Sudiu de caza supra sistemului de acționare variabilă a supapelor

Sistemul hidraulic de acționare variabilă a supapelor (HVVA) poate oferi o mai mare libertate de
mișcare a supapelor motorului decât majoritatea sistemelor tradiționale de comandă a supapelor
bazate pe came. Luând în considerare caracteristicile sistemului HVVA, în cadrul acestei cercetări
sunt elaborate strategii de utilizare pentru a îmbunătăți în continuare performanțele motoarelor pe
benzină în ceea ce privește puterea și economia de combustibil. Se propune un nou model de motor
HVVA in softul GT-suite care este capabil să realizeze interdependențele dintre sistemul HVVA și
motor. În plus, modelul este calibrat cu ajutorul datelor experimentale, iar schemele de optimizare
propuse prin algoritm sunt realizate pentru optimizarea randamentelor motorului la sarcină maximă
a motorului și a economiei de combustibil la sarcină parțială a motorului.

Fig.1 Reprezentare schematica a sistemului HVVA

În acest studiu, prin înlocuirea sistemului

de distribuție cu came cu sistemul HVVA
al unui motor pe benzină cu un singur
cilindru, a fost explorat potențialul de
îmbunătățire a performanțelor motorului
în ceea ce privește puterea și economia de
combustibil. Au fost studiate strategiile de
mișcare a supapelor HVVA pentru
îmbunătățirea puterii motorului la sarcină
maximă și a economiei de combustibil la
sarcină parțială. Tehnica de optimizare GA
a fost utilizată în simularea de cuplare
MATLAB-Simulink și GT-Suite a motorului
HVVA pentru a identifica parametrii
optimi de funcționare pentru atingerea
diferitelor obiective în diferite condiții de funcționare a motorului. Prezentarea pașilor parcursi in
studiului realizat:

Un model de motor calibrat și un model de sistem HVVA au fost construite în GT-Suite. Modelul
motorului HVVA simulează mișcările supapei HVVA și ciclurile motorului la aceeași frecvență și este
capabil să realizeze interdependența dintre mișcările supapei HVVA și performanța motorului.

A fost efectuată o optimizare a algoritmului pentru a îmbunătăți randamentele motorului la sarcină

maximă prin efectuarea simulărilor de cuplare MATLAB-Simulink și GT-Suite. Prin adoptarea
mișcărilor optimizate ale supapei HVVA s-a evidențiat o îmbunătățire potențială medie de 10,4 % a
randamentului motorului.

O strategie de mișcare a supapelor HVVA bazată pe teorie și o abordare algoritmică avansată au fost
introduse pentru optimizarea economiei de combustibil în condiții de sarcină parțială a motorului.
Cu proiectarea abordării algoritmice propuse, au fost găsite soluții fezabile pentru toate variabilele,
luând în considerare în același timp mai multe constrângeri neliniare fără a provoca divergențe
nedorite față de obiectivul proiectat.

Simularea a demonstrat că adoptarea parametrilor de funcționare optimizați de algoritmul genetic

propus are potențialul de a îmbunătăți economia de combustibil a motorului la sarcini parțiale.
Cu ajutorul controlului sarcinii din strategia HVVA propusă cu IEGR (recircularea internă a gazelor de
eșapament) , a fost prezentată ca exemplu potențiala îmbunătățire a economiei de combustibil a
motorului la punctul de sarcină de 7 Nm. În urma simulărilor, s-a observat o economie medie de
13,1% din consum, rezultată în urma simulărilor pe întreaga gamă de turații a motorului, în timp ce
reducerea maximă ar putea ajunge până la 15,8% la 3600 rpm pe motorul de testare.

Fig.2 Rezultatele optimizărilor de putere la sarcina maximă a motorului.

Fig.3 Comparație privind consumul rezultată între motorul HVVA și motorul original la sarcină
maximă.

Prin punerea în aplicare a strategiilor HVVA propuse din această cercetare, sunt prezentate și
comparate cu cele ale motorului original rezultatele optimizate pentru îmbunătățirea randamentului
motorului la sarcină maximă și reducerea consumului la sarcina parțială exemplară a motorului.
Rezultatele optimizării puterii motorului la sarcină maximă sunt prezentate în figura 2, punctele de
eșantionare acoperind întregul interval de turație de lucru al motorului de testare, de la 2000 rpm la
3600 rpm, cu un interval de 400 rpm. Conform rezultatelor simulate prezentate în Fig. 2,
îmbunătățirea medie în procentaj a puterii motorului este calculată la aproximativ 10,4 % pe
întreaga gamă de turații, cu un maxim de 11,6 % la 2000 rpm atunci când se compară motorul HVVA
cu motorul original. Cu toate acestea, valoarea consumului rezultată a motorului HVVA prezentată în
Fig. 3, nu numai că se menține la un nivel competitiv în raport cu cea a motorului original, dar este
chiar putin mai mică.