Fig. 1. Arhitecturile fundamentale ale sistemelor de propulsie hibride pentru autovehicule.

(motor cu ardere interna, transmisie adaptiva, generator/motor electric) motorul cu ardere interna ar functiona numai la regimul economic, sau in preajma acestuia, iar in rest ar fi oprit sau ar functiona la ralanti. Sisteme de propulsie hibride Sistemele de propulsie care au in componenta lor pe langa un sistem conventional cu motor cu ardere interna inca cel putin unul capabil sa furnizeze cuplu de tractiune la rotile automobilului, pe de o parte, si sa recupereze o parte din energia cinetica, in fazele de decelerare, pe de alta parte, sunt cunoscute sub denumirea de transmisii hibride figura 1. Figura 1 prezinta arhitecturile funcamentale ale sistemelor hibride. In timp ce fig. 1, (a) prezinta structura in modul cel mai abstract, celelalte figuri particularizeaza transferul energetic intre diferitele subsisteme, prin natura legaturilor de putere: hibrid serie daca legatura motor termic / roti se face electric (motorul cu ardere interna nefiind legat cinematic la rotile motoare); hibrid paralel (cand exista o legatura cinematic intre motorul termic si roti, caz in care, deseori, masina electrica vehiculeaza puteri inferioare celei termice), respectiv hibrid mixt (denumit si dual), arhitectura ce combina cele doua variante de mai sus. Cel mai frecvent, cel de-al doilea sistem este unul electric, dar poate fi si hidraulic sau pneumatic. Cea de-a doua caracteristica importanta a sistemelor hibride de propulsie este aceea ca necesita cel putin doua sisteme de stocare a energiei. Primul, si cel mai cunoscut, este rezervorul de combustibil, in care energia este stocata intr-o forma foarte concentrata, iar in cel de-al doilea energia poate fi extrasa dar si acumulata, in functie de cerintele automobilului. Cele mai potrivite sunt bateriile electrice dar si supercondensatorii, acumulatorii cinetici sau hidraulici. Un acumulator deosebit de avantajos il constituie bateriile de mare putere pe baza de Litiu, care au o capacitate moderata de stocare si o durata de viata exceptionala (>240.000 km). Pana in 2020 pe piata se vor impune baterii cu mare densitate de energie, cum ar fi Litiu-Ion (120-200Wh/g) > NiMH (60-100 Wh/g) > Pb-acid (30-45 Wh/g). Atuurile sistemelor hibride de propulsie sint: - Emisii locale zero (automobil electric, all electric range -AER); - Consum redus de combustibil/emisie redusa de CO2 datorate: o Recuperarii energiei la franare; o Functionare pornire / oprire; o Deplasarea regimurilor de functionare a motorului spre polul economic; o Reducerea cilindreei prin asistare electrica. Datorita posibilitatii de stocare a energiei exista trei modalitati de utilizare a acesteia pe automobil: 1. Functionarea motorului cu ardere interna la regimul cel mai economic; 2. Intreruperea functionarii motorului termic atunci cand nu este necesara energia furnizata de acesta (la stop, atunci cand ar trebui sa functioneze la sarcini foarte mici sau la coborarea unor pante lungi); 3. Stocarea si reutilizarea energiei de franare prin utilizarea unei masini electrice reversibile (motor / generator). In functie de modalitatea de transmitere a puterii la rotile automobilului se pot identifica doua familii detransmisii hibride HEV(Hybrid Electric Vehicle), fig.2 [4]: Transmisii hibride la care motorul termic este asistat de o masina electrica; Transmisii hibride la care puntile sunt actionate de catre un motor electric alimentat de un generator electric. Fig.2. Clasificarea transmisiilor hibride In functie de puterea masinii electrice se disting transmisii micro hibride (42 V si functionare

pornire/oprire. Ex. Toyota Crown), mediu hibride (100-250 V cu asistarea motorului termic cu ISG-Integrated Starter Generator, ex. Honda Insight) si total hibride full hybrid (+250 V, cu antrenarea rotilor simultan sau alternativ cu motorul termic. Ex. Toyota Prius). Principala diferenta dintre aceste tipuri este data de puterea dezvoltata de componentele electrice. Hibridizarea micro si medie reprezinta cea mai simpla versiune. Automobilul este echipat cu un mic motor electric care ajuta la propulsie dar nu exista un sistem electric independent de transmisie. Motorul electric poate suplini sistemul conventional al transmisiei dar numai la puteri la roata relativ reduse, 2-10 pana la 25 kW. Alternatorul si demarorul sunt inlocuite printr-un sistem generator-starter. Sistemele care pot asigura functia ponire/oprire sint fie de tipul BeltDriven (B-ISG), cand masina electrica actioneaza prin curea, fie de tipul Crankshaft-Mounted (C-ISG), cand masina electrica actioneaza direct arborele cotit. Micro-hibridizarea este utila, mai degraba, in faza de demarare si utilizeaza energia recuperata, in timp ce hibridizarea medie foloseste motorul electric pentru a suplimenta puterea necesara propulsarii automobilului, acesta neputand fi propulsat numai electric. Acest sistem este benefic la deplasarile cu viteze reduse, trafic intens cu opriri si porniri repetate (stop&go), cand consumul si emisiile trebuie minimizate. Functionarea stop&go permite o reducere cu 5-10 % a emisiei de CO2. Dincolo de avantajele hibridizarii referitoare la consum si emisii se evidentiaza si imbunatatirea performantelor. Puterea suplimentara de 10-25 kW oferita de motoarele electrice este utila nu numai la pornirea din loc a automobilului ci si in perioade de accelerare pentru executarea manevrelor de depasire, la viteze cuprinse intre 80 si 120 km/h, sau la urcarea unor rampe mari. In ciuda influentei relativ modeste a hibridizarii medii asupra performantelor generale ale automobilului totusi aceasta are avantajul unor costuri investitionale mai mici comparastiv cu hibridizarea totala. Transmisiile total hibride (full-hybrid) se caracterizeaza prin aceea ca motorul electric poate asigura propulsia pur-electrica a automobilului. Cu alte cuvinte, transmisiile full hybrid sant suficient de puternice pentru a asigura deplasarea automobilului pe anumite distante fara sa se consume combustibil din rezervor. Reducerea emisiei de CO2 este de aproximativ 25-30 %. De asemenea, in functie de modalitatea de interconectare a motoarelor electrice si a motorului termic sedisting doua configuratii de hibridizare totala de baza [4], [2]: Transmisii hibride serie (numele provine de la modalitatea de conectare a componentelor), la carenumai motoarele electrice sunt conectate la rotile automobilului, motorul cu ardere interna actioneaza un generator electric care alimenteaza motoarele electrice prin intermediul conectorilor electrici. Curentul produs alimenteaza motoarele electrice care actioneaza rotile. Un astfel de sistem se intalneste la Toyota Coaster. Totusi aceasta solutie este foarte rar intalnita la automobile; Transmisii hibride paralele, la care ambele surse de putere motorul termic si masina electrica sunt conectate la rotile motoare prin intermediul unor legaturi mecanice adecvate. Motorul termic si masina electrica pot actiona puntile motoare simultan sau individual, separat (o punte) sau impreuna (ambele punti), ele putand fi cuplate intre ele. Un exemplu de utilizare a acestei tehnologii este Honda IMA (Integrated Motor Asist) pe Insight si Civic. Indiferent de configuratie elementele componente fundamentale sunt aceleasi: motorul termic, masinile

Fig.4. Configuratiile transmisiilor hibride de putere electrice, convertoarele electronice de putere si sistemele electrice de stocare a energiei. Prin interconectarea adecvata a acestor componente (ambreiaje, curele, lanturi, transmisii planetare si articulatii cardanice) exista posibilitatea realizarii unor transmisii hibride capabile sa se comporte atat serie cat si paralel, fie alternativ (combined hybrids) fie simultan (mixed hybrids).

Transmisiile hibride mixte, denumite si cu ramificare de putere (split hybrid), utilizeaza sisteme electromecanice sau electromagnetice pentru a controla optim ramificarea puterii de la sursa si transmiterea ei rotilor motoare in functie de cerintele de tractiune si de performantele dorite. Cele mai reprezentative configuratii ale sistemelor hibride de tractiune sunt prezentate in fig.4 [4]. Fiecare varianta poate fi o solutie care sa satisfaca cele mai exigente cerinte de protectie a mediului dar si pentru a satisface pretentiile de dinamicitate, cost si calitate. Criteriile de selectare a unei transmisii hibride sunt determinate de mai multe aspecte: Scopul urmarit (performante de tractiune, mobilitate si exploatabilitate fara limite); Cerintele standardelor in vigoare (emisiile de noxe si de CO2, reciclabilitate si compatibilitate cu mediul); Cerintele pietei (costul ciclului de viata si de intretinere, infrastructura disponibila); Perceptia utilizatorului (confort, maniabilitate/dinamicitate). Atingerea unui singur tel (de ex. emisii zero) nu trebuie sa excluda alte aspecte importante pentru patrunderea larga pe piata a acestor transmisii. De aceea o alternativa la productia de masa a transmisiilor hibride o constituie ocuparea unei nisa din piata, prin adoptarea unor tehnologii sofisticate si scumpe dar deosebit de necesare pentru anumite utilizari. Transmisiile hibride paralele sunt mult mai flexibile din punct de vedere al modului de utilizare. Puterea si dimensiunea masinii electrice pot fi astfel alese incat sa se asigure un bun compromis intre cost/complexitate si eficienta (consum de combustibil, poluare). Optimizarea motorului cu ardere interna poate aduce avantaje suplimentare, dar aceasta nu constituie prima prioritate. Performantele si functiile pot fi imbunatatite gradual in functie de cresterea puterii electrice pe automobil (36 V) si de puterea sistemelor auxiliare (aer conditionat, incalzirea catalizatorului, supape de control, comenzi prin fir by wire). In cazul transmisiilor hibride paralele exista o multitudine de variante de dispunere a motorului electric in raport cu motorul termic, ambreiajul si cutia de viteze, fig. 5 [7] si 6 [2]. Alegerea solutiei optime depinde de tipul vehiculului si de cerintele transmisiei hibride. Combinatia dintre un motor electric si o cutie de viteze cu variatie continua a rapoartelor de transmitere permite realizarea unei constructii compacte cu densitate mare de putere prin utilizarea motoarelor electrice sincrone cu magneti permanenti. Fig. 5. Exemple de scheme de propulsie tip hibrid paralel. Figura 5 prezinta cateva exemple reprezentative de sisteme hibride tip paralel se observa conditionarea cinematica relativa intre regimurile de rotatie ale motoarelor termic si electric. Primul caz este specific binecunoscutei Honda Insight (existand si o varianta CVT) si se caracterizeaza prin decuplarea motorului termic in regimul sarcinilor mici functionare ZEV (engl. Zero Emission Vehicle). Franarea regenerativa se realizeaza punand masina electrica, ME, in regim de generator, astfel incat, cu ajutorul electronicii de putere (invertor, convertor DC/DC) se reincarca bateriile de acumulatori. Varianta (c) este ingenioasa prin eliminarea unor algoritmi de control suplimentari (cuplajul unisens deblocandu-se automat la decelerare, astfel ca motorul electric preia maximul posibil din energia cinetica, aceasta fara a controla un ambreiaj cu frictiune). Variantele (d) ... (f) sunt asa-numite dublu-arbore, motorul electric fiind plasat in avalul transmisiei. Uneori, ME se poate decupla, la viteze mari, de lantul de propulsie, reducand inertia echivalenta a intregului sistem si sporind si ransamentul global (prin eliminarea pierderilor din lagare). Varianta cu transmisie cu variatie continua (CVT) are marele avantaj de a plasa motorul termic (MT) in locul optim de functionare (pe caracteristica sa), avand teoretic o infinitate de puncte de operare eligibile in comparatie cu o transmisie in trepte, ce are un numar discret, de 4 8 valori. La franare, din nou ME preia o mare parte din energia cinetica a automobilului, in timp ce ambreiajul A decupleaza motorul acesta fiind oprit. In fine, fig. 5, (f) prezinta schema unui hibrid asa-numit prin cale (engl. Through-The-

Road, sau TTR) in sensul ca legatura cinematica dintre motoare se realizeaza prin calea de rulare. Un alt avantaj al acestui sistem este dat de folosirea cate unui motor pentru fiecare roata motoare spate, eliminand necesitatea diferentialului si oferind posibilitatea unui control al tractiunii imbunatatit (totusi simplitatea constructiva nu scade intotdeauna, fiindca motoarele in roti cresc substantial masa nesuspendata, iar cele suspendate au nevoie de cate un mecanism reductor incorporat). Sistemele hibride simple au in componenta o masina electrica legata printr-o curea cu arborele cotit BSG (Belt Starter Generator). Masina electrica preia si functiile de alternator si de demaror dar are o putere mai mare, fig.6, P1-BSG. Fig. 6. Alte arhitecturi de sisteme hibride Varianta P12 este una dintre cele mai performante, in care cele doua masini electrice suplinesc hidrotransformatorul unei transmisii automate. Dezavantajul consta in costul ridicat al celor doua masini electrice. Principalele regimuri caracteristice de functionare ale unei transmisii hibride paralele pentru autoturisme sunt urmatoarele: La stationarea la semafor toate sistemele sunt oprite automat; La demararea de la semafor propulsia este electrica de la baterii; La demaraje puternice motorul termic va fi pornit si pus in sarcina automat; La circulatia urbana cu viteza constanta tractiunea este electrica; La decelerare motorul termic este oprit iar masina electrica functioneaza ca generator si incarca bateriile; La viteze de deplasare mari functioneaza numai motorul termic. O realizare remarcabila o constituie automobilul Smart Hyper de la Daimler-Chrysler. Aplicand schema de hibridizare P3 (fig.3), utilizand o masina electrica in stare sa asigure 8 kW la functionarea continua si 25 kW la functionarea intermitenta si baterii NiMH cu capacitatea de 0,94 kWh in greutate de 75 kg, se realizeaza un consum de 2,9 l/100 km in ciclul NEDC.

Figurile 7 si 8 prezinta sectiuni in sistemul de propulsie hibrid al Hondei Insight, sistem organizat dupa arhitectura aditie de moment, simplu-arbore aici prezentata varianta cu CVT [8] [9]. Avantajele motorului electric plat, de diametru mare, se refera in special la desnitatea de putere si la satisfacerea cerintelor stricte legate de dimensiunile sistemului de propulsie. Transmisiile hibride mixte combina aspectele pozitive atat ale transmisiei serie cat si ale celei paralele evitand supradimensionarea si costurile configuratiei serie. Motorul electric poate antrena rotile singur sau impreuna cu motorul termic pentru a asigura eficienta maxima. In plus sistemul poate fi utilizat pentru antrenarea rotilor si in acelasi timp sa produca electricitate folosind masina electrica in regim de generator. Functionarea sistemului se face cu emisii poluante foarte scazute. Aceste sisteme permit obtinerea unor performante ridicate, maniabilitate si gestionare optima a energiei disponibile dar complexitatea si tensiunea mare a bateriilor necesita masini electrice cu performante ridicate iar costurile le fac, deocamdata, incompatibile cu productia de massa. La transmisiile hibride mixte (Split-Hybrid) este posibil ca numai o parte din puterea mecanica sa fie transmisa direct la roti, cealalta parte fiind transmisa prin sistemul electric. In acest fel exista posibilitatea ca randamentul total al sistemului de propulsie sa fie ridicat chiar si la vitezele reduse de deplasare ale automobilului.

Figura 9 prezinta doua exemple de sisteme hibride duale (mixte) primul fiind al binecunoscutei Toyota Prius (sistemul THS, actualmente HSD). Efectul esential al combinarii puterilor motoarelor prin mecanismul planetar MP (aici cu rol de mecanism sumator de putere, de tip aditie de viteza) este dat de caracterul functionarii in regim predominant serie in domeniul vitezelor si sarcinilor mici, respectiv predominant paralel in domeniul sarcinilor mari si la mers pe autostrada. Mai mult, sistemul este continuu, fara socuri si are o serie de avantaje si de ordin constructiv transmisia in trepte disparand, fiind inlocuita de unicul mecanism planetar. Totusi, complicatiile legate de control compenseaza din plin simplitatea mecanica (lipsa unui control riguros al tuturor celor trei motoare MT, ME1, ME2ducand la fluxuri parazite de putere si in final la malfunctia intregului sistem). Sistemul a cunoscut un real succes cu Toyota Prius, si acum este si la baza Ford-ului Escape Hybrid. Curios, acesta din urma ralizeaza un consum de combustibil mai mic in oras datorita franarii regenerative si a functionarii in regim preponderent de hibrid serie decat pe autostrada! Trebuie subliniat ca motorul electric de tractiune (notat aici ME1) are cca. 50 kW, fiind apropiat de puterea celui termic acesta functionand dupa ciclul Miller Atkinson. Daca sistemele HEV paralel decuplau cinematic motorul termic la franare, in cazul sistemelor duale din familia Prius acest lucru nu se intampla pur si simplu MT este oprit, iar ME2 (deseori denumit generatorul) este antrenat de rotile vehiculului, generand putere electrica catre baterii. Mai mult, ME1 face acelasi lucru, astfel ca sistemul este foarte eficient.

Figura 9, (b) prezinta schema unui prototip realizat la Universitatea Valencienne, Franta, prototip avand particularitatea lipsei dispozitivului planetar sumator de putere. In locul acestuia, aditionarea vitezelor unghiulare (fenomen intrinsec arhitecturilor mixte) se face prin controlul turatiilor relative dintre rotorul si statorul motorului ME. Dezavantajul este ca masina electrica trebuie sa transmita intotdeauna cuplul motorului termic, fapt ce presupune fie adoptarea unui motor electric foarte mare, nepractic, fie limitarea la domeniul vehiculelor mici si foarte mici (este si cazul exemplului prezentat). Figura 10 prezinta schema mecanismului sumator al SUVului Lexus RX-400h, constituit dintr-un mecanism planetar dublu. Deosebirea fata de THS consta in gama mai mare de turatie a motorului M1 (care acum a fost redus ca dimensiuni, insa performantele dinamice ale sistemului au crescut). Transmisia hibrida de la Toyota O realizare exceptionala in acest domeniu o constituie transmisia hibrida Toyota (Toyota Hybrid System THS) lansata in 1997 pe modelul PRIUS, a carei schema este prezentata in fig.12 [3]. Trei deziderate au fost avute in vedere la realizarea acestui sistem de propulsie: 1) utilizarea unui motor cu ardere interna cu randament ridicat; 2) utilizarea unui sistem de control avansat care sa asigure functionarea permanenta a sistemului la regimul optim; 3) reducerea pierderilor de energie si regenerarea acesteia. Automobilul Toyota Prius face parte din clasa compact. Performantele maxime impuse au fost: Vmax = 140 km/h, panta maxima de 30 % (17 grade), panta maxima la viteza de 105 km/h de 5 % (6 grade) si aceeasi panta la viteza de 130 km/h cu motorul electric functionand pe caracteristica instantanee. Fig.12. Schema si fluxul puterii in transmisia hibrida Toyota Prius Caracteristicile energetice ale sistemului THS comparativ cu cele impuse la proiectare sunt prezentate in tabelul 2.

Puterea maxima a motorului cu ardere interna Cuplul maxim la generator Cuplul maxim la motorul electric Puterea maxima a bateriilor si Capacitatea de stocare Valorile impuse 40 kW 37,1 Nm 300 Nm 20 kW (instantanee) THS 43 kW 38 Nm 305 Nm 21 kW 1,8 kWh

Tabelul 2. Performantele nominale ale automobilului hibrid Toyota

THS este constituita dintr-un mecanism planetar simplu, un generator electric montat pe arborele solarei si un motor electric montat pe acelasi arbore cu coroana. Arborele coroanei si al motorului electric transmite miscarea la rotile automobilului printr-o transmisie cu lant si transmisia principala. Motorul cu ardere interna transmite miscarea direct platoului portsateliti. Acesta, platoul portsateliti, imparte cuplul de la motor in doua: o parte este transmis prin coroana mecanismului planetar direct la puntea motoare, iar cealalta parte prin solara mecanismului planetar la generatorul electric. Energia electrica produsa in generator este reconvertita in energie mecanica de catre motorul electric si, acesta fiind pe acelasi arbore cu coroana, transmisa puntii motoare. Motorul si generatorul electric sunt masini electrice reversibile de curent alternativ sincrone cu magneti permanenti. Motorul electric ajuta motorul termic in fazele de demarare asigurand accelerarea lina si puternica a automobilului. Suplimentar, in fazele de decelerare, motorul electric functioneaza ca generator electric asigurand transformarea energiei cinetice a automobilului in energie electrica, aceasta fiind stocata in baterii.
Generatorul electric produce energie electrica pentru actionarea motorului electric sau pentru incarcarea bateriilor. Prin reglarea turatiei generatorului se controleaza atat cantitatea de enegie electrica produsa cat

si raportul de divizare a puterii in mecanismul planetar. Generatorul serveste, totodata, ca demaror pentru pornirea motorului termic. In structura transmisiei se afla si un dispozitiv (Inverter) care transforma curentul alternativ de la generator sau de la motorul electric, atunci cand functioneaza ca generator in fazele de regenerare, in curent continuu, pentru a stoca energia electrica in baterii si invers, pentru a alimenta motorul electric in tractiune sau generatorul cand functioneaza ca demaror. Motorul cu ardere interna folosit este un motor cu apridere prin scanteie de 1,5 l, cu raport de destindere marit (13,5), raport de comprimare variabil (4,8 9,3) si distributie variabila inteligenta (VVT-i). Schema sistemului regenerativ de franare este prezentata in fig.15. Atunci cand automobilul incetineste, fie prin frana de motor, fie prin actionarea sistemului de franare, motorul electric lucreaza ca generator electric si transforma energia cinetica in energie electrica pe care o stocheaza in baterii. Acest sistem regenerativ de franare este util in cazul franarilor si accelerarilor repetate, caracteristic deplasarilor in zonele aglomerate si urbane. Atunci cand soferul actioneaza pedala de frana atat sistemul de franare cat si sistemul regenerativ de franare sunt astfel comandate incat sa se asigure regenerarea maxima a energiei, fig.16. Functionarea motorului termic, a generatorului si a motorului electric este schematizata in fig.14. Fig.14. Regimurile de functionare a motorului termic

si ale masinilor electrice Liniile verticale reprezinta turatiile celor trei arbori ai mecanismului planetar (turatia platoului portsateliti = turatia arborelui cotit, turatia solarei = turatia generatorului, turatia coroanei = turatia motorului electric). Cand automobilul este oprit turatiile celor trei arbori sunt zero (A). Generatorul actioneaza ca un demaror pentru pornirea motorului termic. Dupa pornirea motorului termic generatorul incepe sa produca energie electrica si astfel poate fi actionat motorul electric si automobilul poate demara (B). In conditii normale de functionare motorul termic poate furniza putere suficienta pentru a nu fi nevoie sa se genereze si energie electrica (C). In cazul in care este nevoie de o sporire rapida a vitezei, la o anumita viteza de deplasare, concomitent cu accelerarea motorul termic se mareste si turatia generatorului, producandu-se mai multa electricitate, astfel incat motorul electric poate sa furnizeze putere suplimentara la puntea motoare (D). Caracteristica de tractiune a sistemului THS este prezentata in fig.15. Fig.15. Caracteristica de tractiune a automobilului Toyota Prius Sistemul THS functioneaza in urmatoarele moduri: 1. Pornirea motorului termic si deplasarea cu viteze reduse. Alimentarea cu combustibil a motorului termic este intrerupta iar propulsia este asigurata de motorul electric alimentat de la baterii (A). Automobilul este zero poluant. 2. Regimul normal. Puterea de la motorul termic se ramifica in mecanismul planetar, o parte merge direct la puntea motoare prin coroana (B), iar cealalta parte antreneaza generatorul electric. Energia electrica produsa de generator este utilizata pentru actionarea motorului electric suplimentand astfel cuplul la puntea motoare (C). Ramificarea puterii se face astfel incat randamentul de functionare sa fie maxim. 3. Regimul de plina sarcina. La acest regim, in plus fata de regimul normal, motorul electric primeste suplimentar energie si de la baterii marind puterea la puntea motoare (A). 4. Decelerare/franare. In timpul franarii automobilului rotile antreneaza motorul electric, iar acesta functionand ca generator produce energie electrica ce va fi stocata in baterii (A). 5. Incarcarea bateriilor. Bateriile sunt reglate sa pastreze o anumita cantitate de energie. Cand energia stocata in baterii este scazuta acestea vor fi incarcate prin actionarea generatorului electric de catre motorul termic (D). 6. La oprirea automobilului motorul termic este oprit automat. Consumul de combustibil al acestui automobil, in ciclul japonez de testare, este de 3,57 l/100 km. Toyota a lansat in anul 2001 si varianta THS-M (Toyota Hybrid System Mild) care ar putea fi aplicata pe numeroase modele japoneze de automobile. Ea a fost lansata pe un model echipat cu um motor pe benzina de 3 l, cu sase cilindri si transmisie automata. Solutia consta in trei componente principale: un starter/generator sincron tri-fazic, puternic si compact, conectat cu motorul printr-un lant de transmisie; o baterie separata, compacta, de 36 V pentru stocarea energiei si pentru a sigura cresterea puterii la demarare; o unitate de control. La oprirea automobilului, sistemul de control opreste automat motorul termic. Ca si in cazul altor sisteme automate oprire/pornire (stop&go), sistemul integrat starter/alternator de 42 V asigura atat pornirea motorului termic cat si demararea automobilului la plecarea de pe loc. In timpul franarii sau al coborarii unor pante lungi masina electrica actioneaza ca generator incarcand bateria, recuperand astfel o parte din energia cinetica a automobilului. Economia de combustibil inregistrata este de 15 %, comparativ cu automobilul conventional, iar emisiile sunt la jumatate fata de normele japoneze ale anului 2000.

Solutia hibrida cu motor diesel Exista o buna motivatie pentru aceasta varietate de solutii hibride: fiecare sistem este conceput sa ofere maximum de eficienta in functie de conditiile individuale de conducere. In viitor, proprietarul ar trebui sa-si aleaga tipul de automobil in functie de regimurile de deplasare cel mai frecvent utilizate. Ar trebuii tinut seama de faptul ca automobilele micro si mediu hibride realizeaza economii importante de combustibil in traficul frecvent aglomerat cu opriri si porniri repetate, in timp ce automobilele total hibride ofera performante mai bune in traficul urban fluent. Se poate spune ca automobilul hibrid concureaza automobilul cu motor cu aprindere prin scanteie cand acesta se deplaseaza rapid sau in trafic extraurban, precum si pe cel cu motor diesel in ciuda faptului ca acesta realizeaza economii de combustibil mai importante dar cu pretul unor emisii mult mai mari. Pana in prezent s-au realizat cateva solutii ale variantei diesel hibrid menite sa combine avantajele tehnologiei hibride cu ale diesel-ului. De exemplu, Opel a prezentat o varianta diesel hibrid pe modelul Astra GTC echipat cu motor diesel de 1,7 l CDTI common rail, 92 kW, turbosupraalimentat, cu filtru de particule fara intretinere si cu doua motoare electrice cu puteri de 30 si 40 kW. In functie de conditiile de deplasare aceste motoare electrice pot fi utilizate suplimentar sau alternativ pentru propulsarea automobilului. Acestea sunt comandate de catre modulul de management al motorului termic si puterea este transmisa la roti prin intermediul transmisiei hibride. Autofurgoneta Toyota Dyna, aflata in productie de serie in Japonia, utilizeaza o transmisie diesel hibrid in varianta paralel. Oportunitatile pentru diesel hibrid sunt limitate. Acest tip de transmisie trebuie sa faca fata acelorasi dificultati ca si automobilele numai cu motor diesel. In Japonia motoarele diesel sunt practic inexistente, iar in SUA ele reprezinta mai putin de 1 %. Iata de ce cea mai mare parte a modelului Toyota Prius, prezent de cativa ani pe piata SUA, este pe benzina. In perioada 2006-2008, Toyota si-a propus sa echipeze inca 5 modele cu tehnologia hibrida, toate full hibrid. Concurenta Toyotei este formata din GM Chevrolet, Ford, Mazda si Nissan. Producatorii germani sau orientat numai spre automobilele de lux cum sunt Porsche Cayenne si Mercedes S-Class. Ambii producatori, Porsche si Daimler-Crysler, au stabilit parteneriate cu alte companii pentru a dezvolta solutii comune. Furnizorii de echipamente precum Denso, Siemens, VDO si Continental lucreaza la noua tehnologie. ZF Friedrichshafen, de exemplu, ofera componente, module si sisteme complete pentru versiunile hibride, de la micro si mediu hibrid pana la full hibrid. Bosch, de asemenea, ofera toata gama de produse. Bosch realizeaza motoare electrice pentru actionarile hibride care pot fi integrate direct pe transmisie, fig.20. [6]. Fig.20. Versiunea hibrida Bosch. Unii experti apreciaza ca solutia hibrida constituie doar un pas intermediar intre motorul cu ardere interna si pila de combustibil cu hidrogen (hydrogen fuel cell). Toyota, cu toate ca impartaseste aceasta opinie, sia programat sa dezvolte in continuare tehnologia hibrida. Se apreciaza ca pana in 2020 peste jumatate din autovehiculele usoare (autoturisme si vehicule comerciale

usoare) vor suferi un anumit grad de hibridizare, inclusiv sistemul stop & go. Automobilele full hybrid vor reprezenta circa 3 % din piata [1]. Pentru a scapa de dilema Fuel cell sau hibrid? s-ar putea enunta solutia Fuel cell cu hibrid?! Solutii propuse pentru optimizarea constructiva a transmisiei hibride Figura 24 prezinta, succint, solutiile constructive pe care noi le propunem spre finantare. Trei din cele patru variante sunt organizate in arhitectura paralel, aditie de cuplu in sistem fie simplu arbore, fie dublu arbore , in timp ce a patra solutie este una ce s-ar putea incadra in categoria aditie de viteza (hibrid mixt sau dual) fig. 24, (d). Aceasta din urma solutie tehnica este, in fapt, o transmisie polimorfica, deoarece se poate constitui intr-un hibrid serie, paralel si dual (mixt)! Aceasta transmisie combina avantajele sistemelor hibride paralele cu cele mixte, incercand, pe cat posibil, sa elimine dezavantajele acestora.

Figura 25 prezinta conceptia noastra despre o grila selectoare a programelor transmisiei, grila care isi propune sa largeasca clasicul PRND sau PRNDM+/-, astfel incat sa se faca uz la maxim de gradele de libertate suplimentare pe care transmisia hibrida propusa le aduce. Fig. 23. Solutii tehnice de succes. In figura de mai sus, cateva solutii tehnice de succes sunt succint prezentate: principiul de functionare al sistemului de propulsie hibrid aditie de viteza a Toyotei Prius, sistemul dual (mixt) similar conceptual cu sistemul Hybrid Synergy Drive de la Toyota. Urmeaza un sistem bazat pe o arhitectura foarte simpla (din punct de vedere al transmisiei), lucru care tine seama de un punct de vedere extrem (tendinta de a elimina total cutia de viteze, datorita unei caracteristici ideale a motorului electric de tractiune, caracteristica mult mai apropiata de hiperbola ideala de tractiune decat cea a motorului cu ardere interna (MAI)). Aceasta idee, exprimata in mod clar de adeptii automobilelor electrice, isi are o oarecare aplicabilitate la clasa de autoturisme ce prezinta interes pentru proiectul de fata, insa trebuie spus ca necesita un grad de hibridizare ridicat (masina electrica de putere relativ mare, fapt ce creste costul total al sistemului de tractiune si, in ultima instanta, a autoturismului). In fine, in ultima parte a figurii de mai sus este prezentat schematic motorul electric de tractiune din componenta sistemului Honda Insight (Integrated Motor Assist IMA). Acesta, de tip sincron cu magneti permanenti, a fost realizat special pentru propulsie auto, avand racire cu lichid si performante energetice specifice ridicate. Tot la o astfel de solutie a apelat si Toyota (realizandu-si singura masinile electrice, de catre o divizie special creata in acest scop). O solutie de ultima ora este sistemul dual de la DaimlerChrysler / GM / BMW, care foloseste doua masini electrice, un set de mecanisme planetare si un set de ambreiaje si frane multidisc umede pentru a realiza o transmisie hibrida.