Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ci c f
ci
100, %
unde: ci concentratia initiala a poluantilor din apele uzate pentru care se determina
gradul de epurare (mg/l);
c f concentratia finala a poluantilor din apele uzate dupa procesul de epurare
(mg/l).
Se defineste gradul de dilutie, notat cu d, care se determina cu relatia:
Qe
,
q
5
34,18
0,117
a Qe
,
q
0.8 5
34,18
0.117
1 e a L
a
'
Qe a 3 L
1
e
q
DT
'
q
unde: - coefficient care arata modul de evacuare al apei epurate in emisar. Poate lua
urmatoarele valori:
= 1 evacuarea se face la mal;
= 1.5 evacuarea se face in talveg ( in mijlocul curgerii );
= 3 - evacuarea se face intr-o instalatie de dispersare in emisar.
Se adopta = 1.5 ( vitaza maxima de curgere );
- coeficient de sinuozitate al raului. Se calculeaza prin raportul intre distanta
reala dupa talveg (L) si distanta in linie dreapta (L ) intre sectiunea de evacuarea a apelor
si sectiunea examinata.
Din tema de proiectare = 1.2;
dT coeficient de difuzie turbulenta, care se calculeaza cu relatia:
dT
vH
; [m2/s]
200
1.5 1.8
0.0135;
200
1 .5 1 .2 3
0.0135
0.876
0.117
1 e 0.711 14000
a
0.99
5
0.7113 14000
1
e
0.219
0 .8 5
34,18
0.117
Pentru a = 0.99
d'
0.99 5
42,3
0.117
269,013 m
(m);
Lam
2.3
0.99 5 0.117
lg
(1 0.99) 0.117
0.99
602,867 m
Lam < L.
Dupa determinarea lui a, se calculeaza gradele de epurare necesare pentru poluantii
majori sau cantitatea de O2 dizolvat, astfel incat dupa epurare, si amestecare cu apele
emisarului, acesta din urma sa se incadreze in Normativul 1146/2002.
Conform acestui normativ:
CBO5 = 5 mg/l;
CCO Cr = 10 mg/l;
NH4 = 2 mg/l;
O2diz = 6 mg/l.
c i ss c ssf
GE
100 (%)
c ssi
unde: ciss cantitatea de materii in suspensii din apa uzata intra in statia de epurare;
din tema de proiectare ciss = 184 mg/l;
cfss cantitatea de materii in suspensie din apa uzata care poate fi evacuata in
emisar ( din NTPA 001/2005); cfss = 35 mg/l.
GE
184 35
100 80,97%
184
a .u .
r
am
q CCBO
10 K1t a Qe CCBO
10 K 2 t (q a Qe ) CCBO
5
5
5
a .u .
CCBO
- concentratia de substante organice exprimate prin CBO 5 la gura de
5
varsare in emisar ( mg O/l);
q debit masic zilnic de apa uzata;
10-K1t termen ce tine cont de procesul de autoepurare a apei unde K 1 constanta
de consum a O2 a carei valoare este impusa prin tema de proiectare in zile-1;
K1 = 0.1zi-1;
t = timpul intre sectiunea de evacuare sic ea de calcul (zile); se determina cu
relatia:
L
zile;
v
14000
9333.333
9333.333s
0.108 zile;
1 .5
86400
a .u .
CBO5
Pentru a = 0.8
am
r
(a Qe q ) C CBO
a Qe C CBO
10 K 2t
5
5
q 10 K 1t
(mg / l );
a .u .
C CBO
Pentru a = 0.99
a .u .
CBO5
228,63 mg/l
0.117 10 0.10.108
GE
i
a .u .
CCBO
CCBO
5
5
i
CCBO
5
100 (%)
i
CCBO
=228,63 mg/l;
5
GE
321 186,13
* 100 42,015%
321
GE
321 228,63
* 100 28,77 %
321
a .u .
CBO5
am
r
(a Qe q) CCBO
a Qe CCBO
5
5
a .u .
CCBO
Pentru a = 0.8
a .u .
C CBO
0.8 5
7 2 7 = 177,94 mg/l;
0.117
Pentru a = 0.99
a .u .
C CBO
0.99 5
7 2 7 218,53 mg/l;
0.117
a Qe am
r
am
CCBO5 CCBO
CCBO
5
5
q
GE
321 177,94
*100 44,56 %;
321
GE
321 218,53
* 100 31,92%.
321
GE
i
NTPA .
CCBO
CCBO
5
5
i
CCBO
5
100 (%)
NTPA .
CCBO
= 25 mg/l (NTPA 001/2005)
5
GE
321 25
*100 92,21 %.
321
unde: F factor maxim de dilutie care ia valori intre 1.5 2.5. Se adopta F = 2;
D max deficit maxim de oxygen in aval de sectiunea de evacuare si care rezulta din
diferenta dintre oxigenul la saturatie si oxigenul care trebuie sa existe in orice moment in
apa.
Dmax = OS OR
OR concentratia oxigenului in apa receptoare, concentratie c ear trebui sa existe
permanent in apa; OR = 6 mg/l;
OS concentratia oxigenului dizolvat la saturatie pentru temperatura de 20C;
OS = 9.2 mg/l;
Dmax = 9.2 6 = 3.2 mg/l;
am
CCBO
2 3.2 6.4 mg/l.
5
5
5
5
a .u .
CCBO
am
r
(q a Qe ) CCBO
a Qe CCBO
5
5
Pentru a = 0.8
a .u .
C CBO
Pentru a = 0.99
a .u .
C CBO
a .u .
C CBO
1.46 192,47 281 mg/l;
5
r
r
CCBO
1.46 CCBO
(mg/l)
20
5
r
CCBO
1.46 2 2.92 mg/l.
20
am
CCBO
20
am
C CBO
20
a .u ..
r
q CCBO
a Qe CCBO
20
20
q a Qe
(mg/l)
am
C CBO
20
lg
t cr
lg
t cr
lg
t cr
K2
K1
Do K 2 K1
am
CCBO
K1
20
K 2 K1
(zile)
0.17
5.3 0.17 0.1
1
zile
0.1
9.339 0.1
0,33
0.17 0.1
0.17
5.3 0.17 0.1
1
zile
0.1
9.341 0.1
0,349
0.17 0.1
Dcr
am
K1 CCBO
5
K 2 K1
0.1 9.339
(10 0.10, 330 10 0.170, 33 ) 5.3 10 0.170 ,33 5,298
0.17 0.1
Dcr
0.1 9.341
(10 0.10, 349 10 0.170, 349 ) 5.3 10 0.170,349 5,295
0.17 0.1
GE
i
a .u .
CCBOCr
CCBOCr
100 (%)
i
CCBOCr
i
unde: CCBOCr
- concentratia initiala a materiei organice la intrarea in statia de epurare,
exprimata prin CCO-Cr;
a .u .
CCBOCr
- concentratia de materie organica exprimata prin CCO-CR in apa epurata
deversata in emisar, ce corespunde valorii din NTPA 001/2005;
a .u .
CCBOCr
= 125 mg/l
GE
398 125
*100 68,59 %
398
GE
C Ni C Nf
100 (%)
C Ni
C Nf = 2 mg/l.
18 10`
GE
100 44,44%
18
Pentru epurarea apelor uzate s-a ales o schema tehnologica alcatuita din doua trepte
de epurare: una mecanica sic ea de-a doua treapta biologica.
Procedeele de epurare mecano biologica se bazeaza pe actiunea comuna a
proceselor meanice, chimice si biologice si pot avea loc in conditii naturale (campuri de
irigare si de filtrare, iazuri biologice etc.) sau in conditii artificiale prin fitrare biologica
( filter biologice de mica sau mare incarcare, filtre biologice scufundate, filtre turn,
aerofiltre) sau in bazine de aerare cu namol active de mica sau de mare incarcare, cu
aerare normala sau prelungita.
Constructiile si instalatiile in care se realizeaza procesele biochimice de epurare
biologica alcatuiesc treapta secundara a statiei de epurare, avand drept scop final
retinerea materiilor solide in solutii si in special a celor organice. Namolul produs in
treapta biologica este retinut prin decantare, in decantoare secundare, numite si bazine
clarificatoare. In aceasta etapa de epurare sunt necesare, dat fiind complexitatea
proceselor, unele constructii si instalatii de deservire ( pentru producerea si introducerea
artificiala a aerului, statii de pompare si conducte pentru transportul si distributia
namolului active etc.).
In conditiile functionarii normale a treptei de epurare primare si secundare, eficienta
acestora exprimata prin gradul de epurare realizat in ceea ce priveste materiile organice si
a materiilor in suspensie, separabile prin decantare, poate fi apreciat la 75 92%.
Epurarea mecano biologica naturala constituie o solutie obisnuita pentru
numeroase statii de mica capacitate, deoarece in acest scop se poate folosi emisar terenul
din apropiere sau depresiunea de teren fara apa, in loc sa se construiasca un canal lung
pana la receptor. In acest scop, se aplica tehnica de infiltrare subterana ( puturi absorbante
sau campuri de filtrare) si de irigare subterana. Puturile absorbante ( utilizate tot mai rar)
constituie o sulutie admisibila numai cand terenul este permeabil si nu afecteaza calitatea
apei freatice care se gaseste la mare adancime. De obicei aceste epurari necesita pompari;
statia de pompare se monteaza inainte sau dupa fasa septica.
Epurarea mecano biologica artificiala se realizeaza in filter biologice si bazine de
aerare cu namol active. Filtrele biologice sunt preferate bazinelor de aerare deoarece sunt
mai simplu de realizat si rezista la socuri hidraulice. Se folosesc filtre obisnuite de mica
incarcare, filtre biologice cu discuri, filtre biologice scufundate, transee filtrante etc. in
ceea ce priveste bazinele de aerare cu namol active, utilizarea lor comporta deci gratare,
decantoare, bazine de aerare, decantoare secundare, spatii pentru fermentare si platforme
de uscare a namolurilor. In general, se prefera bazinele pentru oxidarea totala, bazinele
combinate, santurile de oxidare etc.
Pentru alegerea variantei optime, se considera urmatoarele variante pentru care vom
calcula concentratiile intermediare pentru solidele in suspensie, CBO5, CCO-Cr si N2 pe
fiecare treapta. Se vor compara cu valorile din NTPA 001/2002 pentru verificarea
gradului de epurarea necesar.
Avem urmatoarele caracteristici initiae ale influentului ( apa uzata municipala):
-CSSi =184 mg/l;
- CBO5 = 321 mg/l;
- CCO-Cr = 398 mg/l;
- NH4 =18 mg/l.
Pentru fiecare utilaj avem eficienta constructiilor de epurare, exprimata in %. Cu
ajutorul acestor grade de epurare standard, calculam concentratia la iesre care reprezinta
si intrarea in urmatoarea treapta.
Folosim urmatoarea relatie:
cf
c i 100 GE c i
(mg/l)
100
G/S
Dz
G/S gratare/site
Dz deznisipator
D.P. decantor primar
a)
Deznisipator: GE=50% ;
174 mg/l
174(100 50)
cf
87 mg/l ;
100
D.P.
Apa
epurata
, se
constata ca valoarea obtinuta prin calcul este mai mare decat valoarea din NTPA
001/2005.
b)
Pentru CBO5:
Gratare / site : GE=0% ;
cCf BO 5
321mg/l
321 100
321 mg/l
100
Deznisipator : GE=30% ;
321 mg/l
321(100 30)
cf
224,7 mg/l
100
Decantor primar : GE=35% ;
276.5 mg/l
224,7(100 35)
cCf BO 5
146,05 mg/l
100
Comparand cu valoarea din NTPA 001/2005 , conform careia , se constata ca
valoarea obtinuta prin calcul este mai mare decat valoarea din NTPA 001/2005.
c)
Pentru CCO-Cr :
Gratare/site : GE =0% ;
398(100 0)
f
cCCO
398
Cr
100
Deznisipator : GE=30% ; ;
=398 mg/l
mg/l
398 mg/l
cf
398(100 30)
278,6
100
mg/l
Pentru NH4 :
Gratare /site : GE =0% ; cNH4 = 18 mg/l
18(100 0)
f
= 18 mg/l
c NH 4 100
Deznisipator : GE= 35% ; cNH4= 18mg/l
18(100 35)
f
c NH 4 100 11,7 mg/l
Decantor primar : GE= 35% ; cNH4 = 11,7 mg/l
11,7(100 35)
f
7,6 mg/l
cN 2
100
Comparand cu valoarea din NTPA 001/2005 , conform careia , se 001/2005.
G/S
Dz
C-F
D.P.
mg
G/S gratare/site
Dz- deznisipator
D.P.-decantor primar
C-F- coagulare-floculare
a) Pentru solide in suspensie
Gratare/site : GE=5% ;
= 184 mg/l
184(100 5)
cf
174,8 mg/l
100
Deznisipator : GE= 50% ;
=174,8 mg/l
174, (100 50)
cf
87,4 mg/l
100
Coagulare-floculare : GE=50% ;
=87,4 mg/l
87,4(100 50)
cf
43,7 mg/l
100
Decantor primar : GE=50% ;
43,7(100 50)
cf
21,85
100
=43,7 mg/l
mg/l
Apa
epurata
a) Pentru CBO5:
i
i
Coagulare-floculare : GE= 50% ; c CBO 5 = 160,5 mg/l
160,5(100 50)
f
cCBO
80,25
mg/l
5
100
i
Decantorul primar : GE=35% ; c CBO
5 = 80.25 mg/l
80.25(100 35)
f
cCBO
40.125
mg/l
5
100
= 278,6 mg/l
mg/l
= 139,3 mg/l
f
cCCO
Cr
139,3(100 35)
90,5 mg/l
100
18 mg/l
100
4
i
Deznisipator : GE=35% ; c NH 4 18 mg/l
18(100 35)
f
c NH
11,7 mg/l
100
4
i
Coagulare-floculare : GE=70% ; c NH 4 11,7 mg/l
11,7(100 50)
f
c NH
5,85 mg/l
100
4
i
Decantor primar : GE=35% ; c NH 4 5,85 mg/l
5,85(100 35)
c Nf 2
3,82 mg/l
100
Apa
uzata
Apa
uzata
G/S
B.N.A.
D.P.
Dz
D.S.
Apa
epurata
G/S gratare/site
Dz deznisipator
D.P.- decantor primar
B.N.A.- bazin cu namol activ
D.S.- decantor secundar
= 87,4 mg/l
mg/l
b) Pentru CBO5:
i
80
)
f
cCCO
36,25
mg/l
Cr
100
d) Pentru NH4
i
Gratare-site : GE=0% ; c NH 4 18 mg/l
18(100 0)
f
c NH
18 mg/l
100
4
i
Deznisipator : GE=35% ; c NH 4 18 mg/l
18(100 35)
f
c NH
11,7 mg/l
100
4
i
Decantor primar : GE=35% ; c NH 4 11,7 mg/l
11,7(100 35)
f
c NH
7,61 mg/l
100
4
i
Bazin cu namol activ : GE=70% ; c NH 4 7,61 mg/l
7,61(100 70)
f
c NH
2,28 mg/l
100
4
i
Comparand cu valoarea din NTPA 001/2005 , conform careia c NH 4 2,28 mg/l , se
constata ca valoarea obtinuta prin calcul este mai mica decat valoarea din NTPA
001/2005.
ci
28 mg/l
28(100 0)
28 mg/l
100
Coagulare-floculare : GE=50% ;
ci
18,2 mg/l
cf
18,2(100 50)
9,1 mg/l
100
c i 9,1
mg/l
Comparand cu valoarea din NTPA 001/2005 , conform careia c 9,1 mg/l , se constata
ca valoarea obtinuta prin calcul este mai mica decat valoarea din NTPA 001/2005.
i
b)
Pentru CBO5:
i
c) Pentru CCO-Cr :
Gratare/site : GE=0% ;
= 398 mg/l
398(100 0)
f
cCCO
398 mg/l
Cr
100
Deznisipator : GE=30% ;
= 398mg/l
398(100 30)
f
cCCO
278,6
mg/l
Cr
100
Decantor primar : GE=35% ;
= 278,6 mg/l
278,6(100 35)
f
cCCO
181,1
mg/l
Cr
100
= 54,3 mg/l
mg/l
d) Pentru NH4 :
i
Gratare-site : GE=0% ; c NH 4 18 mg/l
18(100 0)
f
c NH
18 mg/l
100
4
i
Deznisipator : GE=35% ; c NH 4 18 mg/l
18(100 35)
f
c NH
11,7 mg/l
100
4
i
Decantor primar : GE=35% ; c NH 4 11,7mg/l
11,7(100 35)
f
c NH
7,65 mg/l
100
4
i
Filtru biologic : GE=70% ; c NH 4 7,65 mg/l
7,65(100 70)
f
c NH
2,29 mg/l
100
4
i
Adsorbtie pe carbune activ : GE=45% ; c NH 4 2,29 mg/l
2,29(100 45)
f
c NH
1,26 mg/l
100
4
f
Comparand cu valoarea din NTPA 001/2005 , conform careia , c NH 4 1,26mg/l se
constata ca valoarea obtinuta prin calcul este mai mica decat valoarea din NTPA
001/2005.
Energia electrica
Aceasta reprezinta una din formele cele mai folosite datorita usurintei de transport la
distante mari si la punctele de consum si randamentelormari cu care poate fi transformata
in energie mecanica, termica sau luminoasa.
Energia electrica este folosita si la incalzire, prin transformare in caldura, folosind mai
multe tehnici :
- trecerea curentului prin rezistente electrice ;
- transformarea energiei electrice in radiatii infrarosii ;
- folosirea curentilor de inalta frecventa, medie si mica ;
- folosirea pierderilor dielectrice ;
- incalzirea prin arc electric.
Avantajul incalzirii electrice consta in reglarea usoara a aparaturii, posibilitatea
generarii caldurii intr-un punct, introducerea unei cantitati mari de caldura intr-un volum
mic, realizarea unei incalziri directe, fara impurificarea mediului si la orice presiune.
Dezavantajul utilizarii energiei electrice il constituie costul ridicat si impunerea unor
masuri speciale de protectia muncii.
Aerul comprimat
Aerul comprimat poate fi folosit in urmatoarele scopuri :
- ca purtator de energie;
- pentru amestecare pneumatica;
- pentru diferite scopuri (curatirea utilajelor, uscare,
etc.).
Utilaje
Gratare / site
Deznisipator
Separator de grasimi
Decantor primar
BNA
Decantor secundar
rotunda care, sub aspect hidraulic, prezinta rezistente minime, in schimb sunt dificile de
curatat in timpul exploatarii.
Gratarele rare indeplinesc, de obicei, rolul de protectie a gratarelor dese impotriva
corpurilor mari plutitoare. Distanta intre barele acestui gratar variaza in limitele 50 100
mm.
Gratarele dese prezinta deschiderile dintre bare de 16 20 mm, cand curatirea lor este
manuala si de 25 60 mm, cand curatirea lor este mecanica. Cele din fata statiilor de
pompare a apelor uzate brute au interspatiile de 50 150 mm.
Gratarele cu curatire manuala se utilizeaza numai la statiile de epurare mici cu debite
pana la 0.1 m3/s, care deservesc maximum 15 000 locuitori. Curatirea se face cu greble,
cangi, lopeti, etc., iar pentru usurarea exploatarii se vor minima a acestora fiind de 0.8 m.
Avand in vederea variatiile mari de debite ce se inregistreaza in perioadele ploioase sau
uscate de-a lungul unui an, exploatarea va fi mult usurata daca se prevad 2 panouri de
gratare aferente debitelor respective.
Gratarul cu curatire mecanica constituie solutia aplicata la statiile de epurare ce
deservesc peste 15 000 locuitori, deoarece, in afara de faptul ca elimina necesitatea unui
personal de deservire continua, asigura conditii bune de curgere a apei prin interspatiile
gratarului fara a exista riscul aparitiei mirosurilor neplacute in zona.
Spre deosebire de gratarele cu curatire manuala unde nu se prevad panouri gratare de
rezerva, la cele cu curatire mecanica este necesar sa se prevada minimum un gratar de
rezerva. Curatirea gratarului este realizata de cele mai multe ori cu grable mecanice care
se deplaseaza prin deschizaturile barelor gratarului prin intermediul unor lanturi sau
cabluri.
Latimea gratarelor este limitata, ceea ce presupune adoptarea de mai multe
compartimente in camera gratarelor. Fiecare compartiment va fi prevazut cu stavile de
inchidere pentru a permite repararea gratarelor si a mecanismelor de curatire. In cazul
cand depunerile retinute pe gratare depasesc cantitatea de 0.1 m 3/zi, iar procedeul de
curatire este mecaniza, se vor prevedea obligatoriu utilaje pentru tocarea ( faramitarea)
acestor depuneri.
In afara de gratarele plane, se pot folosi si gratare curbe cu curatire mecanica, care se
compun dintr-un schelet metalic incastrat in beton, prevazut cu doua grable care curata,
prin intermitenta gratarul.
Distanta dintre barele panoului se considera de 16 mm, iar viteza apei printre bare
variaza intre 0.8 si 1.1 m/s.
Dimensionarea gratarului se face in functie de debitul apei uzate, de marimea
interspatiilor adoptate intre barele gratarului si de latimea barelor metalice din care se
executa panouri gratar. Se va avea in vedere ca viteza apei prin gratar, din conditia de a
nu se antrena depunerilor prin interspatiile gratarului, sa nu depaseasca 0.7 m/s la debitul
zilnic mediu si de maximum 1.2 m/s pentru debitul orar maxim.
In amonte de gratar, limita maxima a vitezei este 0.4 m/s la debitul minim al apelor
uzate, iar limita maxima este de 0.9 m/s corespunzatoare debitelor maxime si a celor pe
timp de ploaie ( aceste limite de viteze nu vor permite depunerea materiilor in suspensie
pe radierul camerei gratarului.
Dimensionarea gratarelor
Gratarele retin aproximativ 3 5% din materialele solide transportate de apele uzate.
Din varianta tehnologica aleasa s-a propus un grad de epurare in ceea ce privesc materiile
solide de 5 %.
a)
uzate.
Prin varianta tehnologica aleasa s-a propus un GE = 5%
Viteza apei uzate prin interspatiile gratarelor, vg
Ea trebuie sa fie cuprinsa intre 0.7 1.1 m/s. Se adopta vg = 0.8 m/s.
b)
c)
d)
Qc
(m / s )
2 Bc hmax
va
e)
0.8
0,5 m/s.
2 * 2 * 0 .4
b 2 v
Qc
( m)
g hmax
Bc b c
s
2 1,25 0.3
45
0.01
R raza hidraulica: R
R
Bc hmax
;
Bc 2 hmax
2 0.4
0.286;
2 2 0.4
h)
4/3
va2
sin ;
2g
0.02
4/3
0,5 2
sin 75 1.825m.
2 9.81
B. Deznisipatoare
Se prezinta sub forma unor bazine speciale din beton unde sunt retinute
suspensiile granulare sub forma de particule discrete care sedimenteaza
independent unele de altele cu o viteza constanta.
Aceasta viteza depinde de forma, marimea si greutatea particulei.
In compozitia acestor depuneri predomina particulele de origine minerala, in
special nisipurie antrenate de apele de canalizare de pe suprafata centrelor
populate, motiv pentru care se numesc deznisipatoare.
Necesitatea tehnologica este justificata de protectia instalatiilor mecanice in
miscare impotriva actiunii abrazive a nisipului, de reducerea volumelor utile ale
rezervoarelor de fermentare a namolului organic ocupate cu acest material inert,
percum a evita si formarea de depuneri pe conductele sau canalele de legatura
care pot modifica regimul hidraulic al influentului.
Amplasamentul deznisipatoarelr se va prevedea de la inceputul lineie
tehnologice de epurare mecanica a apelor uzate, imediat dupa gratare, poate sa fie
precedata si de statia de pompare, cu conditia ca aceasta sa fie echipata cu pompe
elicoidale de tip melc.
In functie de modul de curatire a depunerilor, se deosebesc deznisipatoare cu
curatire manuala si deznisipatoare cu curatire mecanica si curatire hidraulica.
In deznisipatoare sunt retinute si cantitati mici de materii organice antrenate
pe particule minerale sau depuse impreuna cu acestea, mai ales la viteze mici.
Sunt retinute particulele de nisip, cu diametrul mai mare de 0.2 0.3 mm pana la
maxim 1 mm. Eficienta deznisipatoarelor scade in cazul in care particulele
prezinta dimensiuni mai mici de 0.2 mm (50% din cantitatea totala).
Se va dimensiona un deznisipator orizontal tip canal, latimea acstuia este
putin mai mare ca cea a canalelor apei uzate in statie.
Au forma in plan dreptunghiular, cu raportul L/l = 10 15, fiind prevazut cu
doua sau mai multe compartimente. La proiectarea deznisipatoarelor orizontale
trebuie sa se stabileasca dimensiunile corespunzatoare realizarii unei eficiente cat
mai mari in sedimentarea suspensiilor granulare.
O influenta hotaratoare a eficientei in deznisipator o are suprafata bazinului
de sedimentare a deznisipatorului si nu adancimea lui.
Dimensionarea deznisipatorului
Am ales GE = 50% pentru materii solide, GE = 30%, pentru CBO 5 si GE = 35%
pentru CCOCr.
a) Debite de calcul si verificare
Qc = 2Qmax, orar = 0,8 m3/s;
Qv = Qmin, orar = 0,3 m3/s.
Qc
(m 2 )
vs
0,8
1.5 52,17 m 2
0.023
i
d) Se calculeaza incarcarea superficiala, v s
vs
(m / s )
0.023
v si
0.015m / s
1 .5
v si
Qc 2
(m )
va
0,88
5,33(m 2 )
0.15
A0
(m)
L
52,17
4,63m.
11.25
Vdez
( m)
L*B
40
0.766m.
11.25 4,63
B. Bazinul de egalizare
Variatiile de debit si de concentratie ce apar ca urmare a proceselor tehnologice
industriale si activitatii umane sau gospodaresti, provoaca dereglari in functionarea statiei
de epurare, de aceea se impune a proiecta un bazin de egalizare si uniformizare a
debitelor respective. Operatia de uniformizare si egalizare a debitelor si concentratiilor
apelor uzate prezinta urmatoarele avantaje: evitarea problemelor de operare si
instabilitatea regimului hidraulic, evitarea instabilitatii parametrilor de operare si scaderii
gradului de epurare a diferitelor trepte de epurare, pentru epurarea fizico chimica si
biologica concentratiile uniforme reprezinta un avantaj atat prin prisma consumului de
reactivi, cat si a problemelor de mentinere constanta a eficientei procesului de epurare si
in special pentru evitarea incarcarilor soc, prin utilizarea unor debite si concentratii
uniformizate se evita cheltuieli suplimentare datorita supradimensionarii utilajelor.
Bazinul de egalizare a debitelor este de forma cilindrica si pentru proiectarea sa se
urmareste determinarea diametrului si inaltimii.
Schema de principiu a unui bazin de egalizare si uniformaizare a debitelor este
prezentata mai jos:
435.6m 2
H
2
D2
Av
D 23.55m 2
4
Av
C. Decantorul primar
Decantorul este un bazin deschis in care se separa substantele insolubile mai mici
de 0.20 mm, care in majoritatea lor, se prezinta sub forma de particule floculente, precum
si substante usoare care plutesc la suprafata apei.
In functie de gradul necesar de epurare a apelor uzate, procesul de decantare este
folosit, fie in scopul prelucrarii preliminare a acestora inaintea epurarii lor in treapta
biologica, fie ca procedeu de epurare finala, daca in conformitate cu conditiile sanitare
locale se impune numai separarea suspensiilor din apele uzate.
Dupa directia de miscare a apei uzate in decantoare, acestea se impart in doua
grupe: decantoare orizontale si decantoare verticale; o varianta a decantoarelor orizontale
sunt decantoarele radiale. In decantoarele orizontale apele uzate circula aproape
orizontal; in cele verticale apa ciircula de jos in sus, iar in cele radiale apa se deplaseaza
Variaza intre 1.5 2.5 h, dar conform STAS 4162 1/89, se recomanda a fi de maxim
1.5 h.
Ts = 1.5 h = 5400 s.
e) Calculul volumului spatiului de decantare, V
Vs = Qc*ts (m3)
Vs = 0,8*5400 = 4320m3.
f) Se calculeaza aria orizontala si aria transversala
A0
A0
0.8
1951,2m 2 ;
0.00041
Atr
Qc
(m 2 )
va
Atr
Qc
(m 2 )
vs
0.8
80m 2 .
0.01
B
36,13
0.5
100
69120 43,7 * 10 3
26,26m 3 / zi
1150
100 95
Pentru apele uzate cu concentratii mari in CBO 5 ,viteza reducerii materiilor organice
raportata la unitatea celulara va ramane constanta pana la o anumita limita de
concentratie a substratului,dupa care,pentru valori ale acestuia mai reduse,viteza variaza
numai in functie de concentratia materiilor organice si va fi descrescatoare.
Apele uzate intra in bazinul cu namol activ apoi intra in decantorul secundar de unde
o parte din namol este eliminat in exces sau este recirculat.
Ipoteze pentru proiectarea bazinelor cu namol activ si a decantoarelor secundare:
1. bazinul de namol activ este asimilat cu un bazin cu amestecare perfecta in care se
considera ca in orice punct din bazin concentratia substratului cat si a namolului activ
este egala cu cea de la iesirea din bazin;
2. epurarea biologica se realizeaza in ansamblul format din bazinul de namol activ si
decantorul secundar;
3. procesul biologic de degradare a materiei organice care are loc numai in bazinul de
namol activ,in decantorul secundar se realizeaza separarea flocoanelor biologice de apa
epurata si recircularea unei parti a namolului activ in bazinul de namol activ;
4. in decantorul secundar,namolul activ trebuie mentinut in stare proaspata pein
evacuarea excesului si recircularea unei parti de namol activ in bazinul de namol activ in
conformitate cu raportul de recirculare;
5. principalele caracteristici ale namolului activ ce sunt avute in vedere in proiect in
treapta biologica,sunt:
-indicele volumic al namolului IVN;
-incarcarea organica a namolului ION;
-indicele de incarcare organica a bazinului IOB.
Schema de baza in trepta biologica este prezentata in figura 2,care presupune
existenta unui BNA alimentat cu aer,urmat de un DS in care are loc separarea flocoanelor.
ION=
Q C
V C
CBO 5
QC-debit de calcul;
CCBO5ib-concentratia initiala a CBO5;
V-volumul bazinului cu namol activ;
CN-concentratia namolului; CN=2,5-4 kg/m3
ION=
I
C
OB
N
I
I
OB
2,236
2,236 kg CBO5/m3
1
ON
Q C
V
I
c
CBO 5
OB
Q C
C I
CBO 5ib
ON
0,8 36,5 10 3
3
3600 24 1128,3 m
2,236 1
*100 ;
CR CN
CR=10kg MTS/m3
CN-concentratia namolului activ
CR-concentratia namolului recirculat
2,236
28,8
* 0,8 0,23 m3/s
100
Timpul de aerare
0,25h
t ra
'
(
0
,
8
0
,
56
)
*
3600
Q Q
c
0.23
ON
2522,88
2522,88
1
ON
CNt
CO=0.5*0.8*2522,88+0.15*2522,88=1387,58 kgO2/zi
1) Se calculeaza capacitatea de oxigenare.CO care reprezinta cantitatea de
oxigen ce trebuie introdusa prin diferite sisteme de aerare.
CO=
02
1
* * C OS *
C SA C B
k
k
10
t
760
,kg/zi
p
1
11.3
760
*
* 0.83 *
4753,64 kg/zi
0.9 7.4 1.5
782
CO 4753,64
198,05 kg/zi
24
24
'
CO *10 m3/h
Qaer=
COs * H imersie
aer
198,05 10 3
5501,38 m3/h
94
Q
A
I
aer
aer
5501,38
91,68 m2
1 60
Iss=
C (Q Q ) kg/hm
A
N
'
SD
v <1,9m /m h.
Qc
Qc 0,8
'
vSD
Au ' 1,2 3600 2400 m
Au
vSD
experientelor in conformitate cu
SD
SS
2,236(0,8 0,56)3600
24 104,64 kg/m2zi
2400
'
SD
=41,2=4,8m
V=Qctdc=0,843600=11520 m3
Se impune un numar minim de 2 decantoare radiale cu A0=1951,2m2 => D=40m,
H=3.9m, Vutil=6048m3.
e) Se calculeaza volumul de namol rezultat din decantorul secundar
Vn
GE
100
i
CSSQ
c 100 - p
Tabelul scanat
Separator grasimi
Bazin de egalizare
Decantor primar
Treapta biologica:
Bazin de aerare cu namol activ
Decantor secundar
O cantitate importanta de deseuri provin de la treapta mecanica de epurare si sunt
constituite din corputi plutitoare de dimensiuni mari care sunt retinute de gratare si site si
din depuneri minerale de la deznisipatoare. Aceste deseuri sunt colectate in containere
unde se usuca si apoi sunt deversate la groapa de gunoi a localitatii.
Epurarea apelor uzate, in vederea evacuarii in receptorii naturali sau recircularii lor,
conduce la retinerea si formarea unor cantitati importante de namoluri ce inglobeaza atat
materiile poluante din apele brute, cat si cele formate in procesul de epurare. O statie de
epurare poate fi considerata eficienta nu numai daca efluentul se incadreaza in limitele
impuse de calitatea receptorului, ci si daca namolurile rezultate au fost tratate suficient de
bine in vederea valorificarii lor finale, fara a afecta calitatea factorilor de mediu din zona
respectiva.
La baza tuturor procedeelor de tratare a namolurilor stau 2 procese tehnologice si
anume stabilizarea prin fermentare (anaeroba sau aeroba) si eliminarea apei din namol
(deshidratarea). Intre aceste 2 procedee de baza exista diverse combinatii de procedee a
caror aplicare se face diferentiat in functie de conditiile locale definite de cantitatea si
calitatea namolurilor, de posibilitatea asigurarii terenurilor pentru amplasarea instalatiilor
de energie.
Procedeele de prelucrare conduc la obtinerea urmatoarelor tipuri de namoluri:
-namol stabilizat(aerob sau anaerob);
-namol deshidratat(natural sau artificial);
-namol igienizat(prin pasteurizare,tratare chimica sau compostare);
-namol fixat rezultat prin solidificare in scopul imobilizarii compusilortoxici;
-cenusa rezultata din incinerarea namolurilor.
PROIECT
TRATAREA SI EPURAREA APELOR
REZIDUALE
NDRUMTOR PROIECT:
Prof. dr. ing. Casen Panaitescu
2012
STUDENT: Miu
ANUL IV gr. B.