146 (0,07%)
• Penticostali: 9 563 (4,62%) • Evanghelici: 112 (0,05%)
• Baptişti: 7 428 (3,59%) • Evanghelici de confesiune augustană:
• Greco catolici: 6 860 (3,32%) 63 (0,03%)
• Adventişti de ziua a Şaptea: 658 • Creştini de rit vechi: 29 (0,01%)
(0,31%) • Altă religie: 922 (0,44%)
• Evanghelici lutherani sinodo- • Fără religie/Religie nedeclarată: 652
presbiterieni: 304 (0,14%) (0,31%)
• Atei: 236 (0,11%)
Instituţiile de cultură din Oradea:

- Teatrul de Stat Oradea
- Teatrul pentru copii şi tineret „Arcadia”
- Filarmonica din Oradea
- Ansamblul artistic profesionist „Crişana
- Biblioteca judeţeană „Gheorghe Şincai”
- Muzeul „Ţării Crişurilor”
- Muzeul memorial Ady Endre
69

- Ansamblul Artistic Folcloric Profesionist „Nagyvárad”.

- Muzeul memorial Aurel Lazăr
- Palatul Copiilor
- Casa de cultură a Municipiului Oradea
- Muzeul Militar Naţional.
Oradea este un important centru istoric-cultural, primul centru al

umanismului din Transilvania. Zidurile vechii cetăţi sunt dovada istoriei
îndelungate, viaţa culturală a oraşului în prezent fiind reprezentată de
spectacole, concerte, expoziţii şi târguri.
Amplasamentul propus pentru realizarea proiectului este situat în
interiorul Ansamblului urban „Centrul istoric Oradea „ - monument
istoric şi în zona de protecţie a unui monument istoric Palatul Justiţiei
(clădirea Tribunalului), conform Legii nr. 422/2001, republicată în 2006.
Monumentele istorice fac parte integrantă din patrimoniul cultural
naţional şi sunt protejate prin lege. Conform Legii 422/2001 privind
protejarea monumentelor istorice, pentru fiecare monument istoric se
instituie zona sa de protecţie, prin care se asigură conservarea integrată a
monumentului istoric şi a cadrului său construit sau natural. Delimitarea
şi instituirea zonei de protecţie se realizează simultan cu clasarea bunului
imobil ca monument istoric, în condiţiile legii.
În zona de protecţie pot fi instituite servituţi de utilitate publică şi
reglementări speciale de construire prin planurile şi regulamentele de
urbanism aprobate şi avizate conform legii.
Protejarea monumentelor istorice este parte componentă a strategiilor de
dezvoltare durabilă economico-socială, turistică, urbanistică şi de
amenajare a teritoriului, la nivel naţional şi local.
Se poate aprecia că, investiţia propusă nu va avea un impact

semnificativ asupra condiţiilor etnice şi culturale din zonă şi nu va
afecta obiectivele din patrimoniul cultural, nefiind necesare măsuri
speciale pentru protecţia acestora.
Se menţionează că, pe amplasament există o clădire patrimoniu cultural
(pavilionul II), care va fi păstrată şi amenajată în clădire de birouri, într-o
etapă ulterioară.
70

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR
Construirea parcării supraetajate în zona propusă este motivată de
necesitatea de îmbunătăţire a condiţiilor de parcare/garare a autoturismelor
din municipiul Oradea şi constituie parte din programul de construire de
parcări supraterane şi subterane în zona instituţiilor publice din zona
centrală.
Pentru integrarea clădirii în fondul construit al zonei centrale a municipiului
Oradea şi pentru a creşte eficienţa economică a investiţiei se propun şi spaţii
cu destinaţie comercială sau servicii.
În cadrul Studiului de fezabilitate elaborat de SC PRO –ARH SRL Oradea
au fost analizate mai multe scenarii, fiind recomandată alternativa cu cel
mai redus impact asupra mediului (inclusiv în ce priveşte protejarea şi
conservarea obiectivelor de patrimoniu de pe amplasament).
A : @ C D > > 9 : 8 D 6 8 < F :
Prima variantă a constat în realizarea unui parcaj subteran şi suprateran

având un regim de construcţie de S + P + 2 etaje, amplasat pe întreaga
incintă a fostului Spital de Boli Infecţioase şi Hepatice Oradea, după
demolarea tuturor clădirilor. Aceasta variantă a fost abandonată în urma
consultării Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Naţional Cultural,
care solicită păstrarea clădirii Pavilionului II şi utilizarea clădirii prin
reconversie pentru o altă destinaţie.
Varianta a doua propune realizarea într-o primă etapă a unui Complex
multifuncţional cu parcaje subterane şi supraterane, şi în etapa a doua
amenajarea şi extinderea actualei clădiri a pavilionului II într-o clădire de
birouri.
În final s-a ajuns la studierea unui complex multifuncţional cu 460 locuri de
parcaje având aria desfăşurată de 12.887 mp şi 1002 mp arie desfăşurată de
spaţii cu alte destinaţii (servicii, birouri).
A : @ C D > < 9 D : A 6 7 C @ L C =
Se recomandă varianta a doua de scenariu prin care se realizează într-o

prima etapă o clădire de parcaje colective şi servicii (birouri) şi în etapa a II-
a amenajarea şi extinderea actualei clădiri a pavilionului II într-o clădire de
birouri.
C @ = C E : 9 : F A : @ C D > < 9 < > D : A 6 7 C @ L C =
- se va realiza o volumetrie potrivită pentru integrarea în ţesutul urban

existent;
- accesul uşor al autovehiculelor la parcajul colectiv;
- realizarea unor spaţii de servicii în zona centrală a orasului.
71

Complexul multifuncţional propus în această fază de proiectare va cuprinde

mai multe funcţiuni:
Clădirea de parcaj principală va avea 2 intrări carosabile separate, având în
total 2 fluxuri de intrare şi 2 fluxuri de ieşire (dinspre strada Franz Schubert
şi strada Dima/Tribunalului).
De asemenea, s-a studiat reţeaua stradală pentru accese la spaţiile de parcaj,
modernizarea, lăţirea străzilor adiacente. S-a propus ca străzile Franz
Shubert, Dima şi Snagovului să fie străzi cu sens unic, strada Tribunalului,
până în strada Schubert (în faţa clădirii multifuncţionale) cu două sensuri.
Oprirea autoturismelor pe arterele de mai sus (accese la clădirea de parcări
supraetajate) va fi interzisă.
Unul dintre principalele avantaje ale acestui amplasament este posibilitatea
de acces la parcări atât dinspre Parcul Traian cât şi dinspre Str. Republicii/
Dunării. Existenţa a două accese distincte dinspre două direcţii diferite este
avantajoasă şi pentru scurtarea timpului de umplere şi golire a parcajului şi
a diminuării cozilor la zona de intrare în orele de vârf.
Pentru evaluarea impactului asupra mediului privind amplasamentul şi

soluţia constructivă aleasă pentru proiect, se utilizează
7 : = 6 L C C @ C 9 > : >
(Eva Peter, E.A. Lörinczi, 1999).

5 H G
I
5.1. Descrierea metodei de evaluare a impactului
Metoda de evaluare ABC/XYZ – EVALTIM este o metodă elaborată prin

transpunerea şi adaptarea metodei de analiză din economie ABC/XYZ (V.
Stahlmann).
Pe baza unei aprecieri ABC-XYZ, utilizând 3 criterii ecologice, relevante
pentru stadiul existent în ţara noastră, se pot prevedea măsurile pentru
diminuarea impactului.
Astfel se pot împărţi calitativ influenţele unei activităţi specifice asupra
mediului înconjurător, pe baza datelor evidenţiate în cadrul analizei
efectuate, în trei clase de importanţă (A, B, C):
A – importantă ( ); necesită o acţionare rapidă
B - mai puţin importantă ( ); reclamă măsuri eficiente în termen mediu
C - neimportantă/ de importanţă secundară (☺ ☺).
Există şi o clasă suplimentară care indică un deficit de informaţii („?”).
Criteriile care vor fi folosite în continuare în metoda adaptată sunt:
72

C1. Respectarea legislaţiei

La baza acestui criteriu stă respectarea legislaţiei în domeniul protecţiei
mediului şi în domeniile conexe.
În contextul aplicării acestui criteriu, s-a considerat respectarea legislaţiei
prin deţinerea avizelor legale în domeniile:
a) gospodărirea apelor
b) gospodărirea deşeurilor
c) igiena locului de muncă şi protecţia muncii
d) prevenirea şi stingerea incendiilor
e) alte avize specifice activităţii propuse (de ex. avize pentru asigurarea
utilităţilor, aviz sanitar, etc.).
În acest caz, clasele de influenţă devin:
A - legislaţia nu se respectă, se neglijează
B - legislaţia se respectă parţial, dar sunt necesare îmbunătăţiri
C - legislaţia se respectă în totalitate.
C2. Acceptarea activităţii propuse de către colectivitate: publicul
interesat, vecinătăţi, iniţiative cetăţeneşti, asociaţii de consumatori, de
protecţia naturii, care pot avea observaţii, critici cu privire la emisii,
instalaţii, procedee sau alte activităţi cu relevanţă asupra mediului.
Clasele de influenţă devin:
A - activitatea stă sub critică de durată, criticile găsesc unanimitate
B - criticile nu sunt unanime
C - nu sunt cunoscute critici publice considerabile.
C3. Evaluarea impactului activităţii propuse asupra mediului
înconjurător prin situaţia componentelor de mediu şi a surselor de
poluare
Cu scopul punerii în evidenţă a punctelor slabe şi a prevenirii şi înlăturării
riscurilor de poluare se analizează componentele de mediu şi sursele de
poluare a acestora, şi anume:
a) calitatea solului - deşeuri menajere
b) resurse naturale, subsol, ape f) substanţe şi preparate periculoase
subterane g) zgomot şi vibraţii
c) calitate aer h) biodiversitatea
- emisii din instalaţii de ardere i) peisajul
- emisii tehnologice j) poluări accidentale
d) calitate apă k) materiale de construcţii periculoase
- ape reziduale tehnologice l) condensatori/transformatoare
- ape fecaloid-menajere m) mediul social si economic
- ape pluviale n) condiţii culturale şi etnice,
e) gospodărirea deşeurilor patrimoniul cultural
- deşeuri tehnologice
- deşeuri periculoase
73

În acest caz, împărţirea calitativă a influenţelor unei activităţi asupra

factorilor de mediu în trei clase de importanţă (A, B, C) devine:
A - importantă; cu risc ecologic mare, pericol de deranjamente şi urmări
ecologice negative, volume critice mari de ape reziduale şi de emisii,
substanţe foarte toxice, radioactive, cancerigene, explozive, cu
periculozitate, reclamă acţionare rapidă;
B - mai puţin importantă; cu risc ecologic mediu, pericol mediu de
deranjamente şi urmări ecologice, volume medii critice de ape reziduale şi
de emisii, substanţe cu toxicitate medie, cu explozivitate medie, cu
periculozitate medie; reclamă măsuri eficiente în termen mediu;
C - neimportantă/de importanţă secundară; fără risc ecologic şi
deranjamente.
Pentru a clasifica cantitativ influenţele activităţii propuse asupra

mediului înconjurător, în funcţie de durata posibilă, se foloseşte în
completare analiza XYZ, fiind o clasificare relativă. Astfel, dacă ABC
este o clasificare calitativă a influenţelor asupra mediului, XYZ este o
clasificare cantitativă ale influenţelor, în funcţie de durata posibilă a
acestora. Se aplică numai pentru criteriul C3.
Împărţirea în trei clase în cadrul analizei XYZ se prezintă astfel:
);
X - influenţe de durată (
Y - influenţe temporare ();
☺).
Z - influenţe nesemnificative (☺
Combinarea analizei ABC cu XYZ are ca scop, atât calitativ cât şi
cantitativ, evaluarea finală a impactului activităţii propuse prin proiect,
asupra mediului înconjurător.
Evaluările pe baza analizei efectuate se prezintă într-un tabel, iar pentru
evaluarea finală se însumează numărul de încadrări pentru fiecare clasă,
grupate pe criterii, fără a ţine cont de cele notate cu "Nu este cazul".
Separat se ţine cont de numărul total de deficit de informaţii.
În literatura de specialitate (după metoda Stahlmann) fiecare criteriu are
aceeaşi pondere. Cu scopul evaluării finale a impactului asupra mediului,
în metoda adaptată, fiecare criteriu utilizat îşi are importanţa lui bine
definită în luarea de decizii de către organele abilitate, astfel influenţele se
analizează individual pentru cele trei criterii principale.
Această metodă intră în categoria metodelor de evaluare multicriteriale,
deosebit de potrivite pentru problemele de evaluare.
74

5.2. Evaluarea impactului activităţii propuse
Evaluarea impactului asupra mediului înconjurător, conform Metodei de

evaluare ABC/XYZ - EVALTIM, pentru proiectul:

a

condus la rezultatele prezentate în grila de evaluare alăturată. În urma

aplicării acestei metode de evaluare, rezultă următoarele:

Influenţele conform acestui criteriu se încadrează în clasa de importanţă
C, având în vedere că s-au obţinut toate avizele necesare de la autorităţile
publice implicate în procedura de emitere a acordului de mediu.
C2. Acceptarea de către colectivitate

Această categorie se va putea completa după dezbaterea publică, astfel că,
în etapa de realizare a prezentului raport s-a notat cu „deficit de
informaţii”.
Având în vedere soluţia constructivă modernă adoptată pentru realizarea
parcării colective şi măsurile de reducere a impactului prevăzute, se poate
prognoza că investiţia nu va afecta aşezările umane din zonă şi va fi
acceptată de comunitatea locală.
C3. Situaţie componente de mediu şi surse de poluare

Influenţele încadrate în clasa C reprezintă cel mai mare procent (66,7%),
deci influenţele asupra factorilor de mediu se încadrează majoritar în
categoria celor cu importanţă secundară (neimportante).
Influenţele din clasa B reprezintă 20%, însemnând categoria de influenţe
mai puţin importante, care reclamă măsuri eficiente în termen mediu
(calitatea solului, deşeurile tehnologice rezultate în perioada de execuţie,
şi posibilitatea apariţiei unor poluări accidentale).
În clasa A, reprezentând categoria influenţelor importante s-au încadrat
13,3% din influenţe (calitatea aerului datorită emisiilor de poluanţi în
aer, atât în perioada de execuţie, cât şi în perioada de funcţionare şi
zgomotul), unde se impun măsuri de protecţie eficiente pentru prevenirea
sau reducerea impactului asupra mediului.
Aprecierea în funcţie de durata posibilă a influenţelor arată că, cel mai

mare procent îl reprezintă influenţele nesemnificative, încadrate în clasa Z
(66,7%), iar influenţele încadrate în clasa Y – temporare din punct de
vedere al duratei reprezintă de asemenea un procent însemnat (33,3%).
În clasa X - influenţe de durată nu s-a încadrat nici un factor de mediu sau
sursă de poluare.
75


GRILA DE EVALUARE A IMPACTULUI
Criterii Clasificare calitativă influenţe Clasificare influenţe după durata posibilă Deficit de Observaţii
informaţii
A B C X Y Z ?
a) gospodărirea apelor ☺ - - -
b) gospodărirea deşeurilor ☺ - - -
c) igiena locului de muncă şi protecţia muncii ☺ - - -
d) prevenirea şi stingerea incendiilor ☺ - - -
e) alte avize specifice activităţii propuse ☺ - - -
C2. Acceptarea de către colectivitate ? Se va completa după
☺ - - - dezbaterea publică
C3. Situaţie componente de mediu şi surse de poluare 2A 3B 10 C 0X 5Y 10 Z
a) calitatea solului
b) resurse naturale/subsol/ape subterane ☺ ☺
c) calitate aer
- emisii din instalaţii de ardere ☺ ☺
- emisii tehnologice
d) calitate apă
- ape reziduale tehnologice Nu este cazul.
- ape fecaloid - menajere ☺ ☺
- ape pluviale ☺ ☺
e) gospodărirea deşeurilor
- deşeuri tehnologice
- deşeuri periculoase Nu este cazul.
- deşeuri menajere ☺ ☺
f) substanţe şi preparate periculoase Nu este cazul.
g) zgomot şi vibraţii
h) biodiversitate ☺ ☺
i) peisaj ☺ ☺
j) poluări accidentale
k) materiale de construcţii periculoase Nu este cazul.
l) condensatoare/transformatoare ☺ ☺
m) mediul social şi economic ☺ ☺
n) condiţii culturale, etnice, patrimoniul cultural ☺ ☺
76

Rezultă astfel că, din punct de vedere al situaţiei componentelor de mediu

şi al surselor de poluare, majoritatea influenţelor activităţii propuse asupra
mediului sunt cu importanţă secundară, iar în funcţie de durata posibilă
sunt nesemnificative.
Din examinarea rezultatelor finale ale evaluării impactului cu metoda

utilizată, rezultă:
Cu toate că obiectivul analizat deţine avizele legale pentru
realizarea proiectului şi se prognozează că activitatea va fi acceptată de
colectivitate, aceasta va determina modificarea stării iniţiale a unor
componente de mediu, cele mai multe influenţe fiind „cu importanţă
secundară”, iar ca durată „nesemnificative” .
Prin respectarea tuturor măsurilor prevăzute pentru diminuarea
impactului asupra factorilor de mediu se va evita afectarea semnificativă
ale acestora.
6. MONITORIZAREA
Pentru limitarea efectelor negative accidentale din perioada de execuţie a
lucrărilor, se va implementa un sistem de monitorizare a factorilor de
mediu, pentru urmărirea măsurilor de prevenire şi de intervenţie, după
caz, în vederea diminuării impactului asupra mediului înconjurător.
Se va urmări de asemenea, conformarea cu normativele în vigoare din
domeniul protecţiei mediului (gestionarea deşeurilor, etc.).
În perioada de funcţionare, planul de monitorizare a factorilor de mediu
va cuprinde:
- supravegherea şi întreţinerea corespunzătoare a spaţiilor verzi
amenajate şi ale plantelor agăţătoare din „faţadele verzi”;
- monitorizarea factorului de mediu „aer”, în vederea respectării
limitelor admise prevăzute de normativele în vigoare;
- monitorizarea factorului de mediu „zgomot” în vederea respectării
limitelor admise prevăzute de normativele în vigoare.
Monitorizarea mediului atât în perioada de execuţie, cât şi în perioada
funcţionare a obiectivului va avea drept scop aplicarea măsurilor
prevăzute în proiect şi propuse în prezentul Raport la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului, cu scopul generării unui impact minim asupra
mediului înconjurător şi asupra sănătăţii populaţiei, astfel încât să fie
respectat conceptul de dezvoltare durabilă.
Rezultatele activităţilor de monitorizare se vor prezenta autorităţilor
competente de mediu, la solicitarea acestora.
77

7. SITUAŢII DE RISC
7.1. Riscuri naturale (cutremur, inundaţii, secetă, alunecări de teren)
În conformitate cu harta zonării seismice a României (S.R.11.100/1-93)

lucrarea se situează în zona 6, cu o perioadă de revenire de 100 ani, iar în
conformitate cu Normativul P 100-1/2004 o perioadă de control (colţ) Tc
= 0,7 sec. a spectrului de răspuns.
Astfel, în cazul unui cutremur puternic, investiţia ar putea fi afectată într-o
mică măsură de către fenomene geotectonice.
Ţinând cont de distanţa apreciabilă faţă de Crişul Repede, nu există
pericol de inundaţii.
De asemenea, Studiul geotehnic elaborat nu menţionează riscuri
geomorfologice.
Riscul geotehnic este dat de constituţia litologică a terenului din zona de
influenţă a fundaţiei construcţiilor, în special a celor cu regim de înălţime
de peste P+1, astfel încât se va reţine la orice element de fundare că
adâncimea de îngheţ este de 0,8 m şi acestea vor trebui conformate ca
atare, ţinând cont de litologia terenului de fundare.
7.2. Accidente potenţiale (analiză de risc)
Riscurile de accidente sunt de tipul celor care se produc pe şantierele de

construcţii, fiind generate de indisciplină şi nerespectarea de către
personalul angajat a regulilor şi normelor de protecţia muncii sau/şi de
neutilizarea echipamentelor de protecţie.
Factorii de mediu ar putea fi afectaţi în perioada de execuţie a lucrărilor,
prin următoarele accidente potenţiale:
- scurgeri accidentale de carburanţi, uleiuri pe sol;
- emisii necontrolate provenite de la utilajele şi mijloacele auto utilizate.
Aceste tipuri de accidente nu au efecte majore asupra mediului
înconjurător, având caracter limitat în timp şi spaţiu.
Prin urmare, pentru prevenirea poluărilor accidentale se vor respecta cu
stricteţe măsurile prevăzute în proiect şi în prezentul studiu.
Securizarea locaţiei şantierului este necesară pe toată perioada de execuţie
a lucrărilor proiectate, de la începerea lucrărilor de execuţie până la
finalizarea acestora.
Pentru reducerea la minim a riscurilor este necesară respectarea perioadei
de execuţie şi respectarea cu acurateţe a proiectelor care stau la baza
execuţiei. De asemenea, este obligatorie realizarea unor depozite
securizate, pentru toate materialele de construcţii ce pot genera riscuri
printr-o manipulare improprie, închise accesului oricărui muncitor din
şantier sau altor persoane străine.
78

În perioada de funcţionare, accidentele se pot datora în principal

nerespectării regulilor de circulaţie, dar pot apare şi alte cauze (incendii,
cedarea sau degradarea unor elemente constructive, etc.).
Obiectivul nou construit este prevăzut cu mijloace de prevenire şi de
intervenţie în caz de incendiu.
7.3. Analiza posibilităţii de apariţie a unor accidente industriale cu

impact semnificativ asupra mediului
Având în vedere specificul activităţii propuse şi soluţia constructivă

adoptată prin proiect se poate aprecia că, în cazul unei exploatări
corespunzătoare nu există posibilitatea apariţiei unor accidente industriale
majore, care ar putea afecta grav factorii de mediu.
În perioada de execuţie a lucrărilor se vor respecta normativele şi
instrucţiunile specifice în domeniul construcţiilor.
În ceea ce priveşte impactul transfrontalier în caz de accidente, se
apreciază că acesta nu este semnificativ.
7.4. Planul pentru situaţii de risc
Pentru perioada execuţiei lucrărilor specifice se va elabora un plan

pentru situaţii de risc, care va cuprinde toate posibilităţile de apariţie a
unor accidente cu impact asupra mediului. De asemenea, se vor prevedea
şi măsurile de intervenţie şi diminuare a efectelor negative.
Pentru perioada de exploatare a obiectivului, titularul proiectului va
elabora şi va respecta planuri specifice pentru situaţii de risc (Plan de
prevenire şi intervenţie în caz de incendiu, Plan de prevenire şi combatere
a poluărilor accidentale, etc.).
7.5. Măsuri de prevenire a accidentelor
Măsurile ce pot fi luate în perioada de execuţie a lucrărilor, pentru

prevenirea accidentelor şi diminuarea impactului asupra mediului, sunt
următoarele:
- pregătirea personalului privind situaţiile de avarii posibile care pot să
apară în timpul execuţiei lucrărilor;
- respectarea normelor de apărare împotriva incendiilor;
- respectarea procedurilor de revizii şi reparaţii ca şi asigurarea
asistenţei tehnice corespunzătoare la executarea acestora;
- verificarea periodică şi menţinerea într-o stare tehnică corespunzătoare
a tuturor utilajelor şi mijloacelor de transport auto utilizate;
- respectarea normelor de protecţia mediului la desfăşurarea activităţilor
specifice;
79

- intervenţia rapidă în caz de poluări accidentale pentru eliminarea

- colectarea tuturor scurgerilor accidentale şi reconstrucţia ecologică a
zonelor eventual poluate.
În perioada de funcţionare măsurile de prevenire a accidentelor şi
modalitatea de răspuns vor fi stabilite în planurile elaborate (Plan de
prevenire şi intervenţie în caz de incendiu, Plan de prevenire şi combatere
a poluărilor accidentale, etc.).
.
8. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR
Elaborarea Raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

s-a realizat într-o deplină colaborare cu proiectantul lucrărilor şi cu
beneficiarul, nefiind întâmpinate dificultăţi din punct de vedere tehnic sau
practic.
Se menţionează unele dificultăţi privind utilizarea anumitor informaţii,
care nu au fost disponibile la data elaborării prezentului raport, dar care ar
fi fost utile cu scopul evaluării şi prognozării impactului: harta strategică
de zgomot a oraşului, cadastrul verde - aceste documentaţii fiind în curs
de elaborare.
9. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC
9.1. Descrierea activităţii propuse
Investiţia urmăreşte construirea unui complex multifuncţional cu parcaje

supraetajate, în zona centrală a municipiului Oradea (zona Tribunalului),
respectiv crearea de 460 locuri de parcaje şi spaţii cu alte destinaţii
(servicii, birouri).
Terenul şi clădirile situate pe terenul pe care se va realiza investiţia sunt în
proprietatea Municipiului Oradea, înscris în CF nr. 75862 Oradea şi sunt
în folosinţa Secţiei de Boli Infecţioase şi Hepatice a Spitalului Judeţean de
Urgenţă Oradea, dar şi o proprietate particulară cu o construcţie, care
necesită demolare.
o dată cu mutarea acestui spital într-o altă locaţie, se eliberează terenul pe
Investiţia face parte din programul de construire de parcări supraterane şi
subterane în zona instituţiilor publice din zona centrală a municipiului
Oradea.
80

Scopul principal al proiectului este:

- îmbunătăţirea condiţiilor de parcare/garare a autoturismelor din
municipiul Oradea,
- creşterea calităţii infrastructurii sociale,
- fluidizarea traficului în oraş şi reducerea timpului de călătorie.
Pentru integrarea clădirii parcării supraetajate în fondul construit al zonei
centrale a municipiului Oradea şi pentru a creşte eficienţa economică a
investiţiei se propun şi spaţii cu destinaţie comercială sau servicii.
Oportunitatea investiţiei derivă din faptul că, zona centrală a orasului
suferă cel mai mult din cauza creşterii importante a numărului
autoturismelor din zonă precum şi din lipsa posibilităţilor de parcare.
Astfel, proiectul va contribui la îmbunătăţirea condiţiilor de parcare a
autoturismelor din zonă.
Complexul multifuncţional va cuprinde mai multe funcţiuni:
Clădirea de parcaj principală va avea 2 intrări carosabile separate având în
total 2 fluxuri de intrare şi 2 fluxuri de ieşire (dinspre strada Franz
Tribunalului, până în strada Schubert (în faţa clădirii multifuncţionale) cu
două sensuri.
vârf.
Perioada de execuţie propusă pentru realizarea investiţiei este de 12 luni.
Situaţia ocupării definitive de teren:
- Suprafaţa terenului luat în calcul: 4.506 mp, din care pentru Etapa I :
2600 mp
- Suprafaţa construită la sol a clădirii de parcaje supraetajate: 2.264 mp
- Suprafaţa construită la sol a clădirii de birouri: 317 mp
- Accese carosabile de racord la reţeaua stradală existentă: 280 mp
- 6 locuri de parcare la nivel în faţa clădirii de birouri
- Trotuare de racord la reţeaua stradală existentă: 190 mp
- Spatii verzi: 1500 mp.
81

9.2. Metodologia utilizată în evaluarea impactului asupra mediului
Pentru evaluarea impactului asupra mediului privind amplasamentul

propus pentru proiect, s-a utilizat metoda analizei ABC/XYZ –
EVALTIM (Eva Peter, E.A. Lörinczi, 1999), care este o metodă
multicriterială.
Astfel, conform acestei metode se pot împărţi calitativ influenţele unei
activităţi specifice asupra mediului înconjurător în trei clase de
importanţă (A, B, C):
A – importantă ( ); necesită o acţionare rapidă
B - mai puţin importantă ( ); reclamă măsuri eficiente în termen mediu
C - neimportantă/ de importanţă secundară (☺ ☺).
Există şi o clasă suplimentară care indică un deficit de informaţii („?”).
Criteriile folosite sunt:
În acest caz, clasele de influenţă devin:
A - legislaţia nu se respectă, se neglijează
B - legislaţia se respectă parţial, dar sunt necesare îmbunătăţiri
C - legislaţia se respectă în totalitate.
C2. Acceptarea activităţii propuse de către colectivitate
Clasele de influenţă devin:
A - activitatea stă sub critică de durată, criticile găsesc unanimitate
B - criticile nu sunt unanime
C - nu sunt cunoscute critici publice considerabile.
C3. Evaluarea impactului activităţii propuse asupra mediului
înconjurător prin situaţia componentelor de mediu şi a surselor de
poluare
În acest caz, împărţirea calitativă a influenţelor unei activităţi asupra
factorilor de mediu în trei clase de importanţă (A, B, C) devine:
A - importantă; cu risc ecologic mare, pericol de deranjamente şi urmări
ecologice negative, volume critice mari de ape reziduale şi de emisii,
substanţe foarte toxice, radioactive, cancerigene, explozive, cu
periculozitate, reclamă acţionare rapidă;
B - mai puţin importantă; cu risc ecologic mediu, pericol mediu de
deranjamente şi urmări ecologice, volume medii critice de ape reziduale şi
de emisii, substanţe cu toxicitate medie, cu explozivitate medie, cu
periculozitate medie; reclamă măsuri eficiente în termen mediu;
C - neimportantă/ de importanţă secundară; fără risc ecologic şi
deranjamente.
82

Pentru a clasifica cantitativ influenţele activităţii propuse asupra

mediului înconjurător, în funcţie de durata posibilă, se foloseşte în
completare analiza XYZ.
Împărţirea în trei clase în cadrul analizei XYZ se prezintă astfel:
X - influenţe de durată ();
Y - influenţe temporare ( );
Z - influenţe nesemnificative (☺☺).
Combinarea analizei ABC cu XYZ are ca scop, atât calitativ cât şi
cantitativ, evaluarea finală a impactului activităţii propuse prin proiect,
asupra mediului înconjurător.
Evaluările pe baza analizei efectuate se prezintă într-un tabel, iar pentru
evaluarea finală se însumează numărul de încadrări pentru fiecare clasă,
grupate pe criterii, fără a ţine cont de cele notate cu "Nu este cazul".
Separat se ţine cont de numărul total de deficit de informaţii.
9.3. Impactul prognozat asupra mediului
Impactul prognozat pe componente de mediu se prezintă astfel:
9.3.1. Apa
În perioada execuţiei normale a lucrărilor de construcţie nu se poate

produce niciun fel de impact asupra factorului de mediu apă.
Prin asigurarea evacuării corespunzătoare a apelor uzate, atât în perioada
de construcţie cât şi în perioada de funcţionare a obiectivului, se va evita
poluarea apelor de suprafaţă sau subterane.
Execuţia lucrărilor nu necesită deversarea unor deşeuri sau produse
secundare pe suprafaţa solului şi nici de ape uzate, care ar putea duce la
poluarea apelor subterane.
Apele uzate provenite de la organizarea de şantier pot fi considerate surse
potenţiale de poluare (doar în cazul unor poluări accidentale), care pot fi
mult diminuate sau eliminate printr-o bună organizare a lucrărilor.
Se menţionează că, lucrările de execuţie au un caracter temporar, astfel
încât eventualele influenţe asupra apelor vor fi limitate în timp.
În perioada de funcţionare a obiectivului, apele uzate vor fi evacuate în
reţeaua publică de canalizare (cu respectarea limitelor admise de
Normativul NTPA002/2005 privind calitatea apelor evacuate), astfel încât
activitatea propusă nu va avea impact asupra factorului de mediu apă.
9.3.2. Aer
În perioada de execuţie emisiile din sursele mobile vor fi dispersate în

zona de execuţie a lucrărilor şi vor avea caracter temporar, fără a afecta
semnificativ calitatea aerului din zonă.
83

Sursele de emisie a poluanţilor atmosferici specifice obiectivului studiat

sunt surse la sol sau în apropierea solului, deschise (cele care implică
manevrarea pământului şi materialelor) şi mobile, surse libere, deschise,
nedirijate (cele provenite din trafic). Ca urmare aceste surse nu pot fi
evaluate în raport cu prevederile OM 462/1993 şi nici cu alte normative
referitoare la emisii.
Datorita circulaţiei curenţilor de aer dispersia emisiilor şi diminuarea
concentraţiilor este facută permanent.
Emisiile din sursele mobile vor fi dispersate în zona de execuţie a
lucrărilor, nivelul imisiilor în zonă fiind influenţat şi de traficul rutier de
pe străzile învecinate.
Având în vedere că activitatea de execuţie va fi cu caracter temporar şi
localizat la zona de lucru, impactul asupra aerului în perioada de
construcţie va fi nesemnificativ.
În perioada de funcţionare a parcării vor rezulta emisii de poluanţi în
aer, constând în principal din gazele de eşapament provenite de la traficul
auto. Se menţionează că, prin realizarea parcării (crearea de locuri de
parcare), se va reduce semnificativ nivelul de poluare a aerului în zona
centrală a oraşului, din acest punct de vedere investiţia va avea un efect
benefic pentru sănătatea populaţiei. De asemenea, se vor îmbunătăţi
condiţiile de parcare în zonă, faţă de situaţia actuală, având în vedere că în
prezent parcarea autoturismelor se realizează în mod neorganizat, pe
străzile din vecinătatea obiectivului propus (Tribunalului, Gheorghe Dima
şi Franz Schubert).
Impactul emisiilor de poluanţi în perioada de funcţionare se poate aprecia
ca fiind nesemnificativă, având în vedere măsurile constructive prevăzute
în proiect pentru reducerea acestor emisii.
Astfel, se poate aprecia că gradul de poluare a aerului în zonă, datorat
traficului auto din parcarea colectivă, nu va creşte semnificativ, faţă de
situaţia existentă la ora actuală (traficul auto pe străzile învecinate şi
parcarea autovehiculelor direct pe stradă).
Poluanţii emişi în atmosferă sunt supuşi unui proces de dispersie, proces
ce depinde de o serie de factori care acţionează simultan: proprietăţile
fizico-chimice ale substanţelor, factorii meteorologici, care caracterizează
mediul aerian în care are loc emisia poluanţilor, factori ce caracterizează
zona în care are loc emisia (orografia si rugozitatea terenului).
Variaţiile de temperatura influenţează dispersia şi transportul poluanţilor.
Dintre factorii meteorologici, hotărâtori în dispersia poluanţilor sunt
vântul,
caracterizat prin direcţie şi viteză şi stratificarea termică a atmosferei.
Ţinand cont de modernizarea parcului auto aflat în circulaţie şi de
calitatea carburanţilor actuali, precum şi de măsurile de protecţie
prevăzute se estimează încadrarea calităţii aerului în limitele prevăzute
84

de STAS 12574 - 87 şi Ordinul MAPPM 592/2002, pentru toţi poluanţii

de trafic.
Chiar dacă se prognozează că nu vor exista depăşiri ale valorilor limită în
cazul poluanţilor proveniţi din parcare, pentru a cunoaşte exact nivelul
poluării aerului în zonă, se recomandă ca după punerea în funcţiune a
obiectivului şi stabilizarea circulaţiei în zonă, să se efectueze măsurători
ale concentraţiei noxelor din trafic (inclusiv zgomot). În cazul în care
valorile determinate prin măsurători vor depăşi limitele prevăzute în
normativele în vigoare, beneficiarul va intreprinde acţiuni pentru
reducerea poluării.
Se menţionează că, impactul emisiilor asupra sănătăţii populaţiei este
prezentat detaliat în Studiul de sănătate elaborat de SC ARTIMED SRL
Oradea (depus la APM Bihor).
9.3.3. Sol
Având în vedere specificul activităţii propuse şi amplasarea în centrul

oraşului (mediu puternic antropizat), proiectul de investiţie analizat nu
presupune apariţia unor surse majore de poluare a solului.
Sursele potenţiale de poluare a solului în perioada de execuţie a

lucrărilor pot fi:
- scurgerile accidentale ale carburanţilor, uleiurilor, pe sol;
- utilajele şi mijloacele de transport auto utilizate în perioada
execuţiei (tasare);
- emisiile atmosferice.
Sursele accidentale de poluare pot apărea ca urmare a avariilor de mică
sau mare amploare, cu deversări de lichide pe sol (scurgeri datorate
neetanşeităţilor, deversări din mijloace de transport auto). Astfel, ca
urmare a lucrărilor preconizate a se executa în zonă, în cazuri accidentale
poate avea loc poluarea solului cu produse petroliere.
Având în vedere caracterul temporar al lucrărilor de execuţie se poate
prognoza că impactul asupra solului nu va fi de durată, având în vedere că
la terminarea lucrărilor sunt prevăzute lucrări de refacere a mediului
(amenajare de spaţii verzi).
În concluzie, dacă prevederile proiectului vor fi respectate şi se va avea în
vedere o anumită disciplină tehnologică, impactul din punct de vedere al
poluării asupra solului va fi moderat şi se va manifesta doar pe perioada
de execuţie a lucrărilor.
În perioada de funcţionare respectiv de exploatare a parcării nu vor

exista surse majore de poluare, care ar putea afecta solul. Pentru protecţia
solului vor fi amenajate platforme, rampe betonate, racordate la reţeaua de
canalizare pluvială.
85

Emisiile atmosferice din traficul auto, în cazul unor concentraţii

semnificative de poluanţi pot cauza poluarea solului, dintre care NOX,
SO2 şi metalele grele (în special Pb) sunt cei mai periculoşi pentru
contaminarea solului. Precipitaţiile, odată cu spălarea atmosferei de
poluanţi şi depunerea acestora pe sol, spală şi solul, ajutând la transportul
poluanţilor spre emisari. Astfel, precipitaţiile pot favoriza poluarea solului
în adâncime, inclusiv a apei freatice.
Prin urmare, în perioada de funcţionare nu se prognozează impact
semnificativ asupra factorului de mediu sol.
Prin măsurile luate în România privind modernizarea parcului auto şi a
acţiunilor desfăşurate în scopul reducerii emisiilor din transporturi,
compoziţia gazelor de eşapament s-a modificat în sensul diminuării
emisiilor de particule în suspensie solidă, emisiilor de NOX, SO2, a CO2, a
plumbului şi a COV-urilor. Prin urmare, s-a diminuat şi riscul
contaminării solului din aceste surse.
9.3.4. Subsol
Prin specificul activitatii, proiectul propus nu va afecta geologia

subsolului.
În perioada de execuţie a lucrărilor pot avea loc evenimente accidentale
(scurgeri de produse petroliere pe sol), care pot duce la o poluare a solului
şi subsolului, implicit a apei freatice pe o perioadă limitată, dar poluările
vor fi locale.
Se prognozează că, în caz de accidente, poluările vor fi izolate şi nu vor
avea o intensitate mare, acţionându-se în scopul depoluării în timp util.
9.3.5. Biodiversitatea
Impactul asupra biodiversităţii se va manifesta în principal în etapa de

realizare a proiectului, având în vedere că, activităţile de construcţie pot
constitui un factor de perturbare şi stres pentru componentele
biodiversităţii.
Sursele de poluare aferente activităţilor prevăzute prin proiect, care pot
avea efecte asupra florei şi faunei în perioada de construcţie sunt
următoarele:
- activităţile de şantier prin transportul şi manipularea de materiale,
prin generarea de poluanţi specifici utilajelor şi mijloacelor de
transport (NOx, SO, SO2, CO, metale grele, pulberi) şi zgomot;
- accidentele rezultate ca urmare a traficului de şantier pot genera
scurgeri de carburanţi, uleiuri care deversate pe suprafata solului
pot afecta flora şi fauna.
Astfel, principalele efecte negative asupra ecosistemelor în perioada de
execuţie se pot datora poluării fizice (creşterea nivelului de zgomot şi a
86

vibraţiilor) şi poluării chimice (generarea de poluanţi de trafic) cu efect în

special asupra speciilor/habitatelor din imediata vecinătate.
Utilajele şi echipamentele utilizate în perioada de execuţie a lucrărilor nu
produc vibraţii şi nici zgomote peste limita admisibilă, prin urmare nu se
impun măsuri speciale de protecţie, cu excepţia respectării măsurilor
prevăzute pentru diminuarea zgomotului şi emisiilor în aer.
Având în vedere amplasamentul ales pentru realizarea proiectului, în zonă
nu există arii naturale protejate, astfel încât nu se pune problema de
pierdere a unor habitate sau de dispariţie a unor specii protejate.
În ceea ce privesc speciile de păsări şi lilieci, acestea pot fi deranjate în
perioada de realizare a lucrărilor, dar având în vedere diversitatea
mediilor de viaţă şi faptul că aceste perturbări vor fi doar temporare,
considerăm că aceste specii nu vor fi afectate în mod semnificativ. În
plus există posibilitatea ca acestea să se refugieze în zonele învecinate.
Pentru realizarea proiectului nu se vor ocupa sau scoate din circuitul
natural suprafeţe noi de teren, având în vedere că, pe amplasamentul
ales există construcţii, care vor fi demolate şi se va da o nouă folosinţă
terenului astfel degajat.
Datorită faptului ca lucrările de construcţii se vor realiza pe un teritoriu
relativ restrâns şi pe o perioadă limitată (perioada de execuţie de 12 luni),
impactul asupra biodiversităţii poate fi apreciat ca fiind nesemnificativ,
iar eventualele deranjamente provocate vor fi cu caracter temporar.
Poluanţii, care pot afecta calitatea aerului atmosferic, apei şi solului în

perioada de funcţionare şi care ar putea influenţa implicit
biodiversitatea, sunt cei rezultaţi din traficul auto în zona parcării.
Impactul proiectului asupra faunei rămâne nesemnificativ, deoarece acesta
propune modificări ale mediului urban, unde predomină specii general
răspândite fără o valoare cinegetică deosebită.
Având în vedere măsurile constructive prevăzute în proiect pentru
protecţia împotriva zgomotului şi pentru reţinerea emisiilor în aer, se
poate aprecia că, impactul generat de proiect asupra biodiversităţii dupa
punerea sa în folosinţă, este nesemnificativ, fără influenţe majore asupra
speciilor de plante şi animale din zonă.
9.3.6. Peisajul
Perioda de construcţie reprezintă o etapă cu durată limitată şi se consideră

că nu va afecta semnificativ peisajul din zonă. În perioada de execuţie nu
este necesar să se prevadă amenajări peisagistice.
Odată cu realizarea obiectivului schimbarea în peisaj este importantă şi
definitivă asupra zonei.
87

Prin soluţiile constructive propuse în proiect se va asigura încadrarea

perfectă a noului obiectiv în peisajul zonei, cu un efect pozitiv în ce
priveşte impactul vizual.
Stilul de arhitectură folosit, soluţiile constructive moderne adoptate (cu
“faţade verzi”) precum şi amenajarea unor spaţii verzi vor asigura
îmbunătăţirea peisajului urban comparativ cu situaţia actuală, pe
amplasament existând clădiri în stare avansată de degradare, care urmează
a fi demolate.
9.3.7. Mediul social şi economic
Din analiza necesităţii investiţiei şi a avantajelor oferite de realizarea

acesteia rezultă că, proiectul „Complex multifuncţional cu parcaje
supraetajate” va avea un impact pozitiv asupra mediului social şi
economic din Oradea.
9.3.8. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural
Investiţia propusă nu va avea un impact semnificativ asupra condiţiilor

etnice şi culturale din zonă şi nu va afecta obiectivele din patrimoniul
cultural, nefiind necesare măsuri speciale pentru protecţia acestora.
9.4. Identificarea şi descrierea zonei în care se resimte impactul
Impactul asupra mediului va fi resimţit strict pe zona execuţiei lucrărilor

în cazul unui proces tehnologic normal, doar în cazul unor accidente
majore poluarea aerului, solului, subsolului şi a apelor freatice poate fi
resimţită pe o suprafaţă mai mare, şi poate fi de durată în timp.
Pentru evitarea afectării semnificative a mediului sunt prevăzute măsuri
speciale de protecţie.
9.5. Măsurile de diminuare a impactului pe componente de mediu
9.5.1. Apa
Deoarece pe durata execuţiei lucrărilor şi în perioada funcţionării nu s-a

prognozat impact semnificativ asupra apelor, nu se impun măsuri sau
amenajări speciale pentru protecţia acestora.
În perioada de execuţie, pentru prevenirea scurgerilor accidentale de
produse petroliere, care pot fi antrenate de precipitaţii, întretinerea
utilajelor, schimbul de ulei, etc. se vor face periodic, conform graficelor şi
specificatiilor tehnice, la ateliere specializate.
Pentru evitarea antrenării poluanţilor ajunşi accidental pe sol, şi care s-ar
putea infiltra în apele subterane, se vor lua măsuri specifice:
88

- organizarea de şantier trebuie să fie stabilită astfel încât să nu aducă

prejudicii mediului natural sau uman (prin producerea unor accidente
cauzate de traficul rutier din şantier, de manevrarea materialelor, prin
descarcărea accidentală a maşinilor care transportă materialele)
- verificarea periodică şi menţinerea într-o stare tehnică corespunzătoare
a tuturor utilajelor
- respectarea normelor specifice de protecţia muncii şi protecţia
mediului, la lucrările care se execută.
Materialele de construcţie în vrac se vor depozita în spaţii închise sau vor
fi acoperite până vor fi utilizate.
Şantierul va fi împrejmuit cu panouri de protecţie pentru a împiedica
antrenarea materialelor de construcţie depozitate, de către apele pluviale
sau de către vânt.
În perioada de funcţionare a obiectivului, apele uzate menajere vor fi
colectate şi evacuate, împreună cu apele pluviale, în reţeaua de canalizare
publică a municipiului Oradea. Pentru evitarea impactului obiectivului
asupra factorului de mediu apă, se recomandă:
- asigurarea funcţionării corecte a tuturor instalaţiilor
- supravegherea sistemului de colectare şi evacuare a apelor uzate
menajere şi pluviale.
De asemenea, se vor respecta cu stricteţe prescripţiile tehnice privind
izolarea şi etanşeitatea întregii reţele de canalizare din obiectiv.
Se va elabora un Plan de prevenire şi combatare a poluărilor accidentale
şi se va dota obiectivul cu materiale absorbante specifice pentru
intervenţia în cazul unor evenimente de poluare accidentală (scurgeri de
produse petroliere de la autovehicule, etc.).
9.5.2. Aer
Având în vedere ca sursele de poluare asociate activităţilor care se vor

desfăşura în perioada de execuţie a lucrărilor sunt surse libere, deschise
şi au cu totul alte particularităţi decât sursele aferente unor activităţi
industriale sau asemănătoare, nu se poate pune problema unor instalaţii de
captare - epurare - evacuare în atmosferă a aerului impurificat/gazelor
reziduale.
Pentru protecţia aerului, în perioada de execuţie a lucrărilor, se vor
respecta normele în vigoare. Transportul materialelor se va efectua astfel
încât să nu fie antrenate particule în aer, după caz prin udarea drumurilor
de acces în funcţiile de condiţiile climatice din perioada executării
lucrărilor.
Astfel, ca măsuri de diminuare a impactului asupra aerului se pot
menţiona:
- organizarea lucrărilor de şantier cu dotări moderne, care să reducă
emisiile de poluanţi în aer; concentrarea într-un singur amplasament
89

este benefică pentru diminuarea zonei de impact şi permite o

exploatare controlată şi corectă;
- folosirea utilajelor dotate cu motoare performante cu emisii reduse
de noxe;
- activităţile care produc mult praf vor fi reduse în perioadele cu vânt
puternic sau se va urmări umectarea mai intensă a suprafeţelor;
- reducerea timpului de mers în gol a motoarelor utilajelor şi
mijloacelor de transport auto;
- detectarea rapidă a eventualelor neetanşeităţi sau defecţiuni şi
intervenţia imediată pentru eliminarea cauzelor;
- stropirea ciclică cu apa pe căile de transport şi suprafeţele de lucru,
care produc praf, în vederea reducerii până la anulare a poluării cu
pulberi.
Pentru perioada de funcţionare s-au prevăzut în proiect măsuri
constructive pentru reducerea emisiilor de pe amplasamentul parcării.
Accesul în parcare se va permite doar autoturismelor şi autovehiculelor
uşoare, cu sarcina totală autorizată de max. 3,5 tone.
Va fi asigurată ventilarea naturală pe cele două faţade diametral opuse
nord-sud, în suprafaţa de 51% din suprafaţa pereţilor laterali; suprafaţa
liberă perimetrală reprezintă pentru fiecare nivel între 5-9% din aria utilă
a nivelului respectiv; distanţa dintre faţadele libere deschise este de 46-
48m.
Pentru reţinerea emisiilor poluante s-au prevăzut faţade de tip „faţadă
verde”, susţinută de raster de lemn pe structură metalica (pergolă) care va
constitui suportul pentru plantele agăţătoare. Aceasta este prevăzută de la
nivelul parapetului din beton cu h = 1,0m, până la tavan. De asemenea, se
va amenaja spaţiul verde din jurul construcţiei, iar pe faţade vor fi
prevăzuţi şpaleţi pentru a ajuta plantele agăţătoare să se ridice până la
cotele superioare ale faţadelor, astfel încât să se creeze un ecran vizual,
absorbant al emisiilor din parcare.
Se menţionează că, această soluţie adoptată, asigură implicit şi protecţia

împotriva eventualelor deranjamente, care ar fi putut fi provocate de
luminile farurilor autovehiculelor din parcare. Pentru evitarea acestor
fenomene, pe timpul nopţii se vor utiliza cu precădere spaţiile de parcare
de la subsol şi parter.
90

9.5.3. Sol
În perioada de execuţie a lucrărilor se vor lua toate măsurile de protecţie,

conform normelor tehnice de securitate pentru evitarea scurgerilor
accidentale de carburanţi sau lubrifianţi pe sol.
Betonul se va pune în operă fiind transportat direct cu betoniera de la cea
mai apropiată staţie de betoane.
Depozitul de material vegetal şi decopertă va constitui un depozit
temporar pentru uscarea şi încărcarea în autobasculante a pământului
excavat.
Impactul produs de lucrările de organizare de şantier asupra factorului de
mediu sol va fi neglijabil şi nu va conduce la modificări majore în
structura acestuia.
Temporar pot apărea fenomene de compactare şi tasare în perioada
execuţiei prin circulaţia utilajelor.
Accidental, în timpul execuţiei lucrărilor, s-ar putea deversa pe sol
substanţe cu caracter poluant de tipul combustibili, lubrifianţi şi
reziduurile acestora, care vor fi culese pe materiale absorbante specifice şi
depozitate în locuri speciale pentru a fi tratate ca deşeuri cu conţinut
periculos.
Nu se vor utiliza substanţe sau preparate chimice periculoase, care să
afecteze solul şi subsolul.
Prin urmare, în perioada de execuţie se vor respecta următoarele măsuri

de prevenire respectiv diminuare a impactului:
- respectarea normelor de protecţia mediului la desfăşurarea
activităţilor specifice de execuţie;
- colectarea, depozitarea şi evacuarea corespunzătoare a tuturor
tipurilor de deşeuri;
- alimentarea cu carburanţi a utilajelor şi mijloacelor de transport
auto în staţii de distribuţie autorizate;
- verificarea periodică şi menţinerea într-o stare tehnică
corespunzătoare a tuturor utilajelor şi mijloacelor de transport auto
utilizate;
- intervenţia rapidă în caz de avarii accidentale pentru eliminarea
- colectarea tuturor scurgerilor accidentale, şi reconstrucţia ecologică
a zonelor eventual poluate.
91

În perioada de funcţionare, pentru protecţia solului, platformele vor fi

betonate şi racordate la canalizarea publică din zonă. Se vor respecta
următoarele măsuri pentru prevenirea poluării solului:
- organizarea managementului deşeurilor pe amplasament: colectare
selectivă în recipiente adecvate şi eliminare controlată prin
intermediul unor agenţi economici autorizaţi;
- întreţinerea generală a spaţiilor de parcare şi auxiliare;
- organizarea riguroasă a semnalizării traficului, astfel încât să fie
asigurată fluidizarea traficului, evitarea blocajelor şi minimizarea
accidentelor de circulaţie;
- întreţinerea corespunzătoare a reţelei de canalizare;
- întreţinerea spaţiilor verzi amenajate în jurul construcţiei parcării.
9.5.4. Subsol
Ţinând cont că, activitatea nu va produce schimbări în mediul geologic,

nu există un risc major privind impactul asupra elementelor mediului,
astfel încât nu se impun măsuri speciale de protecţie, respectându-se
măsurile prevăzute pentru protecţia solului şi apelor subterane (prezentate
la capitolele anterioare).
După finalizarea lucrărilor şi dezafectarea şantierului se va trece la etapa
de refacere a mediului şi amenajarea spaţiilor verzi din jurul construcţiei.
9.5.5. Biodiversitatea
Pentru protecţia biodiversităţii, în perioada de execuţie se va căuta ca

lucrările să se desfăşoare organizat, iar deplasarea utilajelor grele se va
desfăşura pe drumurile desemnate, cu respectarea strictă a prevederilor
proiectului.
Se vor folosi utilaje şi mijloace de transport auto silenţioase, respectându-
se instrucţiunile de lucru specifice pentru a reduce la minim riscul de
poluare şi zgomotul produs de aceste utilaje.
Se va urmări să nu existe scurgeri de ulei sau combustibil, iar utilajele
defecte, utilităţile aferente inutile, cauciucuri, bidoane, subansamble din
metal ş.a., vor fi îndepărtate din zonă.
Vor fi desemnate pe amplasament puncte de colectare a deşeurilor, un
punct sanitar, tomberoane, toalete ecologice mobile precum şi un punct de
P.S.I. Se va evita efectuarea lucrărilor de construcţii în timpul nopţii
pentru protecţia speciilor de animale cu activitate nocturnă (chiroptere).
După finalizarea lucrărilor, se va efectua reconstrucţia ecologică cât mai
grabnică a spaţiilor afectate de şantier şi se vor amenaja spaţiile verzi în
jurul construcţiei, cu lucrări de întreţinere periodică.
92

Pentru aspectele cauzatoare de impact în perioada de funcţionare sunt

prevăzute măsuri constructive de ameliorare în proiectul elaborat pentru
investiţie (diminuarea zgomotului şi emisiilor în aer).
Amenajarea unor spaţii verzi în jurul obiectivului şi utilizarea faţadelor de
tip “faţadă verde” va asigura crearea de condiţii pentru îmbunătăţirea
calităţii mediului şi implicit protecţia florei şi faunei.
.
9.5.6. Peisajul
În perioada de execuţie, afectarea peisajului se poate evita printr-o

organizare corespunzătoare a şantierului, cu respectarea normelor în
vigoare (împrejmuire, etc.).
După terminarea lucrărilor de execuţie, se vor efectua lucrările de
amenajare pentru protecţia mediului, prin realizarea spaţiilor verzi şi
întreţinerea periodică ale acestora.
Nu sunt necesare măsuri speciale pentru diminuarea impactului asupra
peisajului, având în vedere că, implementarea proiectului va avea un
impact pozitiv asupra acestui factor de mediu.
9.5.7. Mediul social si economic
Nu se impun măsuri speciale, având în vedere că nu se prognozează un

impact negativ asupra mediului social şi economic.
9.5.8. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural
Nu se impun măsuri speciale de protecţie, având în vedere că nu se

prognozează un impact semnificativ asupra condiţiilor culturale şi etnice
respectiv patrimoniului cultural din zonă.
9.6. Concluzii majore care au rezultat din evaluarea impactului

asupra mediului
Concluziile care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului

înconjurător, conform Metodei de evaluare ABC/XYZ - EVALTIM,
pentru proiectul:

sunt următoarele:

Cu toate că obiectivul analizat deţine avizele legale pentru realizarea

proiectului şi se prognozează că activitatea va fi acceptată de
colectivitate, aceasta va determina modificarea stării iniţiale a unor
componente de mediu, cele mai multe influenţe fiind „cu importanţă
secundară”, iar ca durată „nesemnificative” .
93

Având în vedere condiţiile de amplasament şi soluţia constructivă

modernă adoptată, se poate afirma că implementarea proiectului nu va
afecta semnificativ factorii de mediu, cu condiţia respectării
măsurilor prevăzute în proiect şi recomandate în prezentul studiu.
Apreciem că, obiectivul se încadrează în cerinţele de emitere a
Acordului de Mediu necesar promovării investiţiei, drept pentru care
propunem continuarea procedurii de emitere a acestuia, datele
prezentate putând fi considerate suficiente pentru fundamentarea
deciziei autorităţii competente de mediu.
9.7. Prognoza asupra calităţii vieţii/standardului de viaţă şi asupra

condiţiilor sociale în comunităţile afectate de impact
În vederea evaluării impactului proiectului asupra sănătăţii populaţiei,

calităţii vieţii şi condiţiilor sociale s-a realizat un Studiu de impact
asupra sănătăţii populaţiei şi mediului înconjurător din zona de
amplasare, construcţie, amenajare şi funcţionare a obiectivului
„Complex multifuncţional Zona Tribunalului Oradea”, de către
societatea SC ARTIMED SRL Oradea, în cadrul căruia s-a analizat
potenţialul risc pentru sănătatea populaţiei generat de obiectiv.
Studiul s-a axat în principal pe identificarea pericolelor şi cuprinde
informaţii despre pericolul respectiv şi stabilirea dacă efectul nociv
stabilit se regăseşte în cazul obiectivului dat (în condiţii de funcţionare
normală).
În continuare se prezintă aspecte din studiul de specialitate realizat,
precum şi concluziile rezultate în urma acestui studiu.
Amplasarea obiectivelor economico-sociale în zonele populate se face în
conformitate cu Normele de igienă şi recomandările privind mediul de
viaţă al populaţiei stabilite prin Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 536/1997
(actualizat până la data de 30 aprilie 2008).
Situaţia actuală
Amplasamentul propus pentru realizarea proiectului este ocupat de două
corpuri principale de clădire şi anexe ale acestora având funcţionalitatea
de Secţie Clinică a Spitalului de Boli Infecţioase. Această unitate este
unitate cu risc pentru sănătatea populaţie, iar în măsura declaşării unor
evenimente epidemice majore, acest risc creşte foarte mult.
Conform Ord. M.S. 536/1997 „Unităţile care, prin specificul activităţii
lor necesită protecţie specială (spitale, centre de sănătate, creşe,
grădiniţe, etc.) se vor amplasa astfel încât să li se asigure o

, de arterele de circulaţie sau

de zonele urbane aglomerate”. În prezenta situaţie această zonă nu a fost

instituită. Unitatea sanitară nu are staţie de epurare a apelor uzate, doar
tanc septic, pentru infectele de spital de boli infecţioase.
94

De asemenea, în apropierea unor blocuri de locuinţe din str. Republicii

A4, A6 au fost amenajate pe domeniul public garaje din tablă,
nerespectând toate dispoziţiile legale ale Ord. M.S. 536/1997.
Situaţia propusă
Tot conform acestei normativ amplasamentul propus respectă dispoziţiile
art. 4: „Unităţile de mică industrie, comerciale şi de prestări servicii, care
pot crea riscuri pentru sănătate sau disconfort pentru populaţie prin
producerea de zgomot, vibraţii, mirosuri, praf, fum, gaze toxice sau
iritante, etc.

Distanţa se măsoară între faţada locuinţei

şi perimetrul unităţii. Pentru unităţile sus-menţionate se vor asigura

mijloace adecvate de limitare a nocivităţilor, astfel încât să se încadreze
în normele din standardele în vigoare”. Aceste măsuri sunt respectate
prin proiect.
SC ARTIMED SRL Oradea a efectuat de asemenea un studiu

sociologic, care a vizat analiza poziţiei subiective a vecinătăţii, faţă de
construirea parcării, pe următoarele direcţii de analiză: poziţia subiectivă a
celor chestionaţi faţă de efectele traficului şi o estimare a influenţei
parcării în acest sens, părerea intervievaţilor cu privire la utilitatea şi
locaţia parcării, experienţa personală cu privire la parcarea în zonă.
În cadrul studiului sociologic s-a realizat eşantionări prin chestionare care
cuprind întrebări de opinie având o scală de intensitate sufucient de
detaliată pentru a surprinde nuanţe relevante din partea respondeţilor.
Baza de date rezultată în urma realizării interviurilor a fost prelucrată şi
analizată statistic.
Populaţia analizată: estimativ 1800 de persoane, ce sunt expuse constant
la condiţiile de mediu din zonă. Zona a fost delimitată în funcţie de
impactul potenţial asupra sănătăţii şi a calităţii vieţii generat de
construcţia parcării, rezultând străzile: Republicii de la intersecţia cu
Parcul Traian la intersecţia cu Snagovului, Parcul Traian, G. Enescu,
Tribunalului, F.chubert, G.Dima, Snagovului. Chestionarele s-au aplicat
pe un eşantion reprezentativ de 652 de persoane, cu o eroare de
eşantionare de 3% la un nivel de încredere de 0,95.
Rezultate:
Poziţia subiectivă faţă de construcţia parcării:
Este nevoie de mai multe locuri de parcare în zonă Da 91,1%

Nu 8,9%
Acord cu privire la construirea unei Da 79,3%

parcări supraetajate în zonă Nu 8,9%
Nu mă pot pronunţa 6,9%
95

Acord cu privire la locul parcării supraetajate Da 68,4%

în zonă Nu 30,1%
Nu cunosc zona 1,5%
Tip activitate Total

Acord cu locul proiectat Rezident Instituţie Firmă privată
al complexului de
parcare
Da 92 161 193 446
Nu 89 53 54 196
Nu cunosc zona 0 8 2 10
Total 181 222 249 652
Poziţia subiectivă faţă de utilitatea parcării:
Motive pentru Acord Acord Dezacord Dezacord Nerelevant Total

realizarea parcării puternic puternic
Reducerea timpul 53,4 % 25,8 % 6,2 % 1,9 % 12,5 % 648
afectat parcării
Siguranţa maşinii 54,7 % 24,9 % 5,9 % 1,9 % 12,7 % 647
Decongestionarea 51,1 % 26,5 % 6,3 % 2% 14,1 % 646
traficului în zonă
Disconfortul creat de 46,7 % 26,9 % 6,2 % 2,2 % 18 % 643
parcările ilegale
Impulsionează 28,7 % 32, 6% 10,3% 2,3 % 26,1% 641
activitatea economică
în zonă
Zona devine mai 28,4 % 30,6% 13,8% 2,2 % 24,7% 644
atractivă în general

a) Privind experienţa parcării – în această parte s-au folosit întrebări

filtru pentru a suprinde opinia celor ce folosec de obicei
autoturismul pentru deplasarea în zonă, astfel:
- aprox 49,5 % depun un efort considerabil pentru găsirea unui
loc de parcare;
- 47,8% dintre cei chestionaţi sun afectaţi în mare măsură de
costul parcării;
- 60 % au răspuns că au fost amendaţi iar 32% au considerat că
au parcat la întâmplare.
b) Privind utilitatea parcării – analiza prezintă o situaţie fără echivoc
cu privire la:
- necesitatea suplimentării locurilor de parcare (91,1%),
- modalitatea tehnică concretă de realizare a acestui aspect
fiind susţinută de 79,3% dintre cei întrebaţi, iar
- locaţia prevăzută de 68,4%.
96

Cea mai mare parte dintre chestionaţi, angajaţii firmelor private şi

instituţiile susţin locaţia proiectului, obiecţiile venind în general de la
rezidenţi mai în vârstă ataşaţi afectiv de zonă.
Respondeţii consideră o măsură utilă parcarea din următoarele motive:
- reduce timpul dedicat parcării;
- siguranţa maşinii;
- dispare disconfortul creat de parcările ilegale;
- decongestionarea traficului;
- contribuie la dezvoltarea economică a zonei.
Aşteptările persoanelor intervievate cu privire la condiţiile de trafic după
realizarea parcării sunt pozitive, considerând că aspectele negative
determinate de trafic vor scădea sau rămân neschimbate.
Concluziile finale ale Studiului de sănătate sunt prezentate mai jos:
Amplasamentul şi documentaţia de proiect pentru obiectivul „Complex
multifuncţional zona Tribunalului Oradea cu parcaje auto supraetajate”
respectă dispoziţiile legale în vigoare, raportate la sănătatea populaţiei;
Există în ţară, o practică urbanistică similară, de amplasare a parcărilor
supraetajate în apropierea zonelor de locuit chiar şi fără a respecta
distanţele minime preconizate în actele normative sanitare;
Evaluarea situaţiilor potenţial periculoase şi a factorilor de risc
prezintă încadrare în normele legal admise;
Analiza incidenţei morbidităţii pe 10 ani, raportate la factorii etiologici
ce ar putea interveni ca urmare a augumentării unor situaţii periculoase
posibile, datorate funcţionării obiectivului, evidenţiează în general
tendinţe descendente pentru afecţiunile acute şi ascendente pentru
afecţiunile cronice (în special afecţiuni aparatului respirator);
Cercetarea sociologică surprinde subtil caracterul administrativ şi de
afaceri al zonei, în detrimentul aspectului rezidenţial. Analiza a
evidenţiat în principal, poziţia subiectivă a celor chestionaţi faţă de
efectele traficului actual şi o estimare cu privire la influenţa acestuia în
condiţiile construirii parcării;evaluarea subiectivă a utilităţii şi a
locaţiei parcării, precum şi experienţa personală subiectivă de parcare
actuale în zonă
Rezultatele elocvente ale cercetării sociologice:
- necesitatea mai multor locuri de parcare, susţinută în
proporţie de 91,1%
- acord cu privire la construirea unei parcări supraetajate în
zonă, în proporţie de 79,3%
- acord puternic faţă de utilitatea parcării şi faţă de toate
problemele care vor fi astfel rezolvate.
97

Considerând specificul proiectului, datele tehnice, datele din literatura

de specialitate, rezultatele evaluării, se poate concluziona că,
funcţionarea obiectivului nu poate să ducă la o expunere a populaţiei
din vecinătate la factori nocivi deosebiţi (şi în perspectivă la o creştere
a expunerii).
Cercetând aceste premise, riscul şi impactul asupra populaţiei din
vecinătatea obiectivului poate fi considerat foarte scăzut, fără a
influenţa starea de sănătate a populaţiei în sens negativ, în condiţiile şi
faţă de constatările direct efectuate.
9.8. Alte avize obţinute – conform Certificatului de Urbanism.
10. DOCUMENTE ANEXATE
- Plan de încadrare în zonă

- Plan situaţia existentă
- Plan situaţia propusă
- Plan – secţiune A-A
- Harta zgomotului – pe timp de zi
- Harta zgomotului – pe timp de noapte
- Harta Municipiului Oradea – corpuri de apă
- Harta climei României
- Harta Municipiului Oradea – tipurile de sol
- Harta Municipiului Oradea – textura orizontului de suprafaţă
- Harta geologică a României
- Harta vegetaţiei României
- Harta faunei României
- Harta Municipiului Oradea – zone verzi
- Harta geografică a judeţului Bihor
- Fotografii executate în zona propusă pentru realizarea proiectului
- Bibliografie.
Notă: Se vor anexa ulterior evaluarea propunerilor motivate ale publicului şi minutele prezentării
raportului de evaluare a impactului asupra mediului în dezbaterea publică.
**************
98

Studiuimpact Eco Consulting

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiuimpact Eco Consulting

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ROMANIA, 410086 - ORADEA

STR. AL. VLAHUTA NR. 11

STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI

“Complex multifuncţional cu parcaje supraetajate -

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI ORADEA

1.2. Informaţii despre autorul atestat al studiului de evaluare asupra

SC ECO CONSULTING SRL

( . ' # 2 - % , 3 # 0 % ) * ) % - Ministerul Mediului şi Pădurilor.

1.3. Denumirea proiectului

D > J < @ C 9 < 9 < > K D C L : C M

Oradea, str. Tribunalului nr. 8, jud. Bihor

1.4. Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia

Investiţia urmăreşte construirea unui complex multifuncţional cu parcaje

Franz Shubert, Dima şi Snagovului să fie străzi cu sens unic, strada

executa din beton armat în grosime de 13cm. Accesul la nivele se va

Situaţia ocupării definitive de teren:

Parcajul supraetajat, în principiu se va trata ca o construcţie exterior-

un grup electrogen de intervenţie, cu pornire automată, având

transparent rezistent la şocuri, cu funcţionare eficientă pană la -30°C,

- semnalizarea acustică la nivelul întregii clădiri

Instalaţii de stingere, sanitare şi apă-canal:

Conductele din distribuţie sunt montate cu panta de 2‰, iar sprinklerele

Pentru rezerva de incendiu, la subsol s-a prevăzut un bazin subteran de 58

Indici de suprafeţe pentru realizarea noilor funcţiuni:

Accesul la lucrările propuse se va face pe străzile existente. Alimentarea

1.5. Durata etapei de funcţionare

Durata de exploatare a obiectivului este estimată la 90 de ani.

1.6. Informaţii privind producţia care se va realiza şi resursele

Datorită specificului activităţii propuse prin proiect (servicii de parcare),

S-a considerat că, în perioada de execuţie a lucrărilor se vor folosi utilaje

1.7. Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele

Datorită specificului activităţii propuse prin proiect (servicii de parcare),

Informaţii despre materiile prime şi despre substanţele sau preparatele chimice

1.8. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează

1.8.1. Zgomotul şi vibraţiile în perioada de execuţie

În perioada de execuţie poluarea fizică generată de activitatea propusă

Se va încerca neafectarea populaţiei din zonă de zgomotele specifice

1.8.2. Zgomotul şi vibraţiile în perioada de funcţionare

În perioada funcţionării obiectivului principalele surse de zgomot vor fi

În zona desemnată, parcarea se va desfăşura pe şase nivele şi va avea o

Pe amplasamentul proiectat cele mai semnificative surse de zgomot vor

Clădirile protejate pot fi supuse zgomotului maşinilor din parcare,

Ordinul M.S. nr. 536/1997 (Art. 17)

Cerinţe şi prevederi din HG 321/2005, modificată şi completată de

Plan de acţiune Perioada Zgomot Zgomot Zgomot Zgomot trafic

Valori de prag Termen 65 / 55 65 / 55 70 / 60 70 / 60 dB(A)

Lzsn – dB(A) Lnoapte – dB(A)

Zgomotul produs de mişcarea autovehiculelor din parcare

Propagarea zgomotului, în prima aproximare, s-a considerat lipsită de

Impactul zgomotului din interiorul garajului se poate separa pe nivele.

Nivelul de zgomot echivalent rezultat din căutarea locului de

Valorile din tabelul de mai sus se pot considera ca nivele de zgomot

Pe baza acestei valori, se poate afirma că nu există o depăşire a limitei

Zgomotul produs pe rampă

măsuri de eliminare / reducere

recreere sau alte

Se menţionează că, evaluarea riscului de expunere la zgomot şi efectele

1.9. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul

Realizarea proiectului în zonă este motivată de necesitatea de

Au fost studiate mai multe variante.

Se recomandă varianta a doua de scenariu prin care se realizează într-o

II-a amenajarea şi extinderea actualei clădiri a pavilionului II într-o

- se va realiza o volumetrie potrivită pentru integrarea în ţesutul urban