Caracteristici complexe

Caracteristicile complexe reprezintă interdependenţa mai multor parametri

funcţionali ai motorului, cuprinzând în general variaţiile unui parametru
funcţional (spre exemplu cuplul motor) în funcţie de un parametru de regim (de
exemplu turaţia), peste care se suprapun curbele izometrice ale unor mărimi
interdependente ca de exemplu consumul specific de combustibil.
Pentru exemplul dat în figura următoare, caracteristica se obţine astfel: se
trasează într-un grafic curbele de variaţie a consumului specific de combustibil
în funcţie de turaţie la diferite sarcini, iar într-un alt grafic în partea inferioară se
trasează curbele de variaţie a cuplului motor tot în funcţie de turaţie (la aceeaşi
scară a turaţiilor) la sarcini egale celor din graficul precedent. In primul grafic se
duc mai multe reprezentări de consum specific constant la intervale potrivite de
10....20 g/kWh. Prin punctele de intersecţie obţinute se duc verticale până în
curbele de cuplu motor corespunzătoare acelorlaşi sarcini, realizându-se
conturul curbelor izoparametrice de consum specific.

Fig. 1. Caracteristici complexe de putere şi consum specific în funcţie de

turaţie
 Întrucât consumul specific minim de combustibil (O) se realizează la un
singur regim de turaţie şi cuplu, pe caracteristica complexă se obţine un punct
reprezentativ (O’) care se numeşte pol economic.
In acelaşi mod se pot trasa caracteristicile care cuprind variaţia puterii în
funcţie de turaţie, suprapusă cu reţeaua de curbe de consum specific constant,
caracteristicile obţinute de asemenea din caracteristicile de turaţie la sarcini
parţiale, de obicei, şi curba puterii de utilizare (propulsie) a autovehiculului Pu
cu scopul de a evidenţia economicitatea funcţionării motorului în condiţiile
medii de exploatare a autovehiculului pe care acesta este montat (fig.2,a).

Fig. 2. Caracteristici complexe de cuplu şi consum specific în funcţie de

turaţie
 Apropierea cât mai mare a polului economic al acestei caracteristici
complexe de curba puterii de propulsie sau suprapunerea lor şi dispunerea
polului respectiv la turaţia medie cea mai frecvent utilizată în exploatare ,
măreşte economicitatea autovehiculului considerat. Aceste caracteristici pot fi
construite pentru diferite reglaje ale avansului la aprindere sau injecţie, pentru
diferite reglaje ale compoziţiei amestecului, diferite presiuni de admisie sau
supraalimentare etc., cercetând toate posibilităţile de apropiere a polului
economic de curba puterii de propulsie la regimul mediu de exploatare stabilit
pe cale statistică.
Condiţiile atmosferice exercită o mare influenţă asupra puterii şi
economicităţii motoarelor de autovehicule.
Spre exemplu la MAS, variaţiile temperaturii şi presiunii atmosferice
determină modificarea randamentului termic. Astfel la scăderea presiunii de
admisie durata arderii se măreşte datorită reducerii vitezei de reacţie şi creşterii
duratei totale a propagării flăcării. Totodată trebuie menţionată creşterea
pierderilor de căldură prin răcire, deoarece la mărirea duratei arderii creşte
timpul şi suprafaţa de transfer de căldură cu căderi termice mari.
In cazul MAC reducerea greutăţii specifice a aerului adimis în cilindri la
micşorarea presiunii atmosferice sau la ridicarea temperaturii mediului ambiant
conduce la o tendinţă de creştere a puterii indicate, îmbogăţindu-se amestecul (la
debit de combustibil neschimbat). În acelaşi timp, însă, acţionează în sens invers
scăderea coeficientului de umplere şi a randamentului termic, ultimul, ca urmare
a înrăutăţirii arderii (coeficienţi λ mai mici) şi a creşterii eventuale a întârzierii la
autoaprindere.
S-au standardizat drept condiţii atmosferice de referinţă presiunea de la
100 KPa şi temperatura de la 25°C (298K) iar pentru coeficientul de corecţie s-a
adoptat următoarea expresie:
100 0,65 𝑇
𝑘=( ) ∗( )0,5 pentru MAC
𝑝 298

100 𝑇
𝑘= ∗( )0,5 pentru MAS
𝑝 298
 unde:
p - presiunea atmosferică în condiţiile de determinare experimentală a
parametrilor motorului în KPa.
T - temperatura mediului ambiant măsurată în aceleaşi condiţii în K.
Cu acest coeficient se corectează puterea şi cuplul motor, aplicând relaţiile
următoare:
Pes = Pe*k
Mes = Me*k
unde:
Pes - puterea raportată la condiţiile atmosferice standard;
Mes - cuplul motor corectat pentru aceleaşi condiţii standard.
Unele standarde din alte ţări recomandă alte formule de corecţie şi alte
condiţii atmosferice de referinţă, dar rezultatele sunt relativ apropiate.
Condiţia ce se impune formulelor respective de corecţie este ca rezultatele
obţinute prin corectarea parametrilor motoarelor să fie cât mai apropiate de
rezultatele experimentale ce s-ar obţine pe aceleaşi motoare în condiţiile de
referinţă (în camere de climatizare).