Coloana de fractionare este un utilaj cilindric cu amenajari interioare (talere,

umplutura), în care lichidul curge de sus în jos din treapta în treapta, în

contracurent cu
vaporii care urca. Vasele separatoare sunt înlocuite în exemplul de fata, cu
talere iar
condensatoarele si vaporizatoarele dintre trepte se anuleaza, functia lor fiind
preluata de
schimbul de caldura prin contactul direct între lichidul si vaporii care curg în
contracurent
între doua talere. Deoarece vaporii proveniti dintr-o treapta inferioara sunt
mai calzi decât
lichidul care vine de pe o treapta superioara, vaporii vor ceda caldura
lichidului prin
contact direct, se vor raci si vor condensa partial; lichidul se va vaporiza
partial în urma
contactului cu vaporii si se va încalzi.
În exemplul din fig. 5.3, coloana are acelasi numar de trepte ca si în exemplul
anterior. Talerele au aceeasi functie ca si separatoarele lichid –vapori din
figura 5.2. S-au
pastrat aceleasi notatii, pentru a putea observa mai bine corespondentele.
Se observa ca, în cazul coloanei de fractionare, constructia este mult mai
simpla
si mai compacta decât în cazul separatoarelor înseriate, ceea ce reduce
foarte mult
investitia (costul instalatiei) si pierderile de caldura prin peretii instalatiei.
Alimentarea F [kmol/h] este în exemplu dat, sub forma lichida si contine în
cel
mai simplu caz, doar doi componenti . Ea se vaporizeaza partial si intra
deasupra talerului
1 . În coloana se petrec aceleasi fenomene explicate la fig.5.2.
Pe la vârful coloanei se obtine fluxul total de vapori V care se condenseaza
partial
sau total rezultând produsul numit distilat (D) sau produs de vârf .
O parte din lichidul provenit din condensarea vaporilor de vârf se întoarce în
coloana sub forma de reflux extern (L0). Condensarea se produce în
condensatorul de
vârf iar efluentul din condensator se separa într-un separator lichid- vapori
orizontal
numit vas de reflux.
Rolul refluxului extern este de a determina formarea refluxului intern din
coloana
(fluxul descendent de lichid, din taler în taler). Fara reflux intern, coloana nu
poate
functiona.
Pe la baza coloanei se obtine un flux lichid (L’) care se vaporizeaza partial în
refierbatorul coloanei formând un flux de vapori care se reintroduce în
coloana pentru a
determina formarea fluxului ascendent de vapori din coloana. Refierbatorul
este un
schimbator de caldura cu schimbare de faza. Lichidul din refierbator este
numit produs
de baza (B), denumit frecvent si „blaz”. Blazul desemneaza de fapt un loc în
care se
produce fierberea: un balon de distilare, fundul unei coloane de distilare sau
un
refierbator. Pentru simplificare, se utilizeaza acest termen pentru a desemna
produsul din
blazul coloanei.
Produsele B si D au caracteristici foarte diferite: produsul D este concentrat
în
produs mai volatil, iar B este concentrat în produsul mai putin volatil. Uneori,
gradul de
separare este atât de mare, încât se obtin substante aproape pure.
Zona din coloana cuprinsa între alimentare si vârful coloanei se numeste
zona de
rectificare sau zona de concentrare, iar portiunea cuprinsa între alimentare si
blaz se
numeste zona de epuizare sau zona de stripare. Aceste denumiri sunt
relative deoarece
depind de scopul practic al fractionarii. Daca scopul este de a purifica un
produs mai
volatil atunci este normal ca zona de sus sa se numeasca zona de
concentrare deoarece
acolo se obtine produsul mai concentrat în compus mai volati. Iar zona de jos
este normal
sa se numeasca zona de epuizare deoarece produsul de blaz va fi foarte
sarac în produs
mai volatil. Daca scopul fractionarii este de a purifica produsul mai putin
volatil, atunci
denumirile de mai sus sunt nepotrivite.
Tipul de coloana prezentat în figura 5.3 este o coloana cu o zona de
rectificare si o
zona de epuizare si cu un numar relativ mic de talere (de ordinul unitatilor
sau cel mult al
zecilor); ea se numeste coloana simpla sau coloana clasica si realizeaza
separarea
amestecului de alimentare în doua produse: distilat si produs de blaz .