UTILAJE DE TRANSFER DE

MASA

Coloane cu talere pentru rectificare

Hurgoi Andrei Valeriu

 COLOANE CU TALERE PENTRU RECTIFICARE

Un aparat de tip coloana este constituit, în general, din urmatoarele parti

principale: corpul coloanei, sistemul de rezemare, amenajarile interioare si
amenajarile exterioare. Amenajarile exterioare ale coloanei au drept scop
deservirea, întretinerea si operarea coloanei. Amenajarile interioare ale
coloanei au drept scop crearea suprafetei de contact între faze, necesara
pentru realizarea proceselor fizico-chimice propuse si reânoirea continua a
fazei lichide.

Din punct de vedere constructiv aparatele de tip coloana se

deosebesc între ele, în primul rând, prin amenajarile interioare. Amenajarile
interioare sunt dependente de natura procesului fizico-chimic din aparat, de
parametri procesului si de modul de realizarea al acestuia.

Aparatele de tip coloană sunt recipiente cilindrice cu diametru mic

comparativ cu înălţimea.

In industria chimică, în majoritatea cazurilor în aparatele de tip

coloană au loc procese de transfer de substanţă (absorbţie, desorbţie,
chemosorbţie, rectificare, extracţie, adsorbţie), motiv pentru care ideea de
aparat tip coloană este asociată cu transferul de substanţă sau de masă.

In majoritatea coloanelor pentru procese de transfer de substanţă sau

de masă , lichidul curge de sus în jos, sub acţiunea gravitaţiei , iar gazul
sau vaporii de jos în sus,sub acţiunea presiunii. Interioarele coloanelor au
drept scop crearea şi mărirea la maxim a suprafeţei de contact între faze.
In acest scop se umple coloana cu corpuri de umplere, peste care curge
lichidul supus prelucrării sau se pulverizează lichidul (coloane cu
umplutură). In alte cazuri se compartimenteaza coloana pe înălţime, cu
ajutorul unor talere, pe care are loc fie barbotarea gazului prin lichid
(coloane cu funcţionare în regim de barbotare), fie pulverizarea lichidului de
către gaz (coloane cu functionare în regim de picături sau de pulverizare).
In coloanele cu umplutură sau cu pulverizare, concentraţia celor două faze
variază continuu pe înălţime. In coloanele cu talere variaţia fazelor se face
în trepte ale caror numar este egal cu cel al talerelor.

Coloane cu talere
Sunt utilizate în industria chimică pentru distilări şi rectificări, pentru
absorbţie, extracţie, desorbţie, reacţii chimice în sistem eterogen,gaz -
lichid şi lichid-lichid, etc. Coloanele cu talere sunt aparate de tip coloana la
care transferul de substanta are loc în zona de spumare care rezulta ca
urmare a barbotarii vaporilor prin stratul de lichid de pe taler.

Transferul de substanţă la aceste coloane are loc în zona de spumare ce

se obţine ca urmare a barbotării vaporilor sau gazului prin lichidul de pe
taler.

Dispersarea fazelor de pe taler este uniformă. Faţă de coloanele cu

umplutură, coloanele cu talere au următoarele dezavantaje: căderi de
presiune mai mari, construcţie mai complicată, preţ de cost mai mare şi
întreţinere mai pretenţioasă.

Coloanele cu talere sunt prevăzute în interior cu talere situate la o anumită

distanţă între ele (fig. 1). Lichidul trece de sus în jos de la un taler la altul,
iar vaporii de jos în sus , pe taler schimbându-se atât compoziţia lichidului
cât si a vaporilor. Construcţia interiorului coloanei urmăreşte mărirea la
maxim a suprafetei de contact dintre faze.
Fig.1 Coloana cu talere; 1-corp; 2-talere; 3- suport; 4-racord golire; 5-
capac; 6-racord alimentare; 7- gura de vizitare; 8-platforma exterioara.

Dupa modul de circulatie al fazelor în coloana, coloanele cu talere pot fi: cu

circulatie în contracurent; in echicurent sau în curent mixt; (Fig. 2.).
Fig.2. Circulatia fazelor în coloanele cu talere. a. Circulatie în contracurent;
b. Circulatie în echicurent; c. Circulatie în curent mixt; 1- corp coloana; 2-
taler.

Fig. 3. a. Coloane cu deversor; b. Coloane fara deversor; 1-taler; 2-

deversor.

La coloanele cu deversor ( fig.3 a), lichidul curge de pe talerul superior

prin tubul deversor, parcurge suprafaţa talerului, trece peste pragul
deversor, care fixează nivelul lichidului pe taler şi curge prin spaţiul dintre
coloană şi placă, pe talerul inferior. Tubul deversor se afundă în lichidul de
pe talerul inferior formând, împreună cu placa, o închidere hidraulică;
aceasta împiedică trecerea vaporilor de la talerul inferior la cel superior,
prin zona deversorului. Circulaţia lichidului pe taler influenţează eficacitatea
acestuia. La coloanele fara deversor ( fig. 3. b), lichidul si vaporii circula
prin acelasi orificiu .

La coloanele cu diametru mare şi cu debite mari de lichid care curge pe

taler nu este orizontal; acesta are o grosime mai mare la intrarea pe taler şi
mai mică în dreptul pragului de deversare. Rezultatul este că vaporii trec cu
debit mai mare prin zona underezistenţa hidraulică este mai mică. Pentru a
micşora denivelarea se utilizează un deversor central pe un taler şidouă
deversoare laterale pe talerul următor ( fig. 4.b.) .
Fig. 4. a. Coloane cu deversoare laterale; b. Coloane cu deversoare
laterale si deversor central; Rolul talerului este acela de a asigura
dispersarea fazei gazoase în cea lichida (sau invers) asigurând suprafata
de contact necesara procesului. Talerele sunt elementele constructive cu
rolul cel mai important în ceea ce priveste eficacitatea colanei si gradul de
complexitate constructiva.

Talerele cu clopot au fost o lunga perioada cele mai utilizate datorita

eficacitatii si flexibilitatii lor în functionare. Capacele clopotelor pot fi de
forma circulara, dreptunghiulara sau tunel. Cu cresterea diametrului interior
al coloanei numarul de clopote creste si el ceea ce conduce la talere cu
greutate mare si la complicatii constructive si de manipulare suplimentare.
 Talerele sita (Fig. 5.) se construiesc în doua variante de baza: cu
deversor si fara deversor. Aceste talere se remarca prin simplitatea lor
constructiva, dar odata cu cresterea diametrului interior al coloanei creste
neuniformitatea de circulatie a fazelor, deci scade eficacitatea coloanei. La
talerele sita cu deversor viteza vaporilor prin orificiile talerului determina
valoarea presiunii dinamice care echilibreaza coloana de lichid de pe taler.
Circulatia lichidului între talere se realizeaza prin deversoare. Talerele sita
cu deversor se monteaza de obicei în pozitie orizontala. La talerele sita
fara deversorare circulatia fazelor se realizeaza prin aceleasi fante-orificii,
în contracurent. Aceste talere se pot monta atât în pozitie orizontala cât si
în pozitie înclinata sau verticala. Talerele sita ondulate se pot utiliza pentru
fluide pure sau cu impuritati si suspensii. Aceste talere functioneaza în
general mai bine (uniformitate, gama larga de încarcare cu fluide) decât
talerele sita plate.
 Talerele cu supape sunt talere cu o eficacitate mare si asigura debite cu
20-50% mai mari decât cele cu clopote. Aceste talere au o buna flexibilitate
si autoreglare în functionare realizând 10 pierderi de presiune relativ mici.
La o constructie relativ simpla aceste talere asigura un transfer de masa
relativ constant. Functional aceste talere se aseamana cu cele cu clopote.
Deosebirea majora consta în constructia elementului care realizeaza
contactul între faze. Aceste elemente de forma circulara sau
dreptunghiulara, denumite supape, realizeaza dispersia gazului sau
vaporilor în masa lichidului de pe taler. În conditii stationare supapele
acopera orificiile din taler; la functionare, sub efectul presiunii vaporilor
supapele se ridica si permite trecerea vaporilor care barboteaza prin
lichidul de pe taler. Gradul de deschidere al supapelor este realizat
constructiv sau prin greutatea lor. Supapele de pe taler se amplaseaza în
diferite retele, de preferinta hexagonala sau în triunghiuri echilaterale,
având orientarea perpendiculara la directia de curgere a lichidului.