Sunteți pe pagina 1din 5

1.

Frânarea regenerativă

O dată cu acționarea frânei autovehiculului, se irosește energie. Conform legilor fizicii,


energia nu poate fi distrusă. Așadar, când autovehiculul incetinește, energia cinetică ce îl
propulsa este transferată într-o varietate de medii și forme. Cea mai mare parte se disipă sub
formă de energie termică și se pierde, deși ar putea fi folosită in scopuri utile.

Plecând de la această concluzie, producătorii de automobile au inventat un sistem de


frânare capabil să refolosească energia cinetică pierdută și să o transforme in electricitate.
Aceasta este recuperarea energiei de frânare (sau franare regenerativă). Acest sistem de frânare
se poate folosi pe orice tip de autovehicul pentru incarcarea acumulatorilor dar se utilizeaza in
special la autovehiculele hybrid si electrice datorită posibilității de prelungire a distanței de
deplasare.

1.1. Funcționarea frânării regenerative

În comparație cu sistemul clasic de frânare, plăcuța de frână produce frecare cu discul de


frână pentru a încetini sau opri autovehiculul. Frecare adițională este produsă între roțile
încetinite și suprafața drumului. Această frecare este cea care transformă energia cinetică a
autovehiculului in energie termică.

În cadrul sistemului de recuperare a energiei de frânare, motorul care propulsează


vehiculul, are și funcție de frânare. Sistemul constă într-un motor electric cu funcție dublă.
Funcționează ca motor într-o direcție și ca generator în direcția opusă. Atunci când funcționează
ca motor, el convertește energia electrică în energie mecanică, ceea ce face ca roțile să se miște.

În timp ce frânează, el funcționează în direcția opusă și devine practic un generator


electric. Aplicarea frânelor la un autovehicul electric sau hibrid face ca motorul electric să
meargă în direcția opusă, încetinind roțile.

În tot acest timp, roțile transferă energia cinetică (sau momentumul) înapoi în generator.
În timpul rotirii, generatorul convertește energia cinetică în energie electrică și o transferă
în baterie.

În afară de sistemele electrice, energia recuperată poate fi stocată și ca energie cinetică în


volanți. Vehiculele hibride care dispun de sisteme de acționare hidraulice sau pneumatice pot
stoca energia recuperată în sistemele de alimentare ale acestora.

Sistemul de recuperare a energiei de frânare funcționează pe baza unui sistem complex de


circuite electronice, care aleg între cele doua directii de rotatie ale motorului (înainte/înapoi).

Figură 1 - Autovehicul hybrid - recuperarea energiei la frânare

În anumite cazuri, energia produsă de acest tip de frâne este stocată într-o serie de
condensatori, pentru a fi folosită mai târziu. În plus, deoarece vehiculele care folosesc frâna
regenerativă sunt dotate și cu un sistem de frânare standard prin frecare, componentele
electronice ale mașinii trebuie sa decidă care sistem de frânare se potrivește în fiecare situație.

Totodată, deoarece în mare parte frânarea regenerativă este controlată electronic, există
posibilitatea ca șoferul să seteze anumite modalități în care vehiculul să reacționeze, în funcție de
situație.
De exemplu, la unele autovehicule, șoferul poate seta dacă sistemul de recuperare a
energiei de frânare se activează imediat, de fiecare dată când piciorul este ridicat de pe pedala de
accelerație și dacă sistemul de frânare va duce reduce viteza de deplasare a autovehiculului la 0
km/h sau îl va încetini treptat.

Figură 2 - Autovehicul hibrid - frânarea regenerativă

1.2. Limitări in funcționare

Sistemul de recuperare a energiei de frânare are și limitări. Una dintre ele este
funcționarea eficientă doar până la anumite viteze, mai ales în cazul opririlor și pornirilor dese.

Frânarea este mai lentă decât în cazul frânării tradiționale și nu este la fel de eficientă la
viteze mici. De aceea, responsabilitatea frânării nu cade in totalitate pe frânarea regenerativă.
În schimb, aceasta doar asistă frânele normale pentru a funcționa mai eficient. Daca
motorul nu reușește să încetinească mașina rapid, modulul de control electronic acționează
frânele convenționale și oprește vehiculul.

Este important de reținut că, de una singura, franarea regenerativa nu oferă un plus
semnificativ de energie. Acesta nu imbunătățește eficiența vehiculelor prin crearea unei cantități
substanțiale de energie, scopul ei este să reducă din inieficiența acestora.

În teorie, cel mai eficient mod de a conduce din punctul de vederea al consumului de
energie, ar fi să accelerezi pană la o viteză constantă și să nu mai acționezi frâna. Din moment ce
franarea va folosi energie, iar autovehiculul va necesita energie extra pentru a ajunge din nou la
viteza de croazieră, cel mai eficient ar fi să nu decelerăm niciodată.

Evident, acest lucru nu cu putință în realitate. Din moment ce trebuie sa frânăm des, mai
ales în traficul din oraș, recuperarea energiei de frânare este cea mai bună soluție, deoarece ia
ineficiența frânării și face procesul mai puțin risipitor, mai ales prin păstrarea bateriei încărcate,
aceasta fiind vitală în special in cazul vehiculelor electrice.

1.3. Aspecte energetice

Frânarea regenerativă electrică este un proces în trei etape, etapa de recuperare a energiei
cinetice prin generarea energiei electrice, etapa de stocare a ei în acumulatori sau
supercondensatori și etapa de utilizare a energiei prin transformare din nou în energie cinetică. În
toate etapele apar pierderi energetice, transformările făcându-se cu un anumit randament.

Lucrul mecanic absorbit de generator este diferența de energie cinetică a vehicului:

Unde:

m este masa vehiculului,

v1 este viteza vehiculului la începutul frânării,


v2 este viteza vehiculului la sfârșitul frânării.

Dacă ηg este randamentul generatorului, ηa cel al acumulatorului si ηm cel al motorului


electri, atunci lucrul mecanic recuperat va fi:

Iar randamentul global al procesului este:

Ca ordin de marime, acest randament este de 60% - 70%

Bibliografie:

 Jno, Struan; Robertson, T.; Markham, John D. (2007). The Regenerative Braking Story.
Scottish Tramway & Transport Society.

Hart, Lee A. (28 decembrie 2013). „EV Motor Controllers”.

S-ar putea să vă placă și