UNIVERSITATEA PETROL GAZE PLOIETI

FACULTATEA TEHNOLOGIA PETROLULUI I PETROCHIMIE

SPECIALIZAREA: PRELUCRAREA PETROLULUI SI PETROCHIMIE

LA
PROCESE DE TRANSFER DE MASA

NDRUMTOR PROIECT: STUDENT: Bursuc Stefan-Daniel

Prep. Ing. Nicolae Marilena ANUL IV
GRUPA 3163

PROIECTUL TEHNOLOGIC AL UNEI INSTALAII DE ELIMINARE A

HIDROGENULUI SULFURAT PRIN ABSORBIE N SOLUIE APOAS DE MEA

1
 S se ntocmeasc proiectul tehnologic al unei instalaii de eliminare a H2S prin absorbie
n soluie apoas de MEA.
Date de intrare:
Gazul impurificat: ETAN
Debit de alimentare: 125.000 Nm3/zi
Concentraia H2S:intrare: 100 g H2S/N3 gaz purtator
ieire/grad de absorbie: 0,98
Concentraia soluiei apoase de MEA: 15% masa
Gradul de ncrcare al absorbantului srac: 0,022* kmol H2S/kmol MEA
Parametrii de lucru in coloana de absorbie:
Presiune: 5 bar
Temperatura de intrare gaz impurificat: 26 C
Temperatura de intrare absorbant srac: 30 C
Parametrii de lucru n coloana de desorbie:
Presiune la vrf: 1,2 bar
Presiune la baz: 1,4 bar
Temperatura n refierbtor: 120 C
Temperatura refluxului: 60C
Ratia de reflux: 3:1
Tipul de colon de absorbie:talere cu umplutur tip inele Raschig
Tipul de coloan de desorbie: talere cu umplutur tip inele Raschig
Se cere s se determine:
Bilanurile materiale pe cele dou coloane
Bilanturile termice pe cele doua coloane
Inltimea i diametrul celor doua coloane
Necesarul de utiliti
Pierderile de amin i ap
Se va alctui schema tehnologic i de automatizare a instalaie

Generalitati:

2
 Proiectarea tehnolohica a instalatiilor de eliminare a hidrogenului sulfurat sau dioxidului
de carbon din fluxuri de gaze prin absortie in solutii apoase de monoetilenamina (MEA) sau
dietanolamina (DEA).
Schema tehnologica a instalatiei clasice de eliminare a gazelor acide:

Proiectarea tehnologica se refera la determinarea numarului de talere teoretice necesare

absortiei si respectiv desorbtiei hidrogenului sulfurat sau dioxidului de carbon, la calculul
diametrelor si inaltimilor coloanelor 1 si 4 din figura. In final se estimeaza necesarul de agenti
termici pentru aparatele de schimb de caldura din instalatie.

1. PROIECTAREA TEHNOLOGICA A COLOANEI DE ABSORBTIE

3
Proiectarea tehnologica a unei astfel de coloane consta in stabilirea necesarului de echilibre, a
diametrului si a inaltimii.
1.1. Calculul debitelor si concentratiilor in coloana de absorbtie
Operatia de absorbtie are rolul de a elimina din fluxul de gaz impurificat, hidrogenul sulfurat
folosind ca absorbant solutie apoasa de MEA 15% masa.
Fluxurile din coloana de absorbtie si concentratiile lor sunt prezentate in figura 1:

In figura 1 semnificatia simbolurilor este:

0 - debitul de gaz purtator (metan), kmol/h;
0 - debitul de absorbant (MEA), kmol/h;
+1 , 1 - concentratiile solutului (2 ) in gazul purtator (metan), kmol solut/kmol gaz purtator
la intrarea, respectiv la iesirea din coloana;

4
0 , - concentratiile solutului (2 ) in absorbant (MEA), kmol solut/kmol absorbant la
intrarea, respectiv la iesirea din coloana;
+1 , 1 - temperaturile fluxului de gaz la intrarea, respectiv la iesirea din coloana de absorbtie;
0 , - temperaturile fluxului de absorbant la intrarea, respectiv la iesirea din coloana de
absorbtie.
Din datele de intrare se calculeaz debitul molar G0 i concentraiile Yn+1, Y1.
Concentraia Xn se alege astfel nct la determinarea numrului de talere teoretice prin
metoda grafic s rezulte un numr rezonabil de talere (2-3 talere).
Debitul molar L0 se calculeaz prin bilan material n jurul coloanei de absorbie (contur I
) din figura 1.
n continuare se calculeaz debitele pariale ale componenilor n fiecare flux la intrarea
i ieirea din coloan i concentraiile componenilor n fracii molare.
Din datele de intrare se calculeaz debitul molar de gaz impurificat:
125.000
= = 232.5
22.4 24
Cunoscnd concentraia H2S n gazul bogat, respectiv a gazului purttor (metanul) se
calculeaz debitul molar de H2S, respectiv de metan:

125 2
+1 = 22.4 = 0.0806
1000 34 kmol

kmoliH2 S
1 = +1 (1) = 0.0806 (10.98) = 0.00161
kmoli gaz purtator

+1 0.0806
yn+1 = = = 0.0745 fr. mol
1 + +1 1 + 0.0806

kmoli
2 = 2 = 232.5 0.0745 = 17.32 h

kmoli
0 = 2 = 232.5 17.32 = 215.18
h gaz purtator

5
 Concentratia H2S n absorbantul srac se cunoate din datele de proiectare
0=0.022kmoli H2S /kmol MEA, iar concentraia X n se alege astfel nct la determinarea

numrului de talere teoretice prin metoda grafic s rezulte un numr rezonabil de talere (vezi
graficul din anexa 1): Se considera Xn=0.6 kmoli H2S /kmol MEA.

Debitul molar de absorbant L0 se calculeaz prin bilan material n jurul coloanei de

absorbie conturul 1 din figura 1:
Yn1 Y1
L0 G0 *
Xn X0

0.0745 0.00161 kmoli kg

0 = 232.5 L0 = 29.3 61.08 = 1789.33 MEA
0.6 0.022 h h

Se calculeaz debitele pariale ale componenilor n fiecare flux la intrarea i ieirea din
coloan i concentraiile componenilor n fracii molare:

1.1.1. Debite si concentratii in fluxul de gaz bogat la intrarea in coloana

232.5kmoli 3720kg
0 = = 232.5 16 =
h
kmoli
+1
2
= 17.32 = 17.32 34 = 588.2kg/hH2 S
h

4308.2kg
= 0 + 2 = 3720 + 588.2 = gaz bogat
h

1.1.2. Debite si concentratii in fluxul de gaz sarac la iesirea din coloana

0 =232.5kmoli/h=232.5*30=6975 kg/h

12 = 0 1 = 232.5 0.00161=0.374*34=12.72kg/h H2 S neabsorbit

1 = 0 + 12 = 232.5 + 0.374 = 232.874 kmoli/h gaz srac

6
 1 = 0 + 12 = 3720 + 12.72 = 3732.72kmoli/h gaz srac

0.374
1 = 232.5+0.374 = 0.00160 fr. molare

1.1.3. Debite si concentratii in absorbatul sarac la intrarea in coloana

0 = 29.3 kmoli/h*61.08=1789.33kg/hMEA

Cunoscand concentratia solutiei de amina (15% masa) se poate calcula debitul de

solutie apoasa de MEA:

0 = 1789.33 100/15 = 11916.93kg/h sol MEA

Solutia apoasa de MEA este alcatuita din: 1789.33kg/h MEA i

11916.93-1789.33= 10127.60kg/h ap= 562.64 kmol/h ap.

12 = 0 0 = 29.3 0.022 = 0.644kmoli/h

12 = 0.644 34 = 21.8 kg/h MEA

10 = 0 + 12 = 29.3 + 0.644 = 29.94kmoli/h

10 = 0 + 12 = 11916.93 + 21.8 = 11938.73kg/h sol. absorbant srac

29.3
xMEA = = 0.0494fractii molare MEA.
29.3 + 562.64

xap = 1 xMEA = 1 0.0494 = 0.9506 fractii molare ap.

1.1.4. Debite si concentratii in absorbatul bogat la iesirea din coloana

7
 nH2 S = 0 = 29.3 0.6 = 17.5 kmoli/h

nH2 S = 17.5 34 = 595 kg/h

n0S = 0S + nH2 S = 29.3 + 17.5 = 46.8 kmoli/h

n0S = 0S + nH2 S = 11916.93 + 595 = 12511.93 kg/h sol. Absorbant bogat

17.5
xn = 29.3+17.5 = 0.373 fractii molare H2 S

1.2. Bilantul termic pe coloana de absorbtie

Se estimeaza temperatura 1 , respectiv temperatura :

1 = 0 + 5 10 = 31 + 10 = 41

= +1 + 10 30 = 24 + 25 = 49

Bilanul termic se efectueaz pe conturul I din figura 1 i are ca scop determinarea

temperaturii Tn din baza coloanei de absorbie i a temperaturii medii:

0+1 0+1 + +1 +1 + 0 00 = 01 01 + 1 1 + + 0 0

unde:

G0n1 ,G01 reprezint debitul de gaz purttor (etan) la intrarea/ieirea din coloan, kg/h;

H GTn0 1 , H GT10 - entalpia n faz vapori a gazului purttor la temperatura Tn+1, respectiv T1,

kJ/h;
n1 11
GH2S ,GH2S - debitul de H2S la intrarea/ieirea din coloan, kg/h;

Tn 1
H H2S T1
, H H2S - entalpia n faz vapori a H2S temperatura T n+1, respectiv T1, kJ/h;

L0 S - debitul soluiei de absorbant srac, kg/h;

hLT0 , hLTn - entalpia n faz lichid a absorbantului la temperatura T0, respectiv T n, kJ/h;
0 0

8
 R
GH2S - debitul de H2S absorbit, kg/h;

Tn
hH2S -entalpia n faz lichid a H2S absorbit la temperatura T n, kJ/h;

Temperatura se verifica cu relatia de bilant termic, in care debitele fluxurilor implicate

au fost calculate anterior, si anume:

0 = 190.78 kmoli/h=3052.48kg/h

0 = 9516.27 kg/h [Link]

2 = 0 (+1 1 ) =190.78*(0.07250.00109)= 13.62 kmoli/h

2 =463.08 kg/h 2 reactionat

Caldura specifica medie izobara a gazului purtator (metanul), 0 se calculeaza la

temperatura medie aritmetica intre 1 si +1 :

= + + 2 + 3

unde A, B, C, D sunt constante specifice gazului purtator (metanul) care sunt tabelate in
literatura [2].
32
0
=1202.86+3.25640*305.15+0.74816*103 *305.152 +(-7.07198*107
305.153 )=2.246kj/kg*k

Caldura specifica media a solutiei de absorbant 0 se citeste din grafice din literatura [3]
la temperatura medie aritmetica intre 0 si .

Se obtine: Cp40
L0 =3.95 kj/kg*

Caldura de reactie a 2 cu MEA se citeste din tabele din literatura [3] si se obtine =
1190 kj/kg

G R * H R L0 s * c pL0 * T0 G 0 * c pG0 * (T1 Tn 1 )

Se calculeaza cu relatia: Tn Tb
L0 s * c pL0

463.08 1910 + 9516.27 3.95 31 3052.48 2.246 (41 24)

= = 51.4
9516.27 3.95

9
 Valoarea temperaturii in baza coloanei de abosrbtie obtinuta cu relatia lui T n este in buna

concordanta cu valoarea presupusa Tn =49 si deci calculul temperaturii T n se considera

incheiat.

Se calculeaza temperatura medie pe coloana ca medie aritmetica intre:

1 + 41+51.4
= = = 46.2
2 2

1.3. Determinarea numarului de talere teoretice din coloana de absorbtie

Numrul de talere teoretice se determin prin metoda grafic simplificat i se parcurg

urmtoarele etape:

la temperatura medie pe coloana si pentru valori de X cuprinse intre 0 se citesc

din grafice din literatura [2] valorile presiunii partiale 2 ;

din legea lui Dalton se calculeaza fractiile molare ale 2 care apoi se transforma in
rapoarte molare Y;

curba de echilibru Y X se reprezinta in grafic semilogaritmic;

din calculele anterioare se fixeaza coordonatele punctelor prin care trece dreapta de
operare: A(0.017;0.00109) si B(0.6;0.0725). Abscisa punctului B( ) se alege prin
incercari succesive astfel incat sa se obtina 2-3 talere teoretice. Se alege = 0.6
kmol 2 /kmol MEA;

Calculul curbei de echilibru pentru coloana de absorbtie

10

X;kmoli2 S/kmolMEA 2 ; bar y ; fr. mol Y=1

;kmol2 /kmol g.p

X0 = 0.017 2*105 4*106 0.000004

0.05 1.5*104 3*105 0.00003

0.1 7*104 1.4*104 0.00014

0.2 4.5*103 9*104 0.0009

0.3 1.5*102 3*103 0.003

0.4 3*102 6*103 0.006

0.5 6*102 0.012 0.012

Xn =0.6 1*101 0.02 0.02

pentru reprezentarea dreptei de operare in grafic semilogaritmic sunt necesare si alte

puncte intermediare in fara punctelor extreme A si B. In ecuatia dreptei de operare se
dau valori lui X intre 0 si se calculeaza valorile lui Y;

Calculul curbei de operare pentru coloana de absorbtie

X, kmol /kmol MEA Y, kmol /kmol g.p.

0 =0.017 1 =1.09*103

0.05 5.13*103

0.1 1.1*102

0.2 2.4*102

0.3 3.6*102

0.4 4.8*102

0.5 6.03*102

11
 =0.6 +1 = 7.25*102

[Link] coloanei de absorbie

[Link] coloanei de absorbie

Coloana de absorbie este prevzut cu umplutur clasic, nestructurat (se aleg inele raschig de
ceramica, de dimensiuni 50.50.5 mm cu caracteristici recomandata de literatur {1}).
Pentru determinarea debitului volumic de gaz bogat este necesar calculul masei molare medii, cu
relatia(1.55):

Mv = + 2 2

Mv = 16 0,9324 + 34 0,0676 = 17,22

Densitatea fazei vapor la intrarea in coloana se calculeaz cu relatie (1.56)

P
Mv 5 17,22
v =
= = 3,49 kgm3
R Tn+1 0,083 (273 + 24)

M 204,6117,22
Iar , V= v
= = 0,280 3
v
3,493600

Densitatea soluiei de MEA la ieirea din coloan se citete din grafice din literatur [] la
temperatura din baz

= 0,990 3 = 990 3
= 0,67 106 2
1 = 1 = 0,67 106 990 = 0,663 103

Calculul vitezei se face cu ajutotul relatiei lui Kafarov (1.13)

12
 2
lg[( ) ( ) (103 )0,16 ] = 1,75( )14 ( )18
3

2 195 3,49 9992,95 3,49

lg[(9.810,753
) ( 990 ) (103 0,663 103 )0.16 ] = 0,22 1,75( 3522,7 )14 ( 990 )18

10
lg (2 ) = =

N= -0,89
101,012
M= 0,16 = = 0,78
0,16

= = 0,5 0,73 = 0,39

2
V= vr 2 = 4
4

4 4 4 0.280
2 = = = = 0.96
3.14 0.39

nlimea coloanei de absorbie, se calculeaz cu relaia :

= 4 + ( 1) + +

= 12 + (3 1) 0,5 + 1,0 + 1,5 = 15,5

1.5 calcului pierderilor de absorbant.

=1
= 1
1 =1

1,5578 102 0,9506 + 3,5119 104 0,0494

= 190,78 = 2,87
1 (1,5579 102 0,9506 + 3,5119 104 0,0494)

= = 1,5578 102 0,9506 = 0,0148

13
 = 3,5119104 0,0494 = 0,0000173

= ( + ) = (2,87 + 190,87) 0,0148 = 2,87

= 51,66 = 2,153

= ( + 1 ) = (2,87 + 190,78) 0,0000173 = 0,0034

= 0,0034 61,08 = 0,208 = 0,00892

= 1,5578 102
= 3,5119 104

14
 [Link] TEHNOLOGICA A COLOANEI DE DESORBTIE

[Link] termic, si regimul de temperaturi:

=

G- debitul de 2
.
= 3 13,62 = 40,86
= 40,86 18 = 735,48
40,86
=
= = 0,75
+ 40,86 + 13,62

2 = =
2 = 1,3 0,75 = 0,975

15

2 = 0,975 750 = 731,25 =

Temperatura la vrf se calculeaz cu relaia lui Antoine:

ln = + = +
3816,44
ln 731,25-18,3036 = 46,13+ = 98,93

Temperatura de intrare a absorbantului bogat in coloana este egala cu temperatura iesire dupa
schimbul de caldura cu absorbantul sarac de la baza coloanei de desorbtie, se alege = 80.

Temperatura medie pe coloana se calculeaza ca medie aritmetica intre temperatura din varf si
temperatura din baza:Tm=109.46C

Presiunea medie se calculeaza ca medie aritmetica intre presiunea din varf si presiunea din baza:
Pm=1.35 bar

Pentru stabilirea sarcinii termice a refierbatorului, respectiv consumul de abur se efectueaza

bilant termic pe coloana de desorbtie conform conturului I din figura 2
QB L0S * CPL0S * (TB T f ) LR * ( HVT0V hLTRR ) G R * H R

= 9516,27 4,1(120 80) + 735,48(414,86 251,1) + 463,08 1910

= 2565593,28
Cunoscand sarcina refierbatorului se poate calcula debitul de vapori :

unde reprezinta caldura lantenta de vaporizare a lichidului din refierbator si se calculeaza cu
relatia:

=

+ (1 )

T=393

= 2707.27kj/kg

= 503.31/kg

= = 2707.27 503.31 = 2203.96

16

= 885

= 2203.96 0.441 + 885(1 0.441) = 1466.66 kj/kg

2565593.28
= = 1749.28 = 97.19
1466.66

2.2 Determinarea numarului de talere teoretice din coloana de desorbtie

Numarul de talere teoretice se determina prin metoda grafica simplificata. Curba de echilibru Y
X se calculeaza pornind de la valorile presiunii partiale 2 citite din grafice din literatura [1]
pentru diferite valori de X si la temperatura medie pe coloana de desorbtie Tm=109.46C.
Dreapta de operare trece prin punctele definite de concentratiile fluxurilor in contracurent la
extremitatile coloanei si anume ( , ) si punctul (1 , ).

Concentratia lui se calculeaza astfel:

13.62
= = 40.86 = 0.33 kmoli H2S/kmol abur

Concentratia se citeste din curba de echilibru Y X, la valoarea lui X0=0.017 kmoli H2S/kmol
MEA si se obtine:

Yb=0.0003 kmoli H2S/ kmol abur

Concentratia lui 1se calculeaza cu relatia:

VB
X1 * YB X 0
L0

97.19
1 = 0.003 + 0.017
23.37

1 = 0.018 2

17
Calculul curbei de echilibru pentru coloana de desorbtie

X
2
2 . Y= Y=1

kmoli2 \
kmoli2 \
= 0.017 4.5*104 3*104 3*104
0.05 3.103 2.2*103 2.2*103
0.1 1.5*102 0.01=1*102 1*102
0.2 8*102 0.059=5.9*102 6.2*102
0.3 1.8*102 0.13= 1.3*101 1.5*101
0.4 4*101 0.29= 2.9*101 4.08*101
0.5 9*101 0.67= 6.7* 101 2.03*100
= 0.6 1.5*100 1.11 - 10.09

Pentru reprezentarea dreptei de operare in grafic semilogaritmic sunt necesare si alte puncte
intermediare in fara punctelor extreme A si B. In ecuatia dreptei de operare se dau valori lui
X intre 1 si se calculeaza valorile lui Y. In relatia curbei de operare se va tine seama
ca in zona de stripare debitul de vapori scade liniar intre 0 . Se reprezinta grafic variatia
liniara a debitului de vapori cu concentratia X intre punctele de coordonate A si B (vezi
anexa ). Din acest grafic se citesc valorile lui V pentru diferite valori ale lui X cuprinse intre
1 si se introduc in ecuatia dreptei de operare:

18
Calculul curbei de operare pentru coloana de absorbtie

X, kmol H2S/kmol MEA Y, kmol H2S /kmoli abur

X1=0.018 YB=0.0003

0.05 0.0079

0.1 0.0200

0.2 0.0441

0.3 0.0681

0.4 0.921

0.5 0.134
X= 0.6 Yf =0.3544

L0
Y ( X X 1 ) YB
VB

Se reprezinta in acelasi grafic, in coordonate Y X, atat curba de echilibru cat si curba de

operare si se duc orizontale si verticale pornind de la punctul B la punctul A. Numarul de
orizontale reprezinta necesarul de echilibre pentru abosrbtia respectiva. S-au obtinut 1.86
talere teoretice (vezi anexa ).

2.3 Diametrul coloanei de desorbtie

Coloana de desorbtie este prevazuta tot cu umplutura clasica, nestructurata, de acelasi tip ca la
coloana de absorbtie.

Calculul diametrului se face atat in zona superioara cat si in cea inferioara a coloanei de
desorbtie.

19
2.3.1 Calculul diametrului in zona superioara

Sarcina maxima de vapori in zona superioara este:

= + 2 = 40.86 + 13.62 = 54.48

Mv = MH2 S yf +
Mabur (1 yf )

0.33
= = 0.248 2
1 + 0.33

Mv = 34 0.248 + 18(1 0.248) = 21.97 kgmol

Debitul masic de vapori este: =

Mv = 54.48*21.97= 1196.93

Densitatea vaporilor se calculeaza cu relatia:

p
Mv 1.3 21.97
v =
= = 0.925 kgm3
RT 0.083 (273 + 98.93)

Aplicand legea generala a gazelor se calculeaza debitul volumic de vapori:

54.4821.97
V= = 0.359 3
0.9253600

Debitul maxim de lichid la varful coloanei este:

= = 9992.95 .

Densitatea solutiei de absorbant, la temperatura = 80 este citita din grafice din

literatura [1]: l=970 kg/m3

2 195 0.925 9992.95 0.925

lg
[(9.810.75 3
3 ) ( 970 ) (10 0.3088 10
) ] = 0.125 1.75(1196.93)14 ( 970 )18
3 0.16

20
lg(2 0.037) = 1.299

101.3
Vi= 0.037 = 1.16

Vr = 0.5*1.16 = 0.58

40.59
Dc = = 0.88
0.583.14

2.3.2 Calculul diametrului in zona inferioar

Sarcina maxima de vapori in zona inferioara:

= = 97.19 = 1749.49 =

Densitatea vaporilor se determina din literatura [2] la temperatura din baza TB=120 C,

considerand ca vaporii sunt alcatuiti numai din abur: V=0.892 kg/m3

Aplicand legea generala a gazelor se calculeaza debitul volumic de vapori:

1749.49
= = 0.5453 /
0.892 3600

Debitul maxim de lichid este:

= 1 = 9529.77/ MEA=

21
 Densitatea solutiei apoase de MEA 15% masa la temperatura din baza este:1 =
949 /3 [3]

1 = 0.25 106 949 = 0.23725 103 / [3]

Calculul vitezei vic se face cu ajutorul relatia lui Kafarov

2 195 0.892 9529.77 1 0.892

lg[( 3 ) ( 949 ) (103 0.23725 103 )0.16 ] = 0.125 1.75(1749.49)4 ( 949 )1/8
9.810.75

= 1.85 /

= 0.5 1.85 = 0.925 /

4 4 0.545
= = = 0.87
3.14 0.925

2.4 Calculul schimbului termic absorbant sarac absorbant bogat

Deoarece absorbantul sarac iese din refierbatorul coloanei de stripare cu temperatura

TB=120C si trebuie sa intre la varful coloanei de absorbtie cu temperatura T0=31C, se impune
ca cest flux termic sa fie valorificat pentru a realiza schimbul de caldura cu absorbatul bogat care
iese de la baza coloanei de absorbtie cu temperatura Tn=49 C si care trebuie sa intre ca flux de
alimentare la coloana de stripare cu temperatura Tf=80 C . Temperatura Tx=89 C cu care iese
absorbantul sarac din schimbul de caldura se presupune si apoi se verifica prin bilant termic in
jurul schimbatorului de caldura 3, din schema din figura 1:

Ln0 S * C pL0 * (T f Tn ) L0 S * C pL0 * (TB T0 )

22
9992.95*4.0 (80 49) = 9529.77*4.2 (120-89)

1239125.8 = 1240776.054

Caldura specifica medie a solutiei de abosrbant se citeste din grafice din literatura la
temperatura medie aritmetica a temperaturilor respective [1]:
1240776.0541239125.8
Eroare 100 = 0.13%
124077.054

Temperatura Tx= 89 C presupusa s-a verificat deoarece relatia de bilant termic s-a verificat in
limita unei erori impuse (<2%).

2.5 Determinarea necesarului de apa de racire la racitorul suplimentar

Racitorul suplimentar al fluxului de absorbant sarac are rolul de a raci absorbantul sarac de la
temperatura , la temperatura 0 . Pentru calculul debitului de apa de racire la racitorul
suplimentar se scrie relatia de bilant termic in jurul schimbatorului de caldura 2, din figura 1:

Apa intra cu temperatura de 28 si iese cu temperatura de 40 .

0 ( 0 ) 9529.77 3.99(89 31)

= = = 44089.95 /



167.5 117.48

23
 2.6 Determinarea necesarului de apa la condensatorul coloanei de stripare

Se determina mai intai sarcina condensatorului 6, prin bilant termic in jurul condensatorului si
vasului de reflux (figura 1):

= 0 0 ( ) - ( )

= 735.48 4.1(98.93 60) 463.08(140.2074 130.6061) = 11295.999 /

= 140.2074 /

= 130.6061 /

112945.999
= = 2258.0167 /
167.5 117.48

2.7 Determinarea necesarului de abur saturat la refierbator

Cunoscand sarcina refierbatorului coloanei de stripare se poate calcula debitul de abur la

refierbator GB

2565593.28
= = = 1233.99 /


2753.3 674.2

24
 Bibliografie

1. Neagu, Mihaela, .a., Calculul proceselor de purificare a gazelor industriale, Editura

Universitii Petrol-Gaze din Ploieti, 2010
2. omoghi, V., .a., Proprieti fizice utilizate n calcule termice i fluidodinamice, U.P.G.,
Ploieti, 1997
3. Strtul, C., Purificarea gazelor, Editura tiinific i Enciclopedic, Bucureti, 1984

25