Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
REPUBLICII MOLDOVA
Departamentul «Transporturi»
ECOLOGIZAREA SISTEMULUI
OM – AUTOMOBIL – MEDIU
CHIŞINĂU 2021
Scopul lucrării – căpătarea deprinderilor practice de analiză a sistemului de transport
al municipiul Chişinău şi impactului transportului auto asupra mediului urban.
Sistemele de transport pot fi definite ca totalitatea mijloacelor și instalaţiilor
întrebuinţate în vederea înlăturării distanțelor. În compunerea și organizarea transporturilor
intră elemente de ordin tehnic: drumul; mijlocul de transport; forţa de muncă a mijlocului de
transport sau infrastructura de transport, operatori de transport, mijloacele de transport,
managementul, navigaţia şi controlul în totalitate.
Infrastructura de transport include reţelele de transport sau căile de comunicare
(drumuri, căi feroviare, coridoare aeriene, canale, conducte, poduri, viaducte, tuneluri, căi de
navigaţie etc.) şi la fel noduri de transport sau terminale unde are loc încărcarea-descărcarea
încărcăturilor sau debarcarea – îmbarcarea pasagerilor de la un tip de transport la altul (de
exemplu aeroport, staţie feroviară, staţie auto, port); întreprinderi de transport şi de service.
Operatorii de transport sunt transportatori – persoanele fizice sau juridice, autorizate
să efectueze transporturi.
Navigaţie – determinarea poziţiei mijlocului de transport şi stabilirea drumului de
circulației între două puncte date.
Mijloacele de transport – autovehicule, trenuri, avioane, vapoare etc.
Sub control se înţelege controlul asupra sistemului: semnale de semafor, macazuri,
dirijarea zborurilor etc. şi alte reguli.
1.1 Analiza sistemului de transport al municipiului Chişinău şi impactului
transportului auto asupra mediului urban
Varianta 1…3 4…6 7…8 9…10 11…12 13…14
nr. întrebării 1 2 3 4 5 6
1
5. Caracteristica surselor de poluare a mediului în municipiului Chişinău (staţionare şi
mobile).
6. Dinamica parcului de automobile în ultimii ani. (Registru de Stat al Transportului: Date
statistice – Registru – www.registru.md – despre întreprindere. Date statistice referitor la
componenţa Registrului de stat al transporturilor în profil administrativ-teritorial.
Date statistice referitor la componenţa Registrului de Stat). Dinamica consumului de
combustibil de către transport auto în municipiul Chişinău (ultimii 3 ani). Dinamica
poluanţilor emişi în aerul atmosferic de la transportul auto în municipiul Chişinău
(ultimii 3 ani).
1.2 Calculul nivelului de poluare a atmosferei şi poluării fonice
Poluarea atmosferei
str. Grenoble la porţiunea de
drum 1 km
2
Intensitatea medie de circulaţie ∑Ni = 10100 a automobilelor pe porţiunea de drum analizată,
automobile/24ore (tab. 1.2), dintre care:
cu masa cu masa
transport
cu masa
de clasă de clasă totală urbane totală
totală
medie cu medie cu până la standarde până la
12…14 t
MAS MAC 3,5 t cu cu MAC 3,5 t cu
cu MAC
MAC MAC
EURO 1 3 3 2 2 3 2
EURO 2 8 6 2 2 3 2
EURO 3 19 10 7 4 2 4
EURO 4 6 4 3 1 1 1
Varianta
Varianta
Varianta
Varianta
3
Tabelul 1.2 (continuare)
4
Clasele autoturismelor cu MAC, autocamioanelor şi autobuzelor în conformitate cu
EMEP/EEA air pollutant emission inventory guidebook 2009:
EURO 1 – 1992; EURO 2 – 1996; EURO 3 – 2000; EURO 4 – 2005; EURO 5 – 2009.
Tabelul 1.3 Cantitatea specifică de substanţă i degajată de automobilele grupei k
Cantitatea specifică Mik de substanţă i degajată de automobilul grupei k,
Clasă ecologică a mijloacelor de
g/km
5
Tabelul 1.3 (continuare)
g/km
6
Tabelul 1.3 (continuare)
7
Tabelul 1.3 (continuare)
Convenţional - - - - -
EURO 1 1,12·10-6 - - - - -
EURO 2 1,09·10-6 - - - - -
EURO 3 1,14·10-6 - - - - -
EURO 4 1,17·10-6 - - - - -
8
Tabelul 1.4 (continuare)
EURO 1 - - - - - -
EURO 2 - - - - - -
9
Tabelul 1.4 (continuare)
EURO 3 - - - - - -
EURO 4 - - - - - -
TOTAL - - - - - -
Cantitate globală MGL (t/an) de substanţă nocivă respectivă (CO, CH, NOx, particule în
suspensie PM şi Pb) degajată în dependenţă de degajările specifice M ik , g/km se determină
prin relația:
M GL=∑ M ik ∙ Lk , i ∙ 10 , g/km
a −3
(1.3)
unde: Lak ,i – parcursul anual sumar al automobilelor grupei k şi de tip i pe porţiunea de drum
analizată, mii km.
Pentru porţiunea de drum de 1 km:
Lk ,i =365∙ 10 ∙ ∑ N i, mii km
a −3
(1.4)
Tabelul 1.5 Rezultatele calculului parcursului anual
Parcursul anual sumar al automobilelor grupei k şi de tip i, mii km
mijloacelor de transport
10
autoturisme autobuze autocamioane
Clasă ecologică a
mijloacelor de
cu masa cu masa cu masa
transport
de clasă de clasă urbane
totală până totală până totală
medie cu medie cu standarde
la 3,5 t cu la 3,5 t cu 12…14 t
MAS MAC cu MAC
MAC MAC cu MAC
11
Tabelul 1.5 (continuare)
EURO 1 - - - - - -
EURO 2 - - - - - -
EURO 3 - - - - - -
EURO 4 - - - - - -
TOTAL - - - - - -
Cantitate globală MGLC (t/an) de substanţă nocivă respectivă (CO, CH, NO2, particule
în suspensie PM şi Pb) degajată în dependenţă de degajările specifice gkij exprimate în g/kg
de combustibil consumat se determină prin relația:
M GLC=∑ g ki ∙Q ki ∙ 10 , g/km
−3
(1.5)
unde: gki – degajare specifică a substanţei i de automobilul grupei k, g/kg;
Qki – consumul anual de combustibil de automobilul grupei k, t.
a −3
Qki =q ki ∙ Lk ,i ∙10 , t (1.6)
12
Degajare specifică, g/кg
Tipul
СО CnHm NOx Pb
automobilului
min max min max min max min max
Autovehicule
50 350 5 40 6 35 6,1·10-7 4,0·10-5
categoria M1
Autovehicule
80 400 5 40 14 40 6,1·10-7 4,0·10-5
categoria N1
Autovehicule
2 11 0,5 2,5 9 14 0,7 4
categoria M1
Autovehicule
categoria 8 15 1,5 2,0 13 18 2 4
N1(m˂3,5t)
Autovehicule
categoria 6,5 10 1 2,5 30 45 0,7 2
N2,N3,M2,M3
13
Tabelul 1.9 (continuare)
Benzină 318
Motorină 314
Benzina 70
Autovehicule categoria M1
Motorină 60
N1(m˂3,5 t) Motorină 80
Autovehicule categoria
Motorină 240
N2,N3,M2,M3
14
Tabelul 1.12 Rezultatele calculului consumul anual de combustibil Qki
Consumul anual de combustibil de automobilele grupei k şi de tip i, t
15
Tabelul 1.13 (continuare)
16
Tabelul 1.13 (continuare)
EURO 1 - - - - - -
EURO 2 - - - - - -
EURO 3 - - - - - -
EURO 4 - - - - - -
TOTAL - - - - - -
17
1.2.2 Calculul nivelului de poluare fonică de fluxul de transport auto
(de calculat pentru toate tipurile de autovehicule)
Nivelul echivalent de zgomot de la fluxul de transport Lec, dB se determină prin
relația:
Lec = 10·lgG + 13,3·lgV + 8,4·lgᶓ + 7=70.184 dB (1.7)
unde: G – intensitatea fluxului de transport, automobile/h (G=0,1∙ ∑ N );
V – viteza mişcării fluxului de transport, km/h (V = 50 km/h);
ᶓ – % autobuzelor şi autocamioanelor de capacitate mare în fluxul de transport.
Micşorarea nivelului de zgomot ΔLd, dB în dependenţă de distanţa dintre sursa de
zgomot şi punctul de calcul se determină prin relația:
∆ L =10 ∙lg
d
√ S +( H 2
p pc −H sz )
2
=4.880, dB (1.8)
r0
unde: Sp – distanţa în plan dintre sursa de zgomot şi punctul de calcul, m (Sp= 20
m);
Hpc – înălţimea punctului de calcul deasupra suprafeţei terenului, m
(pentru nivelul 4 a clădirii Hpc = 12 m);
Hsz – înălţimea sursei de zgomot deasupra suprafeţei drumului, m (Hsz =
0,5 m);
ro – distanţa în plan de la sursa de zgomot până la punctul de reper la care se
determină caracteristica de zgomot, m (ro = 7,5 m).
Micşorarea nivelului de zgomot ΔLir, dB în prezenţa terenurilor cu iarbă se determină
prin relația:
σ2
∆ Lir =6 ∙lg ( )=0, dB (1.9)
1+0,01∙ σ 2
10−0,3 ∙ 0,14 ∙ S p ∙ H sz
unde: σ = =0.058
H pc
În cazul σ ≤ 1 – ΔLir = 0
Terenul de iarbă lipseşte ΔLir = 0
Micşorarea nivelului de zgomot ΔLaa, dB în rezultatul absorbirii în aer se determină
prin relația:
∆ Laa =5∙
√ S +( H
2
p −H sz )
pc
2
=0.115, dB
1000
(1.10)
Micşorarea nivelului de zgomot ΔLp, dB în prezenţa pomilor se determină prin relația:
18
ΔLp = 0,08·B, dB (1.11)
unde: B – lăţimea benzii de pomi, m. Dacă pomii lipsesc ΔLp = 0
Micşorarea nivelului de zgomot ΔLe de la prezenţa clădirii – ecran: dacă clădire-ecran
lipseşte ΔLe = 0.
Nivelului de poluare fonică Lexc , dB în exteriorul clădirii la nivelul 4 se determină prin
relația:
Lexc = Lec − ΔLd − ΔLir − ΔLaa – ΔLe=65.188 dB (1.12)
Tabelul 1.14 Datele investigaţiilor nivelului de zgomot pe unele străzi a municipiului
Chişinău
Nivelul zgomotului Nivelul zgomotului
M. Viteazul – M.
1. 74-75 93-85
Dosoftei
Hânceşti –
3. 74-76 83-85
Academică
19
Fig. 1.2 Zonă de protecţie de la zgomot pe lingă magistrală auto
1 – magistrală auto; 2 – prima zonă de protecţie cu înverzire; 3 – clădirile întreprinderilor şi
depozitelor care nu produc zgomot; 4 – a doua zonă de protecţie cu înverzire; 5 – instituţii
comunale şi publice; 6 – construcţii de locuit.
20
Concluzie
În urma elaborării lucrării practice am căpătat aptitudini de calcul a emisiilor de CO,
CH, Nox, PM, CO2, SO2 pentru camioane cu masa pînă la 3.5 tone cu MAC și poluarea fonică
produsă de acestea pe teritoriul orașului Chișinău.
21
Bibliografie
1. Расчетная инструкция (методика) по инвентаризации выбросов загрязняющих
веществ автотранспортными средствами в атмосферный воздух. М: НИИАТ, 2008,
44 с.
2. Regulamentul european EMEP/EEA (European Monitoring and Evaluation Programme/
European Environment Agency) privind inventarierea degajărilor substanţelor nocive
2009 (Руководство ЕМЕП/ЕАОС по инвентаризации выбросов 2009 - rus).
3. Методика проведения инвентаризации выбросов загрязняющих веществ в
атмосферу для АТП (расчетным методом). М: Минтранс, 1998, 51 с.
4. Методические рекомендации по оценке выбросов загрязняющих веществ от АТП.
Министерство охраны ОС Р. Беларусь, 2008.
5. Методика определения выбросов автотранспорта для проведения сводных расчетов
загрязнения атмосферы городов. РНД 211.2.02.11-2004, Астана, 2010.
6. Методические рекомендации по оценке выбросов загрязняющих веществ в
атмосферу от вспомогательных производств теплоэлектростанций и котельных. СО
153-34.02.317-2003.
22
13. Сенющенкова И.М., Чернобаев Н.С. Очистка ливневых и технических вод АЗС.
14. www.science-bsea.narod./ru/senushenkova_ohis...
15. www.scribd.com/.../2-Расчет-воздухообме...
16. www. potential4.com.ua/tehnologii_ochistki_stok...
17. www.ecologylife.ru.../vodnyie-resursyi-rek..
23