CUPRINS

Capitolul 1 Tema de proiectare

1.1
Prezentarea temei
1.2 Schema bloc si modul de operare
Capitolul 2 Procese tehnologice de fabricatie, procesul tehnologic adoptat
2.1.Variante de realizare a tehnologiei
2.2.Justificarea variantei adoptate
2.3.Schema procesului tehnologic descris
Capitolul 3 Dimensionarea tehnologica a utilajului
3.1Premise generale de calcul
3.2Echilibrul procesului de absorbtie in sistemul
3.1.2 Bilant de material. Consumul real de absorbant
3.1.3 Bilant termic de absorbtie
3.2 Dimensionarea coloanei de absorbtie
3.2.1 Calculul diametrului coloanei
3.2.2 Calculul inaltimii umpluturii
3.2.2.1 Calcul Hu din suprafata de transfer de masa
3.2.2.2 Calcul Hu pe baza IUT si NUT
3.2.3 Calculul inaltimii coloanei de absorbtie
3.2.4 Calculul dimensiunii racordurilor absorberului
3.2.5 Calculul masei coloanei
3.3
Dimensionarea coloanei de desorbtie
3.3.1 Calculul necesarului de abur la desorbtie
3.3.2 Calculul dimensiunii racordurilor desorberului
3.4
Dimensionarea recuperatorului de caldura
3.4.1 Calculul ariei de transfer termic in recuperatorul de caldura
3.4.2 Calculul numarului de tevi, a lungimii lor si a lungimii recuperatorului
3.4.3 Calculul racordurilor recuperatorului
3.4.4 Fisa tehnica a recuperatorului de cldura
3.5. Rezervorul de stocaj
3.5. Calculul utilajului de transport a absorbantului i a fazei gazoase
3.6.1 Calculul puterii de acionare a pompelor pentru transportul lichidelor.
70
3.6.2 Calculul puterii de acionare a suflantelor
Capitolul 4
Controlul i automatizarea procesului de absorbie
4.1
Schema bloc de automatizare, descriere
Capitolul 5
Probleme de coroziune i protecie anticoroziv
Capitolul 6 Amplasarea utilajelor
Capitolul 7 Masuri de protectia si igiena muncii si norme P.S.I.
Capitolul 8 Bibliografie

Capitolul 1 Tema de proiectare

1.1

Prezentarea temei

Sa se intocmeasca proiectul de inginerie tehnologica a unei instalatii pentru separarea

dioxidului de sulf dintr-un amestec gaz-uscat prin absorbtie-desorbtie. Instalatia va
prelucra un debit de gaz de 2000+n*100 [N*m3/h] cu un continut de SO2 y SO2=4.5+0.5*n
[%].
Separarea se va realiza intr-o instalatie compusa din: coloana de absorbtie, coloana de
desorbtie, recuperator caldura, condensator, separator picaturi, rezervor stocare, utilaje
transport faza gazoasa/lichida, aparate de control si reglare automata.
Se vor dimensiona: coloana de absorbtie, coloana de desorbtie, recuperatorul de
caldura, rezervorul de stocaj, utilajul de transport.
In calculul de dimensionare se vor tine cont de urmatoarele date:
amestecul gazos si absorbantul intra in coloana de absorbtie la t= 200 C;
absorbtia se realizeaza in absorbant proaspat;
randament de absorbtie
temperatura de intrare a solutiei sulfuroase in desorber este de 600 C;
desorbtia se realizeaza prin stripare directa cu aburi la presiune atmosferica si la t= 1000C;
presiunea gazului care intra in coloana este 1 atm.
1.2 Schema - bloc si modul de operare

Fig.1. Schema- bloc a procesului de separare a SO2 dintr-un amestec gaz-uscat

Amestecul gaz uscat si absorbantul este introdus la absorbtie pentru separarea
SO2. In coloana de absorbtie dioxidul de sulf este absorbit in apa, iar restul de gaze se

elimina pe la varful coloanei. Are loc recuperarea caldurii de unde apa lichida e trimisa la
racier. Solutia sulfuroasa rezultata la absorbtie este introdusa la desorbtie. Desorbtia se
efectueaza prin injectie directa cu abur . Faza gazoasa rezultata din desorber se
condenseaza. Prin condensare se obtine un amestec de dioxid de sulf gazos si apa lichida,
de unde se separara dioxidul de sulf gazos, care e trimis mai depate la compresie.Apa
lichida rezultata in urma separarii e trimisa la racire. Apa racita se recircula in absorber..
Racirea si condensarea se fac cu apa de la turnurile de racire.
Capitol 2. Procese tehnologoce de fabricatie. Procesul tehnologic adoptat
2.1 Variante de realizare a tehnologiei
Procedeele de absorbtie se impart in:
procedee cu regenerarea absorbantului;
procedee fara regenerarea absorbantului.
Procedee de absorbtie cu regenerarea absorbantului- sunt cele mai folosite in practica.
Absorbtia in apa
Apa are o capacitate de absorbtie relativ redusa chiar si la temperaturi joase si
concentratii mari ale dioxidului de sulf in gaze. Se apreciaza ca absorbtia in apa a
dioxidului de sulf din gazelle care contin sub 3% SO2 este nerentabila.
Absorbtia n soluii amoniacale
Este considerata una dintre metodele cele mai eficiente de absorbtie a dioxidului de sulf,
fiind folosita in cazul gazelor relativ diluate, care contin 1 4% SO 2 sau chiar sub 1%
SO2.
Absorbtia in sulfat bazic de aluminiu
Acest procedeu desi a fost aplicat la scara industriala in mai multe tari, si-a pierdut din
importanta. In timpul procesului de regenerare se formeaza produsi secundari nedoriti.
Absorbtia in amine
Dintre aminele propuse ca absorbanti ai dioxidului de sulf, cum sunt etilen-amina,
dietilen-amina,trietilen-tetramina, xilidina, dimetil-anilina, numai ultimele doua au fost
introduse in practica datorita accesibilitatii si capacitatii de absorbtie relativ mari.
Absorbtia in glioxal si acid glioxilic
Propunerea de a folosi glioxalul si mai ales acidul glioxiloc ca absorbanti ai dioxidului de
sulf este o data relativ recenta. S-a dovedit ca acesta din urma joaca un rol dublu , de
absorbent si de inhibitor de oxidare, ionul sulfat neputand fi decelat in solutie nici dupa
cicluri repetate de absorbtie si desorbtie.
Absorbtia in suspensii apoase de oxizi
Prin absorbtia dioxidului de sulf din gaze diluate se folosesc suspensiile apoase ale unor
oxizi metalici:CaO, MgO, ZnO. Procedeele mentionate prezinta, insa o serie de
dezavantaje, cum sunt: transportul relative complicat al suspensiilor, oxidarea partiala a
sulfitilor la sulfati, necesitatea calcinarii sulfitilor.
2.2. Justificarea variantei tehnologice adoptate
Apa e utilizata cel mai frecvent fiind cel mai ieftin absorbant.
Absorbtia dioxidului de sulf in apa are loc dupa urmatoarele reactii chimice, prima de
hidroliza si cea de-a doua reprezentand tendinata de hidratare:
SO2 + H2O H+ + HSO3-

SO2 + n H2O SO2 nH2O

Acest procedeu se poate aplica cu succes in cazul gazelor care au un continut de SO 2
ridicat de 10-15%, deci si in cazul nostru deoarece avem un continut de SO2 de 6.5%.
2.3.Schema procesului tehnologic descris

Fig. 2. Schema procesului tehnologic

Schema procesului tehnologic e alcatuita din:
1. coloana de absorbtie
2. coloana de desorbtie
3. condensator
4. separator de picaturi
5. recuperator de caldura
6. pompe pentru transportul lichidelor
7. suflanta sau ventilator
8. rezervoare de stocaj

Capitolul 3 Dimensionarea tehnologica a utilajului

3.1 Premise generale de calcul

3.1.1 Echilibrul procesului de absorbtie in sistemul
Se cunosc datele de echilibru pentru sistemul SO2 - H2O:

Tab. 1 Date de echilibru

C SO2

P SO2

X SO2

Y SO2

[g SO2/100 g
H2o]
0
0.5
1
1.5
2
2.5
3
3.5
4
4.5
5
5.5
6
6.5
7

[mmHg]
0
42
82
129
176
224
273
324
376
428
482
536
588
698
752

[kmol
SO2/kmol H20]
0
0.00140625
0.0028125
0.00421875
0.005625
0.00703125
0.0084375
0.00984375
0.01125
0.01265625
0.0140625
0.01546875
0.016875
0.01828125
0.0196875

[kmol SO2 / kmol

aer]
0
0.058495822
0.120943953
0.204437401
0.301369863
0.417910448
0.560574949
0.743119266
0.979166667
1.289156627
1.73381295
2.392857143
3.418604651
11.25806452
94

Cu aceste date, se calculeaza debitele molare si se traseaza curba de echilibru pentru

sistem:

c SO2
X SO2 64 X SO2
100
18
YSO2

y SO2
1 y SO2

0.5
kmol SO 2
64 0.00140625 kmol H O
2
100
18

p SO2
760 p SO2

YSO2

42
kmol SO 2
0.058495822
760 42
kmol aer

Fig. 3. Curba de echilibru a sistemului SO2 - H2O

y i 4.5 0.5 n % y i 0.065

Yi

y SO2
1 y SO2

KmolSO2
0.065
YSO2 0.0695
1 0.0654
Kmolaer

Valoarea lui Xf* se citeste din Fig. 3. :

Xf*= 0.00143 KmolSO2/Kmol apa
Unde: Xf*- concentratia finala de echilibru a SO2 in faza lichida.
3.1.2

Bilant de material. Consumul real de absorbant

Operatia de absorbtie presupune existenta a doua faze: o faza gazoasa si o faza lichida,
care in cazul nostru sunt reprezentate de amestecul gazos aer SO 2(faza gazoasa) si de
apa proaspt, lipsit complet de SO2(faza lichida).
Din Fig. 4. care reprezinta o coloana de distilare cu fluxurile de materiale, se pot scrie
ecuatiile de bilant de masa:

Fig. 4. Coloana de absorbtie cu fluxurile de materiale

N SO 2 G Yi Y f L X f X i L X f

(1)
Unde: NSO2-debitul de solutie transferat din faza gazoasa in faza lichida, [kmoli/h];
G debitul molar de aer, [kmoli/h];
L debitul molar de apa, [kmoli/h];
Yi, Yf concentratia SO2 in amestecul gazos la intrarea respectiv la iesirea din
coloana, exprimat sub forma rapoartelor molare, [kmol SO2 / kmol aer];
Xi, Xf concentratia SO2 in amestecul lichid la intrarea respectiv la iesirea din
coloana, exprimat sub forma rapoartelor molare, [kmol SO2/kmol apa].
Se stie ca Xi = 0. Deci ecuatia (2) se poate scrie sub forma:
N SO 2 G Yi Y f L X f

(2)

Debitul molar de aer se calculeaza dupa relatia (3):

G

V g (1 y i )
22.4

293
273

(3)

In care: V debitul total de gaz;

N m3
h
2400(1 0.065) 293
kmol
G

107.517
22.4
273
h

V g 2000 n 100 2400

Din formula (4) randamentului de absorbtie se scoate Yf:

abs

Yi Y f
Yi

Y f Yi Yi abs Y f 0.0695 0.0695 0.965 0.00243

KmolSO2
Kmolaer (4)

Aceste valori se introduce in relatia (1) se se calculeaza NSO2 :

N SO 2 107.517 0.0695 0.00243 7.212

Kmol
h

Debitul minim de lichid:

Lmin

N SO 2
7.212
Kmol

5043.973

0.00143
h
Xf

(5)

Debitul real de apa se calculeaz cu formula:

Lr Lmin

(6)
Unde: - coeficient de exces de absorbant; ia valori cuprinse 1,2 - 1,4 = 1.3
Lr 1.3 5043.973 6557.166

Kmol
h

Raportul molar de SO2 in amestecul lichid la iesirea din coloana se calculeaza cu relatia
(7):
Xf

N SO 2
KmolSO2
0.0011
L
Kmolapa

(7)

Debitul molar de alimentare al SO2 in faza gazoasa este:

n SO2 ,Gi G Yi 107.517 0.0695 7.474

KmolSO2
h

Debitul molar de evacuare al SO2 in faza gazoasa este:

(8)

n SO2 ,G f G Y f 107.517 0.00243 0.261

KmolSO 2
h

(9)

Debitul molar de alimentare al SO2 in faza lichida este:

n SO2 , Li 0

KmolSO2
h

(10)

Debitul molar de evacuare al SO2 in faza lichida este:

n SO2 , L f N SO2 7.212

KmolSO2
h

(11)

Debitele totale de gaz si de lichid la intrarea respective iesirea din coloana:

n g ,i

Vg
22.4

293
kmol
G (1 Yi ) 107.517 (1 0.0695) 7.212
273
h

(12)
kmol
h
kmol
L (1 X i ) L 6557.166
h
kmol
L(1 X f ) 6564.378
h

n g , f G (1 Y f ) 107.779

(13)

nl ,i

(14)

nl , f

Datele pentru bilantul de materiale este centralizat in Tab.2

Tab.2. Bilantul de materiale

(15)

Mat intrate
Faza

Gaz

Lichid
Total
Faza

Gaz

Lichid
Total

Faza

Gaz

Lichid
Total
Faza

Gaz
Lichid

Component

Debite
kmol/h
7.47449
107.5177
114.9922
0
6557.166
6557.166
6672.158

kg/h
478.3673
3107.26
3585.628
0
118029
118029
121614.6

m3/h
175.0018
2567.984
2742.986
0
118.2418
118.2418
2861.227

Component Materiale iesite

Debite
kmol/h
kg/h
SO2
0.261607 16.74286
aer
107.5177 3107.26
Total
107.7793 3124.003
SO2
7.212883 461.6245
apa
6557.166 118029
Total
6564.379 118490.6
6672.158 121614.6

m3/h
6.125062
2567.984
2574.109
0.333785
118.2418
118.5756
2692.684

SO2
aer
Total
SO2
apa
Total

Materiale intrate
Component Concentratii
Xi(Yi)kmolSO2/kmolaer
xi(yi)%
SO2
0.065
0.069519
aer
0.935
1
Total
1
1.069519
SO2
0
0
apa
1
1
Total
1
1
2
2.069
Materiale iesite
Component Concentratii
Xi(Yi)kmolSO2/kmolaer
xi(yi)%
SO2
0.002427 0.002433
aer
0.997573 0.997567
Total
1
1
SO2
0.001099 0.0011
apa
0.998901 0.9989

Total
Total
3.1.3

1
1
2
2
Bilant termic de absorbtie

Fig. 5. Coloana de absorbtie cu fluxurile de caldura

Ecuatia generala de bilant termic pentru absorber:
QG,i + QL,i + Qabs = QG,f + QL,f + Qp
Unde: QG,i caldura amestecului gazos la intrare in coloana
QG,f - caldura amestecului gazos la iesirea din coloana
QL,i caldura absorbantului la intrare in coloana
QL,f - caldura absorbantului la iesirea din coloana
Qabs caldura de absorbtie
Qp - caldura pierduta
Se calculeaza pe rand fiecare termen din ecuatia (16):
QG ,i (1 Yi ) G c PGi TG ,i
QG , f (1 Y f ) G cGf TG , f

Q L ,i (1 X i ) L c PL , i TL ,i

(16)

(17)
(18)
(19)

Q L , f (1 X f ) L c PL , f TL , f

(20)

Qabs G Yi abs H abs

(21)

Q p 3 5% Qabs Q p 4% Qabs

(22)
Unde: X i , X f concentratiile SO2 in faza lichida la intrarea si la iesirea din coloana,
exprimati sub forma de rapoarte masice, [Kg SO2/Kg H2O];
Yi , Y f concentratiile SO2 in faza gazoasa la intrarea si la iesirea din coloana,
exprimati sub forma de rapoarte masice, [Kg SO2/ Kg aer];

CpLi , CpLf , CpGi , CpGf caldurile specifice a fazei lichide si gazoase la intrarea si
iesirea din coloan, [J / Kg * K];
Habs entalpia de absorbtie, [J / Kg] ; Habs=-559.74 J / Kg;
TLi , TLf temperatura absorbantului de intrare si de iesire din coloana; TLi = TLf = 200C
= 293K;
TGi , TGf temperatura amestecului gazos de intrare si de iesire din coloana.
Pentru a putea calcula caldurile, trebuie calculate mai intai rapoartele masice.
Acestea se calculeaza cu urmatoarele relatii:
KgSO 2
64
Xi 0
18
Kgapa
KgSO 2
64
Xf
X f 0.00391
18
Kgapa
KgSO 2
64
Yi
Yi 0.153
28.9
Kgaer
KgSO 2
64
Yf
Y f 0.005
28.9
Kgaer
Xi

(23-26)

Se calculeaza caldurile specifice cu relatiile:

c PG , i c PSO 2 Yi 1 Yi c Papa

1 X c
1 X c

c PG , f c PSO 2 YF 1 Y f c Papa
c PL ,i c PSO 2 X i
c PL , f c PSO 2 X f

(27-30)

Papa

Papa

Caldurilor specifice pentru componentii puri la 200C se calculeaza prin interpolare, iar valorile
sunt:
Cp,SO2 = 617.5584 J/ Kg * K;
Cp,aer = 1004.996 J/ Kg * K;
Cp,apa = 4185 J/ Kg * K;
Cu aceste valori se calculeaza caldurile specifice in relatiile (27 - 30):
c PG ,i 617.5584 0.153 1 0.153 4185 945.349
c PG , f 1002.908
c PL , i 4185

J
Kg K

J
Kg K

J
Kg K

c PL , f 4171.047

J
Kg K

Se calculeaza caldurile cu relatiile (17-22):

QG ,i (1 0.153) 107.517 945.349 293 993173621.8
QG , f 254987.758W

J
J
275881.561 275881.561W
h
s

Qabs 71.774W
Q p 2.870W

Se considera proces izoterm: TLf < TLi + 30.

Se considera: TLf = TGf
TG , f

QG ,i Q L ,i Qabs Q p

(1 Y f ) G cGf (1 X f ) L c Lf

292.987 K

(31)

Q L ,i 40202148.97W
Q L , f 40223111 .68W

Toate aceste date sunt centralizate in Tab. 3.:

Tab. 3. Tabel centralizator
Ti
[K]

Faza
Gaz
Lichi
d

293
293

Tf
[K]
292.98
7
292.98
7

Qi
[W]
275881.561
6
40202148.9
7

Cp,i
Cp,f
[J/Kg*K [J/Kg*K
Qf
[W] ]
]
1002.90
254987.758 945.349 8
40223111.6
4171.04
8
4185
5

Qabs
[W]

Qp
[W]

71.77
4

2.870

3.2 Dimensionarea coloanei de absorbtie

Descrierea utilajelor de absorbtie

Pentru procesul de absorbtie se foloseste absorberul care este un aparat static

sau o masina cu piese mobile. Acesta trebuie sa asigure urmatoarele conditii avantajoase
procesului:
- curgerea celor doua faze, lichide si gazoase, trebuie sa se faca in contracurent;
- suprafata de contact intre cele doua faze sa fie cat mai are si schimbata mereu;
- pentru a mari coeficientul individual de transfer de masa si a micsora grosimea
filmului sunt necesare viteze mari ale fluidului;
- pentru a reduce consumul energetic al transportului fluidului prin utilaj, rezistenta
hidraulica la curgerea acestuia trebuie sa fie mica;
- exploatare si intretinere usoara;
- cheltuieli de investitii si exploatare mici.
Dupa modul de realizare a contactului dintre faze, absorberele se impart in doua grupe
principale:
I.
Absorbere cu dispersarea gazului in lichid
Se mai numesc si absorbere prin barbotare. Gazul este dispersat in bule cat mai mici, apoi
strabate absorbantul la nivelul caruia se realizeaza absorbtia. Pentru dispersarea gazului in
lichid se introduce, de obicei, printr-o conducta sau printr-un barbotor imersat in lichid.
II.
Absorbere cu agitare mecanica a lichidului
Din punct de vedere constructiv, acestea nu difera prea mult de vasele cu agitare.
Aparatele se folosesc destul de rar doar atunci cand: raportul intre debitul de gaz si lichid
e mic, in lichid se afla in suspensie particule solide si atunci cand timpul de contact intre
gaz si lichid este mare.
I.
Absorbere cu dispersarea gazului in lichid
Coloane de barbotare
Aceste utilaje sunt asemanatoare coloanelor de distilare cu talere, dar lipseste sistemul de
incalzire(blaza coloanei).

Un caz particular este absorberul cu strat spumant care seamana din punct de vedere
constructiv cu o coloana de barbotare cu talere cu site, dar pe talere se formeaza un strat
spumant.
Absorbere cu dispersarea lichidului in gaz.
In aceste aparate, lichidul se disperseaza in portiuni, filme subtiri sau picaturi, iar
contactul dintre cele doua faze realizandu-se pe suprafata libera a acestora.
II.
Absorbere cu agitare mecanica a lichidului
Din punct de vedere constructive,acestea se impart in:
Absorbere de suprafata
Se folosesc doar in absorbtia gazelor usor solubile deoarece au o suprafata mica de
contact.
Absorbere peliculare
In cazul acestor aparate, cele doua faze vin in contact pe suprafata peliculelor subtiri de
lichid. Dupa modul de curgere a peliculelor de lichid, absorbere cu pelicula se impart la
randul lor in: absorbere cu pelicula ascendenta, descendenta, absorberul cu placi sau tevi.
Absorbere cu umplutura
Cele mai folosite absorbere cu umplutura sunt cele de tip coloana sau turn care au in
interior unul sau mai multe straturi de umplutura si sisteme de ditributie a lichidului.
Absorbtia se realizeaza la nivelul contactului dintre gaz si pelicula de lichid de pe
suprafata elementelor de umplutura.
Absorbere cu pulverizare
Aceste aparate sunt identice cu scruberele utilizate pentru spalarea gazelor si se utilizeaza
doar in cazul gazelor usor solubile.
Corpuri de umplere si umpluturi
Elementele principale ale coloanelor cu umplutura , care definesc principiul de
functionare al acestora sunt corpurile de umplere. Ele au rolul de a mari suprafata de
contact dintre faze.
Corpurile de umplere trebuie sa aiba suprafata specifica mare
(favorabila transferului de substanta), volum liber mare (deci rezistenta mica la trecerea
gazului sau vaporilor), densitate in vrac mica, rezistenta la coroziune fata de substantele
prelucrate, rezistenta la compresiune si pret de cost redus.
Tipuri de corpuri de umplere:
1 .Corpurile de umplere de forma neregulata
2 .Corpurile de umplere de forma regulata
Suporturi pentru umplutura
Stratul de umplutura, in coloana este sustinut de suporturi plane sau ondulate.
Acestea tebuie s inplinesca urmatoarele conditii: sa reziste la coroziune si la greutatea
umpluturii i lichidului i s aib o sectiune libera care s nu permita caderea corpurilor
de umplere, dar care sa fie suficient de mare pentru trecerea fluidelor; sa se monteze si sa
se demonteze usor. Dac suprafata libera este prea mica, viteza gazului creste, ceea ce
poate determina inrautatirea contactului dintre faze in vecinatatea gratarului, iar pierderea
de presiune a vaporilor este inutil de mare. Sectiunea libera a suportului pentru corpurile
de umplere trebuie s fie mai mare, cel putin egala cu sectiunea libera a umplurii.
Dispozitive pentru redistribuirea lichidului
Pentru a asigura contactul optim intre fazele aflate n coloana, este necesara intre
altele, evitarea formarii de canale verticale prin care sa aib loc curgerea preferentiala a
fluidelor. Aceasta se obtine prin repartizarea uniforma a fazei lichide pe suprafata
umpluturii si prin fractionarea umpluturii in straturi de inaltime mai mica, intre care se
intercaleaza dispozitive pentru colectarea si redistribuirea lichidului.

Conuri cu gauri stantate lichidul se scurge pe pereti coloanei, este dirijat catre
centrul acesteia, in dreptul conurilor viteza gazului se mareste, fara a deranja prea mult
functionarea coloanei datorita gaurilor.
Buzunare inelare sunt relativ inguste, sunt prevazute cu 3-6 evi, prin care lichidul
colectat este adus spre centrul coloanei.
Talere Glitsh asigura uniformintatea distributiei lichidului si sectiune relativ mare
pentru trecerea vaporilor; lichidul deverseaza peste marginile colectoarelor si poate picura
prin orificiile de pe taler; colectoarele de sectiune patrata, dreptunghiulara sau circulara,
impreuna cu orificiile de pe taler asigura si sectiunea necesara trecerii vaporilor sau
gazelor.
Rozele redistribuitoare sunt utilizate atunci cand eficienta coloanei cu umplutura poate
scadea datorit procentului ridicat de lichid care ar curge n preajma suprafetei peretelui
coloanei (in general la coloanele cu diametrul interior mic).
Dispozitive de stropire
Exist dou categorii de dispozitive de stropire:
Dispozitive acre asigur stropirea ntr-un numr determinat de puncte pe
seciunea umpluturii:
Se recomand utilizarea:
a. Pentru coloane cu diametru mic:
- plci pentru distribuirea lichidui
- talerul de distribuie
b. Pentru coloane cu diametru mare:
- jgheaburile
- dispozitivele de stropire din evi perforate
Dispozitive care asigur stropirea sub form de picturi a umpluturii.
Se utilizeaz dispozitive de stropire fixe sau rabatabile, a cror pies principal o
constituie stropitorul care poate fi de form cilindric sau semisferica i care este prevzut
cu orificii circulare sau cu 6-8 fante dreptunghiulare.
- deflectoarele sunt simple din punct de vedere constructiv, permit stropirea
unor debite mari de lichid i nu se nfund
- dispozitivele de stropire centrifugale - sunt constituite dintr-un element rotitor
pe care cade lichidul. Datorit aciunii forei centrifugei, lichidul este rspndit
sub form de picturi deasupra umpluturii.
3.2.1

Calculul diametrului coloanei

Diametrul unei coloane de absorbtie influenteaza viteza de circulatie a fazelor n

coloana.
Diametrul se determin din ecuatia debitului volumic al fazei gazoase:
Dc2
G A wf
wf
4
(32)
3
Unde: G debitul volumic de aer, G = 0.739 m /s;
Dc diametrul coloanei, [m];
wf viteza fictiva, [m/s].
Viteza fictiva a gazului se determina cu relatia (33):
w f 0.8 wi

(33)

Unde: w viteza de inecare

Se va determina viteza de inec cu ajutorul relatiei (34) :
0.125
0.25
wi2 g l0.16
g
L

lg
A 1.75

l 3 g
G
l

(34)

Unde: g , l densitatile gazului, respectiv a lichidului, [kg / m3];

l vascozitatea dinamic a lichidului, l = 1.005 cP;
suprafata specifica a umpluturii, = 204 m2/m3;
porozitatea, = 0.74 m3/m3;
g acceleratia gravitationala, g = 9.81 m/s2;
L, G debitele masice ale lichidului, respectiv gazului, [kg / s];
L = 118028.988 Kg/h = 32.785 Kg/s;
G = 3107.2604 Kg/h = 0.863 Kg/s;
Ca umplutura se folosesc inele ceramice Rachig.
A = 0,022 pentru umpluturi din inele sau spirale;
du diametrul elementelor umpluturii, du = 25 mm = 0.025 m;
mu masa specifica (densitatea) umpluturii, mu = 505 Kg / m3.
Densitatile amestecurilor gazos si lichid la 273 K si 293 K se calculeaz cu ajutorul
ecuaiilor:
Kg
273
293
g273 SO
2 y SO 2 aer 1 y SO 2 1.393
m3
(35)
T
273
Kg
g293 g273 0 g273
1.298 3
T
293
m
(36)
0

Densitatea apei la 20 C este 998.2 Kg/m3.

Se introduc aceste valori in ecuaia (34):
wi2 1.298 1.005 0.16 204

lg

998.2 0.74 3 9.81

0.022 1.75 32.785

0.863

0.25

1.298

998.2

0.125

wi2 265.054
w 2 265.054
m
1.871 i
0.0134 wi 0.448
396.092
396.092
s

lg

Valoarea vitezei de inecare se introduce in relatia (33):

w f 0.8 0.448 0.358

m
s

Se scoate diametrul coloanei din relatia(32):

Dc

4G
Dc 1.620m
wf

Se stie ca Dc > 25* du. Se verifica daca diametrul calculat este corect: Dc =1.62m > 0.625.
3.2.2

Calculul inaltimii umpluturii

Inaltimea unei coloane de absorbtie cu umplutur e data de inaltimea stratului de

umplutura. Inaltimea stratului de umplutura se poate determina prin doua metode:
suprafaa de transfer de mas;
pe baza IUT si NUT;

3.2.2.1 Calcul H din suprafata de transfer de masa

Cantitatea de SO2 absorbita:
N SO 2 K y A Ym K x A X m

(37)

Unde:NSO2 debitul de SO2 absorbit;

Ky , Kx coeficient global de transfer de masa, in cazul nostru se raporteaza la faza
gazoasa, respectiv la cea lichida;
A aria de transfer de masa;
Ym , Xm diferenta de potential mediu global raportat la faza gazoasa, respectiv la cea
lichida.
Aria de transfer de masa:
N SO 2
N SO 2
(38)
A

Vu f H u S f
K y Ym K x X m
Unde: Vu volumul umpluturii;
Hu inaltimea umpluturii;
f factor de udare, f=1.
Din relatia (38) se scoate Hu:
Hu

N SO 2
N SO 2

K y Ym S K x X m S

(39)

Unde: S - aria sectiunii coloanei, S = 2.061 m2.

suprafata specifica a umpluturii;
Calculul lui Ym si lui Xm se face prin doua metode:
a) Metoda analitica;
b) Metoda grafic.
Coeficient global de transfer de masa pentru cele doua faze se poate calcula prin doua
metode:
I.
Ecuatii empirice;
II.
Ecuatii criteriale.
I.

Ecuatii empirice

1
0.00176

0.035
K y
wg0.8

wg

wf

0.485

m
s

(40)

(41)

Unde: Ky [Kmol/m3*s*atm]
Se introduce valoarea vitezei in relatia (40):
1
0.00176
Kmol

0.035 K y 0.126 3
K y 204 0.485 0.8
m h atm

K x K y K H 4.592

Kmol
m h atm

(42)

Unde: KH constanta lui Henry, KH = 36.187.

a)
Diferenta de potential mediu global ale celor doua faze se calculeaza cu relatiile
(43-44):

Yi Yi * (Y f Y f* )
KmolSO2
Ym
0.0137
*
Kmolaer
Y Yi
ln i
*
Yf Yf
X m

*
i

(43)

Xi (X X f )
ln

*
f

X Xi
X Xf
*
i
*
f

0.000193

KmolSO2
Kmolaer

(44)
*
f

Y =0
*
i

Y = 0.028
*
i

X = 0.0001
Cu aceste valori se calculeaza Hu din relatia (39):
Hu

Hu

N SO 2
9.811m
K y Ym S

N SO 2
19.391m
K x X m S

II.

Ecuatii criteriale

Pentru faza gazoasa:

Shg Re 0g.655 Sc g0.33 11.614

Re g

4 g wg

(45
)

0.777

g
Sc g
2779.864
g Dg

(46)

Unde: Dg coeficient difuzie SO2 in aer, Dg = 4.410 m2/s.

g = 0.0148 cP.
Shg D g m
p
Kmol

kg
kg
2

1 y SO 2 82.06 0.001 293 m h atm

d ech s

(47)

(46)

Unde: dech =0.022.

k g 0.00232

m
m
Kmol
8.362 0.371 2
s
h
m h atm

Pentru faza lichida:

Shl 0.52 Re l0.78 Scl0.5 171.0305

(47)

4 L
0.3103
l S

Re g

(48)

Unde: = 1.
Scl

l
671208.174
l Dl

(49)

Unde: Dl coeficient difuzie SO2 in apa, Dl = 1.5*10-9 m2/s.

l = 1.005 cP.
Sh Dl m
p
Kmol

kl l
kl
2

1 y SO 2 82.06 0.001 293 m h atm

red s

(48)

Unde: red grosime red.

2
2 l
l g

red

k g 0.00005181

0.33

(49)

0.00495

m
m
Kmol
0.1865 4.7968 2
s
h
m h atm

Ky si Kx se calculeaza cu relatiile (50-51):

Ky

1
0.0977
1
k

k g kl

(50)

Unde: k = KH/p , p = 1 atm.

K x K y K H 3.5366

Hu

N SO 2
K y Ym S

Kmol
3
m h atm

(52)

Cu aceste valori se
N SO 2
calculeaza Hu cu relatia
Hu
51.896m
(39):
K x X m S
12.74m

b) Grafic
Pentru faza gazoasa:

Yi Y f

Ym

(Y Y ) i

dY
* Y Y *
(Y Y ) f

Yi Y f
A
(53)

Pentru faza lichida:

X f Xi
X f Xi
X m ( X X )

A
dX
X *X
(X X ) f
*

(54)

Pentru calculul integralei de la numitor in graficul X-Y din Fig. se adauga linia de
operare si curba de echilibru (portiunea liniara) , apoi se traseaza 15 perechi de linii
paralele si echidistante (pentru faza gazoasa liniile sunt paralele cu axa ordonatei, iar
pentru faza lichida paralele cu axa abscisei) care sa intersecteze atat curba de echilibru,
cat si linia de operare. Se citesc perechile de valori (Y,Y *) care sunt trecute in Tab.4.
pentru faza gazoasa, iar pentru lichida (X,X*) in Tab.5.
Faza gazoasa
Tab. 4. Perechile de valori (Y,Y*)
Y
0.006
0.01
0.012
0.0175
0.021
0.0248
0.028
0.032
0.0359
0.0395
0.043
0.0465
0.05
0.054
0.0579

Y*
0.0039
0.007
0.01
0.0138
0.0168
0.02
0.0258
0.0265
0.0299
0.033
0.036
0.04
0.043
0.046
0.05

1/Y-Y*
476.1905
333.3333
500
270.2703
238.0952
208.3333
454.5455
181.8182
166.6667
153.8462
142.8571
153.8462
142.8571
125
126.5823

Aria de sub curba din graficul f(Y)= 1/Y-Y* calculata cu programul Origins reprezinta de
fapt valoarea integralei A:
A= 12.482.
Ym

Yi Y f
A

0.00537

kmoliSO2
kmoliaer

Cu valoarea lui Ym si utilizand relatia (39) se poate calcula Hu:

NA
dY
NA
dY
A H u Sc
f
*

Hu

K g (Yi - Y f ) Y - Y
K g (Yi - Y f ) f S c Y - Y * (55)

H u1, grafic

7.212
25.158m
0.127 * 0.017 * 204 * 1 * 1.834

H u2, grafic

7.212
32.668m
0.158 * 0.017 * 204 * 1 * 1.834

Faza lichida
Tab. 5. Perechile de valori (X,X*)
X
X*
1/X*-X
0.00004
0.00009
20000
0.000125
0.00019
15384.62
0.00021
0.00027
16666.67
0.0003
0.00038
12500
0.00038
0.00047
11111.11
0.00046
0.00059
7692.308
0.00055
0.00068
7692.308
0.00065
0.00077
8333.333
0.00074
0.00088
7142.857
0.00082
0.00095
7692.308
0.0009
0.00105
6666.667
0.00099
0.00115
6250
0.00108
0.00124
6250
0.00117
0.00134
5882.353
0.00125
0.00144
5263.158
In acest caz, aria de sub curba din graficul f(X)= 1/X*-X
integralei B:
A= 11.368.
X m

X f Xi

H u1, grafic

0.000455

kmoliSO2
kmoliapa

7.212
8.198m
4.597 * 0.000544 * 204 * 1 * 1.834

reprezinta valoarea

H u2, grafic

7.212
10.645m
5.732 * 0.000544 * 204 * 1 * 1.834

Se face media la Hu analitic si la grafic. Deoarece diferenta dintre media H u,analitic media
Hu,grafic este mai mare decat 1.5 m, atunci inaltimea luata mai departe in calcule va fi cea
calculata prin metoda grafica.
Media Hu,analitic = 23.459 m
Media Hu,grafic = 19.167 m
Media Hu,analitic - Media Hu,grafic = 4.292 m
3.2.2.2 Calcul Hu pe baza IUT si NUT
N SO 2
N SO 2
A

K y Ym K y Yi Y f

H u,g

Yi Yi*

dY
Hu S f
Y Y*
Y f Y f*

G
A 25.141m
K y S f

(56)

(57)

H u , g 32.658m

Unde: A aria primului grafic.

H u ,l

L
B 38.605m
K x S f

(58)

H u ,l 50.128m

Unde: B aria celuilalt grafic.

3.2.3 Calculul inaltimii coloanei de absorbtie

Se deosebesc doua moduri de dispunere a corpurilor de umplutura:

Ordonat in cazul corpurilor de umplutura de dimensiuni mari sau pentru cele din
speciale;
In vrac in cazul corpurilor de umplutura de dimensiuni mai mici.
Inaltimea coloanei se calculeaza cu formula (59):
H c H u h1 h2 h3 n str 1

(59)

materiale

Unde: H inaltimea coloanei [m];

h1 distanta dintre primul strat de umplutura pana la
varful coloanei, se adopt o
valoare cuprinsa ntre 1 - 1,5 m h1 = 1 m;
h2 distanta de la baza coloanei pana la ultimul strat de umplutura, se adopta o valoare
cuprinsa intre 1.5 - 2 m h2 = 2 m;
h 3 distanta dintre straturile de umplutura, se adopta o valoare cuprinsa ntre
0,5 - 1 m h3 = 0,5 m.
H
n str u
hu (60)
Tab. 6. Valoarea lui hu in functie de diametrul coloanei
Dc
hu

<0.4
10*Dc

0.5-1.2
6*Dc

1.4-2.2
3*Dc

>2.2
2*Dc

Diametrul coloanei de absorbie este Dc = 1.083 m. Deci inaltimea unui strat de

umplutura va fi:
hu=6*Dc=6*1.62=9.722m.
Se calculeaza numarul de straturi:
H
17.045
n str u
1.971 2 straturi
hu
6.503
Se inlocuiesc aceste valori in relatia (59) si se calculeaza inaltimea coloanei de
absorbtie:
H c 19.167 1 2 0.5 2 1 23.167 m

3.2.4 Calculul dimensiunii racordurilor absorberului

Coloana de absorbtie este prevazuta cu patru racorduri dintre care doua sunt pentru intrare si
doua pentru racire. Dimensiunea racordurilo se calculeaza cu ecuatia (60)

4 N v
d r2
Nv
w d r
4
w (61)
r

Unde: d - diametrul racordului

Nv debitul volumic al fluidului ce trece prin racord
wi viteza fluidelor prin conducte
Pentru gaze: wi = 5 - 20 m/s. Se va adopta valoarea wG = 10 m/s.
Pentru lichide: wi = 0.5 - 2.5 m/s. Se va adopta valoarea wL = 2 m/s.
Valorile adoptate se introduc in relatia (), apoi se verifica in STAS rezultatele obtinute. Daca nu
corespund, se ia valoarea cea mai apropiata a lui dr si se recalculeaza wi.
Rezultatele obtinute sunt centralizate in tabelul (), impreuna cu valorile standardizate .
Pentru gaz:
Nv,intrare gaz= 2742.986 0.7619m 3 / s
3600
2574.109
0.715m 3 / s
Nv,iesire gaz=
3600
4 0.7619
0.311m
dr,i=
10

dr,e=

4 0.715
0.301m
10

Pentru lichid:
25.111
0.0069m 3 / s
3600
25.444
0.007 m 3 / s
Nv,iesire lichid=
3600
4 0.0069
0.1446m
dr,i=
2
4 0.007
0.1448m
dr,e=
2

Nv,intrare lichid=

Viteza recalculata pentru gaz:

wG.i = wG,e = 10 m/s
Viteza recalculata pentru lichid:
wL,i = wL, e= 2 m/s
Tab. 7. Diametrele racordurilor coloanei
Nr.
Crt.

Viteza [m/s]
Faza

Denumire
racord

adoptata

recalculata

Diametru racord
[m]
calculat STAS

Intrare

10

10

0.311

0.3

Iesire

10

10

0.301

0.3

0.1446

0.1448

1.
Gaz

2.

Lichid

Intrare
Iesire

0.3
0.3

3.2.5 Calculul masei coloanei

Masa absorberului se calculeaza cu formula (62):
Mcol=Mp+Mu+Maux (62)
Unde: Mp masa pereti;
Mu-masa umplutura;
Maux-masa elemente auxiliare.
Masa peretilor se calculeaza cu formula (63). Peretii sunt din otel.
M p V p otel H c Dc p otel 23.167 1.62 0.005 7850 4625.451Kg

(63

)
Unde: p -grosime pereti; p 0.005m;
otel densitate otel; otel=7850 Kg/m3.
Masa umpluturii se calculeaza cu formula (64):
M u Vu m specifica H c S m specifica 23.167 2.061 532 25401.503Kg
u

(64)

Unde: - densitate umplutura; =532 kg/m .

Masa elementelor auxiliare se calculeaza cu formula (65):

M aux 0.01 M p M u 0.01 4625.451 25401.503 300.269 Kg

(65)

Aceste valori se inlocuiesc in formula (62) :

M c 30327.223Kg

3.3

Dimensionarea coloanei de desorbtie

Coloana de desorbtie are aceleasi dimensiuni cu coloana de absorbtie, de aceea se va face

doar calculul necesarului de abur la desorbtie si dimensionarea racordurilor desorberului.
3.3.1 Calculul necesarului de abur la desorbtie

Fig. 6. Bilanul termic al desorberului

Ecuatia generala a bilantului termic:
Qintrat =Qiesit
Ecuatia generala a bilantului termic pentru desorber:
Qsolutie intrata +Qabur = QSO 2 +Q abur antrenare +Q absorbant+condens +Qdesorbtie +Q p
Se calculeaza pe rand fiecare termen din ecuatia de mai sus:
Qsolutie intrata caldura introdusa cu solutia initiala;

Qsolutie int rata n L , f c p , f Ti 32.914 4171.047 333 45716271.08 J / s

L,f

Unde: n debitul total de lichid care iese din absorber si intra in desorber;
L,f

n =118490.613 Kg/h=32.914Kg/s;
p,f

c = 4171.047 J/Kg*K
i

T temperatura de intrare a solutiei sulfuroase in desorber;

(66)
(67)

T = 60 C = 333 K.
Qabur caldura aburului introdusa pentru stripare;
0

100 C
Qabur M abur iabur

(68)

abur

Unde: M

debitul maxim de abur;

abur

i
i

1000 C
abur

entalpia aburului la temperatura de intrare a acestuia in coloana;

2679 10 3 J / Kg
0

100 C
Qabur M abur iabur
M abur 2679 10 3

QSO2 caldura dioxidului de sulf care iese din desorber;

0

C
QSO2 N SO2 c100
p , SO2 T f

(69)

SO2

Unde: N

debitul de iesire a SO lichid;

SO2

QSO2

=461.624 Kg/h=0.128 Kg/s;

J
CpSO2 ,G =617.85
kg K
Tf = 100C = 373 K.
0
C
N SO2 c 100
p , SO2 T f 0.128 617.85 373 29551.411Kg / s
Qabur antrenare caldura aburului de antrenare;

Qaburantrenare M aburantr i abur

(70)

M aburantr 1.5 VSO2 abur

Unnde: abur antrenare

SO2

(71)
kg
0.5970 3
m
3

=0.3337 m /h= 0.0000927 m /s.

Kg
s
3
0.000083 2679 10 2472.57 J / s

M aburantr 1.5 0.0000927 0.5970 0.000083

Qaburantrenare

Qabsorbant+condens caldura absorbantului si a condensului;

Qabsorbant+condens L M abur M abur antrenare Cpapa T

f
0

(72)

Unde: Tf =100 C=373 K.

Qabsorbant condens 25.11 M abur 0.0000830 4230 373 39616729.11 M abur 1577790
Qdesorbtie caldura de desorbtie
Qdesorbtie = - Qabsorbtie= - 71.774 J/s (73)
Qp caldura pierduta;

Fig. 7. Modelul fizic al transferului termic prin peretele desorberului

Caldura pierduta se calculeaza cu formula (74):
Q p K Aizolatie Tmed

(74)

Se dau:
1

p1

T = T = 100 C=373K;

T = 17 C=318K;

T = 45 C=298K.

p2

0
0

Unde: T temperatura peretului in interiorul coloanei;

p1

T temperatura peretului pe fata exterioara a coloanei;

2

T temperatura mediului ambiant;

p2

T temperatura pe fata exterioara a izolatiei.

Cu urmatoarele relatii (75-76) se calculeaza diferenta medie de temperatura:

T1 T p1 T p 2 373 318 55K

(75)

T2 T p 2 T2 318 298 28K

(76)

Tmed T1 T2 T p1 T2 55 28 83K
(77)
Ecuatia fluxului unitar:
Qp

q
izolatie T1 aer T2
Aizolatie izolatie
(78)
aer

Se calculeaza cu relatia():

 aer 9.74 0.07 T2 9.74 0.07 28 11.7

W
m K (79)
2

aer

Unde: - coeficientul total de transmitere a caldurii prin convectie si radiatie.

Se considera ca material izolator vata de sticla care are coeficientul de conductivitate termica:
0.05

W
m*K

Din ecuatia fluxului unitar se calculeaza grosimea izolatiei:

izolatie

T1
0.05 55
T1 aer T2 izolatie izolatie
izolatie
0.00839m
izolatie
aer T2
11.7 28
izolatie

Pentru ca

izolatie

= 0.839 cm si

izolatie

trebuie sa fie mai mica de 2 cm, se va adopta

= 2 cm.

Se calculeaza aria de transfer termic a izolatiei cu relatia (80):

Aiz D H c 2

D2
4

(80)

Unde: D diametrul exterioar al coloanei cu izolatie;

D Dc p iz 2 1.62 0.005 0.02 2 1.67m

p

coloana absorbtie

Unde: =

(81)

= 5 6 mm se adopta = 5 mm = 0.005 m

Aceste valori se introduc in relatia (80):

Aiz D H c 2

D2
4

1.67 23.167 2

1.67 2
125.861m 2
4

Coeficientul global de transfer termic se poate calcula cu relatia (82):

1
1
W
K

2.059 2
izolatie
0.02
1
1
m K

(82)
0.05 11.7
izolatie aer
p

Se calculeaza Q cu relatia (74):

Q p 2.059 125.861 83 21509.286

J
s

Se inlocuiesc caldurile in ecuatia generala de bilant termic (67):

45716271.02 M abur 2679 10 3 29551.411 2472.57 39616729.11 M abur 1577790
71.774 21509.286
M abur 2679 10 3 M abur 1577790 39670190.6 45716271.02
M abur 2679000 1577790 6046080.42

M abur 1101210 6046080.42 M abur 5.49

Indicele de abur va fi:

Kg
s

I abur

M abur
t
26.949

16.487 abur
n SO 2
0.333
t SO 2 (83)

3.3.2 Calculul dimensiunii racordurilor desorberului

Calculul dimensiunilor desorberului se va face identic ca in cazul absorberului.
Coloana de desorbtie are patru racorduri dintre care doua pentru abur si doua pentru lichid dupa
cum urmeaza:
R1 racord pentru intrarea solutiei;
-viteza admisa pentru solutia de SO2 w = 0.5 2.5 m/s se alege w = 0.5 m/s;
R2 racord pentru intrarea aburului;
-viteza admisa pentru abur w = 50 m/s;
R3 racord pentru iesirea absorbantului si a aburului condensat;
-viteza admisa w = 0.5 2.5 m/s se alege w = 0.5 m/s;
R4 racord pentru iesirea SO2 si a aburului antrenat;
-viteza admisa w = 5 20 m/s se alege w = 18 m/s.
Diametrul racordurilor se calculeaza cu formula ():
4 Gv
w (84)
Pentru racordurile de intrare:
R1: Gv = 118.575 m3/h = 0.0329 m3/s
dr

dr

4 0.0329
0.289m
0.5

Viteza recalculata: w = 0.5 m/s

3
R2: abur 0.5970kg / m
Gv = Maburvol = 9.195 Kg/m3

d r 0.484m

Viteza recalculata: w = 50 m/s

Pentru racordurile de iesire:
R3:M absorbant si abur condensat =118028.988/3600+0.000083 = 32.785 Kg
958kg / m3
32.785
0.03 kg/m3
Gv=
958

d r 0.295m

Viteza recalculata: w = 0.5 m/s

R3: M abur antrenare = 0.0086*10-5 kg/m3
d r 0.0247 m

Viteza recalculata: w = 18 m/s

Tabelul 8. Diametrele racordurilor desorberului
Nr.
Crt.
1.
2.
3.

Tip de racord
Intrare solutie
Intrare abur
Iesire absorbant

Diametru racord [m]

Calculate
STAS
0.289
0.3
0.484
0.4
si 0.295
0.4

Viteza [m/s]
admis
recalculat
0.5
0.5
50
50
0.5
0.5

4.

3.4

abur condensat
Ieire abur antrenat

0.0247

0.07

18

18

Dimensionarea recuperatorului de caldura

Aparatele pentru transfer termic sunt utilaje care realizeaz transferul unei cantiti de
cldur ntre 2 sau mai multe fluide. Dup modul n care se realizeaz transmiterea cldurii se
deosebesc 2 tipuri de aparate de transfer termic:
aparate care modific starea de agregare
aparate care nu modific starea de agregare a agenilor.
Un schimbtor de cldur trebuie s realizeze un schimb ct mai intens de cldur cu o
ct mai mic pierdere de presiune a fluidelor care circul prin aparat
3.4.1 Calculul ariei de transfer termic in recuperatorul de cldur

Fig.8 Schema fluxurilor schimbatorului de caldura

Ecuatia de bilant termic al recuperatorului de caldura (85):
Qcedat= Qtransformat = Qprimit+Qpierdut (85)
Unde:
Qcedat M abs cond T1,i T2, f c pH 2 O (86)
Qtransf K A Tmed

(87)

Q primit M sol T2, f T2,i c sol

Q pierdut 0.05 Q primit

(89)

(88)

Fig. 9. Diagrama modelrii schimbului termic prin peretele schimbtorului

Ecuatia fluxului unitar (90):
Qtransf
T p1 T p 2
q
1 T1 T p1 2 T p 2 T2
p
A
(90)
In care:

q1 1 T1 T p1

q 2 2 T p 2 T2
qp

(91)
(92)

p
(93)

T1 T1 T p1
T2 T p 2 T2

T1
T2

T1,i T1, f
2
T2,i T2, f
2

(94-95)

(96-97)

T max T min
T max
ln
T min
T max T1, f T2,i
(98-100)
T min T1,i T2, f
Tmed

Unde: - T2,i temperatura de intrare in recuperator; T2,i = 20 0 C = 293 K;

T2,f temperatura de iesire din recuperator; T2,f = 600 C = 333 K;
T1,i temperature de intrare in recuperator a absorbantului si condensului; T 1,i =
1000C = 373 K;
T1,f temperatura de iesire a absorbantului si condensului din recuperator; T1,f = ? (se
va calcula).

Q primit 32.914 333 293 4171.047.43 5491443.97

Q pierdut 0.05 5491443.97 274572.2

J
s

J
s

Qcedat 5491443.97 274572.2 5766016.172

J
S

Qcedat L M abur M aburantr T1,i T2, f c p H 2 O 5766016.172

32.914 5.49 0.000083 373 T1, f 4230 5766016.172

38.403 373 T1, f 4230 5766016.172

162444.69 373 T1, f 5766016.172

373 T1, f 35.495 T1, f 337.504 K 64.504 0 C

Se calculeaza Tmax si Tmin si apoi Tm cu relatiile (98-100) :

T max 44.504 K
T min 40 K
Tmed 42.211K

Se calculeaza T1 si T2 cu relatiile (96-97):

T1 355.252 K
T2 313 K

1 si 2 se calculeaza cu urmatoarea metoda:

qs= q1= q2= qp
Se dau:
coeficientul partial de transfer termic de la fluidul care curge perpendicular pe tevi;
= 3500 W/m2*K;
coeficientul partial de transfer termic al solutiei sulfuroase pe care vrem sa o incalzim;
= 3000 W/m2*K;
rr rezistenta ruginei, 1/ rr = 1744.5 W/m2*K;
rsol rezistenta depunerilor provocate de solutia sulfuroasa, 1/ rsol = 5815 W/m2*K;
grosimea peretelui evii; p = 2 mm = 0.002 m
coeficient de conductivitate termica a otelului, otel = 46.5 W/m*K.
Pasul 1
Coeficientul global de transfer termic, K, se calculeza cu formula (101):
1
W
K
710.602 2
m K
1
1
1 p

(101)
1 2
ri otel
K Tm
K Tm 1 T1 T p1 T p1 T1
T p1 346.681K
(102)
1
Pasul 2
Pr
Pr
p

0.2

Nu 0.4 Re 0.6 Pr 0.36

l 61.167

(103)

Se presupune regim turbulent Re = 3000

c p
Pr
2.292
(104)

Pentru lichide care se racesc:

l 1
apa
W
1 Nu
12187.1 2
d ext
m K (106)

Pr
Pr
p

0.2

0.93 (105)

Unde: apa se ia la T1,

dext = 0.025m.

q1 1 T1 T p1 29995.9

W
m 2 (107)

Pasul 3
Se presupune: Re = 13000
Pr
Pr
p

Pentru lichide care se incalzesc:

Pr

c p

2 Nu

3.8854

apa
di

0.25

Nu 0.021 Re 0.8 Pr 0.43

l 73.592

Pr
Pr
p

(108)

0.25

1 (109)

(110)

1422.022

W
m K (111)
2

Unde : apa se ia la T2
Di = 0.021m.

q 2 2 T p1 T2 73799.78

W
m 2 (112)
Se compara valoarea lui q2 cu cea a lui q1 q2 = q1. Daca diferenta e mai mare de 10 %, se reiau
calculele cu precizarea ca in relatia (101) de la primul pas se introduc 1 si 2 rezultate din
calcul.
W
K recalculat 516.44 2
m K
W
q1,recalc 12187.1 2
m
W
q 2,recalc 55293.59 2
m
Din graficul f(Tp)=q unde s-au reprezentat cele doua seturi de date, cele calculate si cele
recalculate se scoate q.
qreal si Tp,real.
qreal =25000 W/m2
Tp,real = 340 K
Aria de transfer termic se calculeaza cu relatia (113):
Q
A ced 230.64m 2
(113)
qr

3.4.2 Calculul numarului de tevi, a lungimii lor si a lungimii recuperatorului

Diametrul tevilor: d= 25 x 2 mm
Ecuatia Reynolds:

Re

w di
Re
m
13000 w
0.284

di
s (114)

Unde: di - diametrul interior, di = 0.021 m.

Numarul de tevi:
Mv 4
nt
345.303
d i2 w
(115)
v

Unde: M debitul de solutie ce circula in teava, M = 0.034 m /s

Lungimea unei tevi:
Lt

A
8.508m
d i nt
(116)

Cu aceste caracteristici, se alege un schimbator de caldura porivit. Modelul ales este cel al
schimbatorului de caldura cu doua treceri.
Lungimea totala a recuperatorului de caldura este:
L Lt 2 l1 8.661m

(117)

Unde: L lungimea recuperatorul;

l1 - lungimea capacului;
D diametrul mantalei, D= 1000 mm = 1 m.
d i2
l1 nt
0.0761m
2 D
(118)
3.4.3 Calculul racordurilor recuperatorului
Recuperatorul de caldura are patru racorduri:
R1 racord pentru intrarea solutiei sulfuroase in camera de distributie;
R2 racord pentru iesirea solutiei sulfuroase in camera de colectare;
R3 racord pentru intrarea absorbantului si condensului in spatiul intertubular;
R4 racord pentru iesirea intrarea absorbantului si condensului din spatiul intertubular;
Se presupune viteza w =2 m/s.
Diametrul racordurilor se calculeaza cu formula (119):
4 Mv
dr
w (119)
Pentru racordurile de intrare:
R1:
d r 0.144m

Viteza recalculata: w = 2 m/s

R2:

d r 0.145m

Viteza recalculata: w = 2 m/s

Pentru racordurile de iesire:
R3:

d r 0.138m

Viteza recalculata: w = 2 m/s

R4 :

d r 0.190m

Viteza recalculata: w = 2 m/s

Tabelul 8. Diametrele racordurilor recuperatorului de caldura
Nr.
Crt.

Tip de racord
Intrare
solutiei
sulfuroase in camera
de distributie
iesirea
solutiei
sulfuroase in camera de
colectare
intrarea absorbantului
si condensului in spatiul
intertubular
iesirea
intrarea
absorbantului
si
condensului din spatiul
intertubular

1.
2.
3.

4.

Diametru racord [m]

Calculate
STAS

Viteza [m/s]
admis
recalculat

0.144

0.207

0.145

0.207

0.138

0.229

0.190

0.229

3.4.4 Fisa tehnica a recuperatorului de caldura

3.5. Rezervorul de stocaj
Vr M v t 118 .5757 m 3

(120)

Unde: M debitul volumic ce iese din coloana;

r

V volumul rezervorului.
t = 1 h.
Vreal

Vr
148.219m

(121)

Unde: = 0.8.
DR2
Vr

H R DR 3

4
H R 1.5 DR 6.978m.

4 Vr
4.652m
1.5

(122-123)

Unde: D diametrul rezervorului;

R

H inaltimea rezervorului.
3.6.

Calculul utilajului de transport a absorbantului i a fazei gazoase

n industria chimic, n procesele n care este nevoie de debite constante de fluid att lichid ct
i gaz, se utilizeaz pentru vehicularea acestora diferite tipuri constructive de maini de
transport. Pentru vehicularea lichidelor se utilizeaz frecvent pompe, iar pentru vehicularea
gazelor ventilatoare.
Cele mai utilizate sunt pompele i ventilatoarele centrifugale, care satisfac necesitatea pomprii
3.5.1 Calculul puterii de acionare a pompelor pentru transportul
lichidelor
Faza lichida:
Puterea instalata:
Pi Pc 18.588kW

(124)
Puterea pompei de vehiculare:
G H m g 0.0328 29.387 998.2 9.81
Pc v

15.753kW
t 10 3
0.6 10 3
(125)
Unde: Pc puterea consumata;
GV debitul volumic de absorbant [m3/s];
densitatea lichidului, [kg/m3];
g acceleratia gravitationala, g = 9.81 m/s;
T randamentul total, T = 60%;
Hm - inaltimea manometrica, [m].
p 2 p1
w2
0.448 2

hg h p 0
29.167 0.2105 29.387 m
g
2 g
2 9.81
p p1
(126-127)
Unde : 2
0
g
Hm

presiunile in spatiul de aspiratie si in cel de refulare

hg inaltimea geometrica de ridicare a lichidului, [m].
hpierderi inaltimea data de pierderile de presiune in coloana de lichid pompat;
w viteza lichidului la intrare in absorber, [m/s].
Inaltimea geometrica de ridicare a lichidului:
hg H c h1 29.167 m

(128)

Unde: H inaltimea coloanei;

1

h = 6 m.
Inaltimea data de pierderile de presiune:

w2
0.448 2
L

0.035 36.667

11.6

0.144
d
2 g
2 9.81

h p h f hr ,1 hutilaj
h p 0.2105m

(129)

Unde: hf inaltimea care se datoreaza pierderilor de presiune prin frecare;

inaltimea datorata pierderilor de presiune prin rezistente locale
L lungimea conductei;
coeficient de frecare.
L h g h2 36.667 m

(130)

Unde: h = 7.5 m.
-3

ech

Coeficientul de frecare se ia in functie de Re si de d

Re

* w*d

/ e (e = 1.4*10 ).

1000 0.488 0.144

64101.96
10 3
(131)

ech

d / e =102.857
Din grafic = 0.035
Rezistentele locale se calculeaza cu relatia (132):

int

ies rob 3 900 0.2 1 4.4 3 2 11.6

(132)

3.5.2 Calculul puterii de acionare a suflantelor

Faza gazoasa:
P1 Pc 79.432 1.8 93.73kW

(133)

Puterea suflantei:
G PT 0.713 66812.75
Pc v

79.432kW
t 10 3
0.6 10 3
(133)
Unde:GV debitul de amestec gazos
4 * Gv
4 * 0.713
w

9.395m / s
2
*d
* 0.3112
(134)
PT caderea totala de presiune;
PT Pd Pst Pf Pr ,l Pcol

Unde:Pd pierdere de presiune dinamica;

Pst pierdere de presiune statica;
Pf pierdere de presiune prin frecare;
Pr.l. pierdere de presiune prin rezistente locale;
Pcol pierdere de presiune in coloana.
Pd

w 2 1.295 9.395 2

57.152
2
2
(135)

w2
0.458 2
L

0.027 4

6.15 1.308
2321.116
2 g 0.311
2 9.81
d

(136)

Pf Pr ,l

Coeficientul de frecare se ia in functie de Re si de d / e ( = 1000).

Re

w d

9685.037

(137)

Din grafic = 0.027.

Rezistentele locale se calculeaza cu relatia (138):

int

ies ventil 0.4 0.25 5.5 6.15

Pusc

(138)

Hu
w

9355.02
d ech
2 g
(139)

Pcol m Pusc 64434.48

(140)

m 1 1.65 10 10
A

q
A 3 l
l

l
3
2 g

0.3

204

1 1.65 10 10
0.474
0
.
74

16.502
3

1000

204
0.306

3
2 9.81
0.74

6.887

(141)

0.3

0.474

(142)

L
Kg
ql
16.502 2
2
Dc
m s
(143)
4

bl
0.306
0.3
Re l
(144)
Re l

4 ql
323.581
l
(145)

Capitolul 4

Controlul i automatizarea procesului

Sistemele chimice sunt controlate, n general, prin intermediul a cinci parametrii: debit,
presiune, nivel, temperatur i concentraie. n ultimul caz, concentraia poate fi msurat fie
direct, fie indirect prin intermediul densitii, vscozitii conductibilitii, pH-ului etc.
Debitul poate fi reglat prin strangularea venei de material sau prin modificarea turaiei
pompei (pomp centrifug).
Presiunea poate fi reglat prin intermediul variaiei volumului sau prin variaia debitului
volumetric n cazul transformrilor izoterme .
Nivelul poate fi reglat fie prin strangularea debitului de alimentare, fie a celui de evacuare.
Temperatura, a crui control i reglare este deosebit de important n cadrul procesului
deoarece ea stabilete valoarea constantei de vitez sau echilibrul termodinamic necesar, se

poate regla prin strangularea fluxului energetic spre utilaj.

n automatizarea proceselor de absorbie-desorbie se ine cont de faptul c fracia molar
urmrit depinde de fraciile molare de alimentare, debitul de alimentare, raportul debitelor de
reflux i alimentare, de presiune i temperatur.
4.1 Schema bloc de automatizare. Descriere

Fig.8. Schema bloc de automatizare a procesului

Soluia care se ia n automatizarea procesului de absorbie n coloana cu umplutur
trebuie s depind de sensibilitatea procesului la parametrii amintii mai sus, sensibilitate
impus de sistemul gaz-lichid., tipul de umplutur etc.
Automatizarea unei coloane de absorbie cuprinde urmtoarele sisteme de reglare
automat (SRA) :
un SRA de raport L/G;
cte un SRA de temperatur pentru alimentrile coloanei;
un SRA de nivel pentru nchiderea bilanului de mas n blazul coloanei;
un SRA de presiune la vrful coloanei.

Capitolul 5

Probleme de coroziune i protecie anticoroziv

Coroziunea produce pagube importante n industria chimic, mrind costul de producie

al produselor. Efectele imediate ale coroziunii sunt: ntreruperea produciei datorit avariilor,
supradimensionarea utilajelor, utilizarea unor aliaje scumpe i de inhibitori de coroziune, de

asemenea scumpi.
Metodele i procedeele de combatere a coroziunii pot fi grupate n mai multe categorii:
-

acoperiri metalice galvanizare, nichelare, cromare, plumbuire, cadmiere;

acoperiri anorganice fosfatare, emailare, oxidare anodic;

acoperiri organice vopsire i lcuire;

modificarea strii electrice a sistemului inhibatori, protecie anodic.

n cazul de fa se lucreaz cu dioxid de sulf dizolvat n ap, amestec corosiv. Totui, cantitatea

de SO2 este mic aa ca nu se impune folosirea unui oel inoxidabil care ar duce la costuri mult
mai ridicate ale instalaiei. Se va putea utiliza cu succes ca i material de construcie pentru
coloanele de absorbie, desorbie, rezervoare, conducte i alte elemente care intr n contact cu
amestecul coroziv, OLC 35.

Capitolul 6 Masuri de protectia si igiena muncii si norme P.S.I.

Protecia muncii face parte integrant din procesul de munc avnd ca scop final
asigurrii desfurrii acestuia n deplin siguran, prin nlturarea factorilor ce pot cauza
mbolnviri sau accidente ale personalului muncitor.
Protecia muncii cuprinde: tehnica securitii muncii, igiena muncii, legislaia muncii.
Ca msuri premergtoare desfurrii lucrului cu instalaia de absorbie - desorbie sunt
de menionat:
verificarea strii tehnice a utilajelor;
verificarea instalaiilor electrice de comand i oprire automat n cazul apariiei
unor defeciuni.
Pentru evitarea accidentelor este necesar respectarea riguroas a unor norme de
protecia muncii :
montarea utilajelor mari s se fac pe fundaii solide;
piesele n micare s fie prevzute cu plase protectoare din srm;
platformele i scrile s fie prevzute cu balustrade.
Pentru ca un accident sau o boal s fie definit ca profesional, ele trebuie s se
produc n timpul i din cauza executrii unei sarcini de munc.
Instructajul de protecie a muncii cuprinde trei faze:
instructajul general;
instructajul la locul de munc;
instructajul periodic.
Pentru protejarea personalului se impune luarea unor msuri speciale. Problemele de
protecia muncii pot fi tratate ca specifice fiecreia dintre etapele principale ale procesului
tehnologic de fabricaie.
Msurile de protecie a muncii sunt deosebit de severe din cauza toxicitii ridicate a
dioxidului de sulf. Dioxidul de sulf acioneaz ca un iritant local al mucoaselor aparatului
respirator i al ochilor.

Capitol 9. Bibliografie
1. Costic Stratul, Purificarea gazelor, Capitolul IX Eliminarea mercaptanilor i
dioxidului de sulf din gaze, Editura tiinific i Enciclopedic, Bucureti, 1984;
2. Octavian Floarea i colab., Operaii i utilaje n industria chimic. Exerciii i
probleme, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1980;242
3. Emilian Bratu, Operaii i utilaje n industria chimic, vol I-III, Editura Tehnic,
Bucureti, 1983-1985;
4. C. F. Pavlov, P. G. Romankov, A. A Noskov, Procese i aparate n ingineria chimic.
Exerciii i probleme, Editura Tehnic, Bucureti, 1981;
5. Valeriu Jinescu, Aparate tip coloan, Editura Tehnic, Bucureti, 1985;
6. Octavian Floarea, Romulus Dima, Procese de transfer de mas i utilaje specifice,
Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1984;
7. Gheorghia Jinescu, Procese hidrodinamice i utilaje specifice n industria chimic,
Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1984;
8. Erwin Dutkai, Coloane cu umplutur n tehnologia chimic, Editura Tehnic,
Bucureti, 1977;
9. Ioan Lazr, ndrumtor de proiectare, Litografia Universitii Babe-Bolyai, ClujNapoca, 1988;
10. erban Agachi, Automatizarea sistemelor chimice, Casa Crii de tiin, ClujNapoca, 1994;
11. Nicu Dulmi, Maria Stanca, Tehnologie chimic, Capitolul 8. Tehnologia acidului
sulfuric, Editura Presa Universitar Clujean, Cluj-Napoca, 1999.
12. Polihroniade, Absorbtia-adsorbtia, Bucuresti, Ed. Tehnica, 1967
13. R. Tudose, I. Ibanescu,, M. Vasiliu, A. Stancu, G. Cristian, M. Lungu, Procese,
operatii, utilaje in industria chimica, editura Didactica sip edagocia iasi