Horj (Cas.

Butian) Amalia Ioana, anul IV, IPMI

Tehnologii si echipamente de tratare si epurare a apei

Technologi de tratare a apelor reziduale de la mina Cavnic.

Partea experimentala
1. Reactivi si aparatura necesara

- Apa acida de la mina Cavnic - 1litru

- Solutie de Ca(OH)2 de concentratie 10%
- Hartie indicatoare de Ph
- Pahar Berzelius de 200 ml (3 buc.)
- Cilindru gradat de 1000 ml (3 buc.)
- Balanta analitica

2. Mod de lucru
Se pregateste solutia de Ca(OH)2 de concentratie 10% si se noteaza in tabelul nr.1
valoarea pH- ului initial.
Se trateaza 1 litru de apa de mina cu solutie de lapte de var, pana la obtinerea
valori pH-ului finit, simultan cu valorile consumului specific de Ca(OH) 2

Tipul pHi pHf Consum Volumul Viteza de Timp de

de apă specific nămolului sedimentare decantare
mină Ca(OH)2 decantat (mm/sec)
%

Proba Mina 2,5 8 51 17% 50 2h

1 Cavnic

Tab.1
Horj (Cas.Butian) Amalia Ioana, anul IV, IPMI

Dimensiunea decantorului :
𝑑ℎ
Vs = 𝑑𝑡 (mm/s) S=Q/v Secțiunea cilind.central :
320 3 (𝑚/𝑠
Vs = S= S1=Q/v1
5400 0,059 𝑚/𝑠

3(𝑚 /𝑠
S1= 50,847 m 2 / s s1= 0.20 (𝑚/𝑠

Vs= 0,059 S1 = 15 m2

Volumul nămolului decantat :

140𝑥100
X= 1000
Adâncimea decantorului :

X= 14% H= 3,6T*v [ m]
H = 3,6*1,5*0,059
H = 0,3189 m
Horj (Cas.Butian) Amalia Ioana, anul IV, IPMI

Timp de decantare Înălțimea coloanei Volumul coloanei Înălțimea coloanei

de nămol H( mm) de nămol V ( cm3 ) limpede H1 (mm)

00:00 320 1000 0

00:03 306 1000 0

00:06 284 900 22

00:09 255 850 51
00:12 234 780 80

00:15 210 710 109

00:20 195 650 138
00:25 170 560 167
00:30 140 500 196

00:35 125 460 225

00:40 120 390 254
00:50 110 350 283
00:60 105 330 312

00:70 99 310 341

00:80 92 300 370
00:90 85 280 399
00:100 78 250 428
Horj (Cas.Butian) Amalia Ioana, anul IV, IPMI

00:110 73 230 457

00:120 67 180 486

00:130 64 160 515

00:140 59 140 544

00:150 59 140 573

400

350

300

250

200
Înălțimea coloanei de nămol
150 Înălțimea coloanei limpede

100

50

0
Horj (Cas.Butian) Amalia Ioana, anul IV, IPMI

Volumul coloanei de nămol decantat

00;150
00;130
00;100
00;80
00;60
Volumul coloanei de nămol
00;40 decantat
00;30
00;20
00;12
00;06
00;00
0 200 400 600 800 1000 1200
Horj (Cas.Butian) Amalia Ioana, anul IV, IPMI
Horj (Cas.Butian) Amalia Ioana, anul IV, IPMI

Tehnologie de tratare a apei

Statiile de tratare a apei au structuri destul de diferite in functie de dimensiuni,
complexitate, tehnologii folosite etc. De asemenea exista si mini-statii de tratare
sau chiar dispozitive individuale.
Totusi, etapele de tratare sunt de cele mai multe ori aceleasi şi principiile le sunt
identice.
Apa se prizeaza de regula din lacuri de acumulare, mai rar din rauri, din zona de
protectie sanitara.
Faptul ca priza de apa nu e la suprafata si ca exista gratare face ca de regula la
statia de tratare, numita curent uzina de apa, sa nu ajunga corpuri plutitoare sau
solide mari.
Ideal este ca inainte de tratare sa o pre-epurezi prin trecerea printr-o porţiune de
sol, unde apa prizata se injecteaza in sol superficial si la mica distanta se extrage
si se introduce deja pre-purificată in statia de tratare propriu-zisa.
Iata pe scurt procesele la care este supusa apa bruta in continuare pentru a deveni
apa potabila:

- Sitarea este prima etapa a prepararii apei.

In statia de site, prin trecerea apei succesiv prin site cu ochiuri mari apoi mici si
ulterior prin micro-site, se indeparteaza corpurile plutitoare, pestii plancton si alte
suspensii grosiere.

- Sedimentarea se produce in decantoare, care pot fi liniare sau circulare.

Aici apa staţioneaza un anumit timp, in care suspensiile se depun gravitational pe
fundul decantorului, de unde sunt indepartate periodic.

- Filtrarea este urmatoarea etapa, care se deruleaza in statia de filtre.

Există mai multe tipuri de filtre, care folosesc nisip respectiv carbune activ.
Sunt de fapt bazine cu nisip pe care apa le parcurge de sus in jos, gravitational,
iesind limpede.
Filtrele se spala periodic pentru a indeparta masa de impuritati .

- Oxidarea este un procedeu suplimentar de indepartare a substantelor

poluante, care nu se aplica la orice statie de tratare.
Oxidarea se face cu reactivi precum ozon, clor sau Cl2O.
Horj (Cas.Butian) Amalia Ioana, anul IV, IPMI

- Cl2O are avantaje importante fata de clorul gazos: pH-ul apei nu

influenteaza utilizarea lui;
Are gust si miros propriu mai putin deranjant ca si Cl2;
Nu reactioneaza cu fenolii si deci nu altereaza organoleptic apa prin clorfenoli;
E mai putin reactiv cu compusii organici din ape si ca atare se consuma mai putin
pe directii nedorite;
Formează mai putini trihalometani si produse secundare.