Capitolul 1 Tema de proiectare

1.1 Prezentarea temei

Sa se intocmeasca proiectul de inginerie tehnologica a unei instalatii pentru separarea

dioxidului de sulf dintr-un amestec gaz-uscat prin absorbtie-desorbtie. Instalatia va
prelucra un debit de gaz de 2000+n*100 [N*m3/h] cu un continut de SO2 y
SO2=4.5+0.5*n [%].
Separarea se va realiza intr-o instalatie compusa din: coloana de absorbtie, coloana de
desorbtie, recuperator caldura, condensator, separator picaturi, rezervor stocare,
utilaje transport faza gazoasa/lichida, aparate de control si reglare automata.
Se vor dimensiona: coloana de absorbtie, coloana de desorbtie, recuperatorul de
caldura, rezervorul de stocaj, utilajul de transport.
In calculul de dimensionare se vor tine cont de urmatoarele date:
amestecul gazos si absorbantul intra in coloana de absorbtie la t= 200 C;
absorbtia se realizeaza in absorbant proaspat;
randament de absorbtie
temperatura de intrare a solutiei sulfuroase in desorber este de 600 C;
desorbtia se realizeaza prin stripare directa cu aburi la presiune atmosferica si la t=
1000C;
presiunea gazului care intra in coloana este 1 atm.

1.2 Schema - bloc si modul de operare

Fig.1. Schema- bloc a procesului de separare a SO2 dintr-un amestec gaz-uscat

 Amestecul gaz – uscat si absorbantul este introdus la absorbtie pentru
separarea SO2. In coloana de absorbtie dioxidul de sulf este absorbit in apa, iar restul
de gaze se elimina pe la varful coloanei. Are loc recuperarea caldurii de unde apa
lichida e trimisa la racier. Solutia sulfuroasa rezultata la absorbtie este introdusa la
desorbtie. Desorbtia se efectueaza prin injectie directa cu abur . Faza gazoasa
rezultata din desorber se condenseaza. Prin condensare se obtine un amestec de
dioxid de sulf gazos si apa lichida, de unde se separara dioxidul de sulf gazos, care e
trimis mai depate la compresie.Apa lichida rezultata in urma separarii e trimisa la
racire. Apa racita se recircula in absorber.. Racirea si condensarea se fac cu apa de la
turnurile de racire.

Capitol 2. Procese tehnologoce de fabricatie. Procesul tehnologic adoptat

2.1 Variante de realizare a tehnologiei

Procedeele de absorbtie se impart in:

 procedee cu regenerarea absorbantului;
 procedee fara regenerarea absorbantului.
Procedee de absorbtie cu regenerarea absorbantului- sunt cele mai folosite in
practica.
Absorbtia in apa
Apa are o capacitate de absorbtie relativ redusa chiar si la temperaturi joase si
concentratii mari ale dioxidului de sulf in gaze. Se apreciaza ca absorbtia in apa a
dioxidului de sulf din gazelle care contin sub 3% SO2 este nerentabila.
Absorbtia în soluţii amoniacale
Este considerata una dintre metodele cele mai eficiente de absorbtie a dioxidului de
sulf, fiind folosita in cazul gazelor relativ diluate, care contin 1 – 4% SO 2 sau chiar
sub 1% SO2.
Absorbtia in sulfat bazic de aluminiu
Acest procedeu desi a fost aplicat la scara industriala in mai multe tari, si-a pierdut
din importanta. In timpul procesului de regenerare se formeaza produsi secundari
nedoriti.
Absorbtia in amine
Dintre aminele propuse ca absorbanti ai dioxidului de sulf, cum sunt etilen-amina,
dietilen-amina,trietilen-tetramina, xilidina, dimetil-anilina, numai ultimele doua au
fost introduse in practica datorita accesibilitatii si capacitatii de absorbtie relativ mari.
Absorbtia in glioxal si acid glioxilic
Propunerea de a folosi glioxalul si mai ales acidul glioxiloc ca absorbanti ai dioxidului
de sulf este o data relativ recenta. S-a dovedit ca acesta din urma joaca un rol dublu , de
absorbent si de inhibitor de oxidare, ionul sulfat neputand fi decelat in solutie nici dupa
cicluri repetate de absorbtie si desorbtie.
Absorbtia in suspensii apoase de oxizi
Prin absorbtia dioxidului de sulf din gaze diluate se folosesc suspensiile apoase ale
unor oxizi metalici:CaO, MgO, ZnO. Procedeele mentionate prezinta, insa o serie de
dezavantaje, cum sunt: transportul relative complicat al suspensiilor, oxidarea partiala
a sulfitilor la sulfati, necesitatea calcinarii sulfitilor.

2.2. Justificarea variantei tehnologice adoptate

Apa e utilizata cel mai frecvent fiind cel mai ieftin absorbant.
Absorbtia dioxidului de sulf in apa are loc dupa urmatoarele reactii chimice,
prima de hidroliza si cea de-a doua reprezentand tendinata de hidratare:
SO2 + H2O ↔ H+ + HSO3-
SO2 + n H2O ↔ SO2 nH2O
Acest procedeu se poate aplica cu succes in cazul gazelor care au un continut de
SO2 ridicat de 10-15%, deci si in cazul nostru deoarece avem un continut de SO2 de
6.5%.

2.3.Schema procesului tehnologic descris

Fig. 2. Schema procesului tehnologic
Schema procesului tehnologic e alcatuita din:
1. coloana de absorbtie
2. coloana de desorbtie
3. condensator
4. separator de picaturi
5. recuperator de caldura
6. pompe pentru transportul lichidelor
7. suflanta sau ventilator
8. rezervoare de stocaj

Capitolul 3 Dimensionarea tehnologica a utilajului

3.1 Premise generale de calcul

3.1.1 Echilibrul procesului de absorbtie in sistemul

Se cunosc datele de echilibru pentru sistemul SO2 - H2O:

Tab. 1 Date de echilibru

C SO2 P SO2 X SO2 Y SO2

[g SO2/100 g [kmol [kmol SO2 / kmol
H2o] [mmHg] SO2/kmol H20] aer]
0 0 0 0
0.5 42 0.00140625 0.058495822
1 82 0.0028125 0.120943953
1.5 129 0.00421875 0.204437401
2 176 0.005625 0.301369863
2.5 224 0.00703125 0.417910448
3 273 0.0084375 0.560574949
3.5 324 0.00984375 0.743119266
4 376 0.01125 0.979166667
 4.5 428 0.01265625 1.289156627
5 482 0.0140625 1.73381295
5.5 536 0.01546875 2.392857143
6 588 0.016875 3.418604651
6.5 698 0.01828125 11.25806452
7 752 0.0196875 94

Cu aceste date, se calculeaza debitele molare si se traseaza curba de echilibru pentru

sistem:

Fig. 3. Curba de echilibru a sistemului SO2 - H2O

Valoarea lui Xf* se citeste din Fig. 3. :

Xf*= 0.00143 KmolSO2/Kmol apa
Unde: Xf*- concentratia finala de echilibru a SO2 in faza lichida.
 3.1.2 Bilant de material. Consumul real de absorbant

Operatia de absorbtie presupune existenta a doua faze: o faza gazoasa si o faza

lichida, care in cazul nostru sunt reprezentate de amestecul gazos aer – SO 2(faza
gazoasa) si de apa proaspătă, lipsită complet de SO2(faza lichida).
Din Fig. 4. care reprezinta o coloana de distilare cu fluxurile de materiale, se pot scrie
ecuatiile de bilant de masa:

Fig. 4. Coloana de absorbtie cu fluxurile de materiale

(1)
Unde: NSO2-debitul de solutie transferat din faza gazoasa in faza lichida, [kmoli/h];
G – debitul molar de aer, [kmoli/h];
L – debitul molar de apa, [kmoli/h];
Yi, Yf – concentratia SO2 in amestecul gazos la intrarea respectiv la iesirea din
coloana, exprimat sub forma rapoartelor molare, [kmol SO2 / kmol aer];
Xi, Xf – concentratia SO2 in amestecul lichid la intrarea respectiv la iesirea din
coloana, exprimat sub forma rapoartelor molare, [kmol SO2/kmol apa].
Se stie ca Xi = 0. Deci ecuatia (2) se poate scrie sub forma:

(2)
Debitul molar de aer se calculeaza dupa relatia (3):

(3)
g
In care: V –debitul total de gaz;

Din formula (4) randamentului de absorbtie se scoate Yf:

(4)
Aceste valori se introduce in relatia (1) se se calculeaza NSO2 :

Debitul minim de lichid:

(5)
Debitul real de apa se calculează cu formula:

(6)
Unde: φ - coeficient de exces de absorbant; ia valori cuprinse 1,2 - 1,4 → φ = 1.3

Raportul molar de SO2 in amestecul lichid la iesirea din coloana se calculeaza cu

relatia (7):

(7)
Debitul molar de alimentare al SO2 in faza gazoasa este:

(8)
Debitul molar de evacuare al SO2 in faza gazoasa este:

(9)
Debitul molar de alimentare al SO2 in faza lichida este:

(10)
Debitul molar de evacuare al SO2 in faza lichida este:

(11)
Debitele totale de gaz si de lichid la intrarea respective iesirea din coloana:

(12)
 (13)

(14)

(15)

Datele pentru bilantul de materiale este centralizat in Tab.2

Tab.2. Bilantul de materiale

Mat intrate 
Faza Component
    Debite
    kmol/h kg/h m3/h
Gaz SO2 7.47449 478.3673 175.0018
  aer 107.5177 3107.26 2567.984
  Total 114.9922 3585.628 2742.986
Lichid SO2 0 0 0
  apa 6557.166 118029 118.2418
  Total 6557.166 118029 118.2418
Total  6672.158 121614.6 2861.227

Faza Component Materiale iesite

    Debite 
    kmol/h kg/h m3/h
Gaz SO2 0.261607 16.74286 6.125062
  aer 107.5177 3107.26 2567.984
  Total 107.7793 3124.003 2574.109
Lichid SO2 7.212883 461.6245 0.333785
  apa 6557.166 118029 118.2418
  Total 6564.379 118490.6 118.5756
Total  6672.158 121614.6 2692.684
  
Materiale intrate 
Faza Component Concentratii 
    Xi(Yi)kmolSO2/kmolaer
    xi(yi)%  
Gaz SO2 0.065 0.069519 
  aer 0.935 1 
  Total 1 1.069519 
Lichid SO2 0 0 
  apa 1 1 
  Total 1 1 
Total  2 2.069 
Materiale iesite 
Faza Component Concentratii 
    Xi(Yi)kmolSO2/kmolaer
    xi(yi)%  
Gaz SO2 0.002427 0.002433 
  aer 0.997573 0.997567 
  Total 1 1 
Lichid SO2 0.001099 0.0011 
  apa 0.998901 0.9989 
  Total 1 1 
Total  2 2