UNIVERSITATEA TEHNICĂ ”GHEORGHE ASACHI” DIN IAŞI

FACULTATEA DE HIDROTEHNICĂ, GEODEZIE ŞI INGINERIA MEDIULUI

SPECIALIZAREA: AMENAJARI SI CONSTRUCTII HIDROTEHNICE

PROIE
CT LA
DISCIP CADRU TITULAR:
ÎNTOCMIT DE:

LINA Ş. L. DR. ING.

Andrei Geanina
REGUL HRĂNICIUC TOMI
ANUL IV, GRUPA 7405
ARIZĂ TEMA PROIECTULUI

RI DE
Intre localitatile A si B se va executa o autostrada care
RÂURI va traversa raul R. In apropierea localitatii A stabilitatea
autostrazii este periclitata de paraul P cu caracter torential.

Se va proiecta:
1. Amplasamentul podului peste raul R ;
 2. Lungimea podului din conditia ca talvegul sa fie cuprins intr-o travee, iar pilele si
culeele sa fie fundate la adancimea de calcul ;
3. Cota de pozitionare a grinzilor principale ale podului in functie de remuul calculat in
amonte de pod care indica si cota coronamentului digului de dirijare ;
4. Trasarea lucrarilor de dirijare la pod ;

In urma studiilor topografice , geologice, geotehnice si hidrologice efectuate in zona de

amplasament a podului s-au determinat urmatoarele caracteristici:

Hmed= 271.15+0.05*N(m) = 271.15+0.05*1 = 271.2 (m)

Hmax=273.85+0.05*N(m) = 273.85+0.05*1 = 273.9(m)

Albia majoră Albia majoră

Caracteristici Albia minoră stângă dreaptă

1.Coeficientul de 0,03 0,04 0,04

rugozitate

2.Diametrul 33 15 15
particulelor talvegului

3.Viteza med. a 1,25 1,05 1,10

curentului

4. Coeficientul de
contracție a curentului
în dreptul pilelor 0,85 0,85 0,85

5.Coeficintul de 1,04 0,7 1,08

turbiditate

6.Viteza de antrenare 1,75 1,20 1,15

Proiectul va cuprinde :

1. Calculul debitelor prin albia nebarata;

2. Determinarea debitelor in sectiunea barata dupa ce se fixeaza podul si deschiderile
[intre 45-60m in albia minora si 35-45 m in albia majora];
 3. Calculul afuierilor generale si locale in dreptul fiecarei pile si a culeelor .Afuierile
generale si cele locale adunate dau afuierile generale;
4. Calculul Remu-ului);
5. Trasarea lucrarilor de dirijare la pod.

Rezolvare:
1. Calculul ariilor înainte de barare:
2
Ω MD=49.63 m ;
2
Ωm =287.9 m ;
2
Ω MS=79.71 m .

2. Calculul debitelor de barare:

3
Q MD=ΩMD∗v MD=49.63∗1.10=54.593 m /s ;
3
Qm =Ωm∗v m=287.9∗1.25=359.875 m / s ;
3
Q MS=ΩMS∗v MS=79.71∗1.05=83.696 m / s ;
3
Qtotal=Q MD +Qm +Q MS=498.2 m /s .

3. Calculul ariilor după barare:

2
ω MD =43.71 m ;
2
ω m=287.9 m ;
2
ω MS =75.85 m ;

N 11 Lmd 42.52

Hmed 271.7 Lm 65.46

Hmax 274.4 Lms 92.51

b 1.5
4. Calculul ariilor barate:
2
ω bS=Ω MS−ω MS=79.71−75.85=3.86 m ;
2
ω bD=ΩMD −ω MD=49.63−43.71=5.92 m ;

5. Calculul debitelor barate:

3
QbS=ωbS∗v MS=3.86∗1.05=4.053 m /s ;
3
QbD =ωbD∗v MD =5.92∗1.10=6.512 m / s;
3
Qb=QbS+ QbD=4.053+6.512=10.565 m / s.

5.1. Calculul coeficientului de îngustare datorită pilelor:

b 1.5
τ MD = = =0,03407542 ;
b +l 1.5+ 42.52

b 1.5
τ m= = =0.022401434 ;
b+l 1.5+ 65.46

b 1.5
τ MS= = =0,015955749;
b+ l 1.5+92.51
'
l
Coeficientul de contracție ε = =0.85 .
l

6. Calculul ariilor după barare reduse datorită contracției din cauza pilelor (coef. de
contracție).
2
ω ' m=ε m ( 1−τ m )∗ω m=0.85∗( 1−0.022401434 )∗287.9=239.2330332 m ;
 2
ω ' MD =ε MD ( 1−τ MD )∗ω MD=0.85∗( 1−0,03407542 )∗43.71=35.88748 m ;
2
ω ' MS =ε MS ( 1−τ MS )∗ω MS=0.85∗( 1−0,015955749 )∗75.85=63.44379 m .
2
ω ' M =ω ' MS +ω ' MD =63.44379+35.88748=99.33127 m .

7. Calculul debitelor în secțiunea barată:

'
Qb∗ω m 10.565∗239.2330332 3
Q ' m =Qm + ' '
=359.875+ =367.3403381 m /s;
ω m +ω M 239.2330332+ 99.33127

'
' Qb∗ω MS 10.565∗63.44379 3
Q MS =(Q ¿ ¿ MS−QbS)+ ' '
=(83.696−4.053)+ =81.622282 m /s ¿ ;
ω m +ω M 63.44379+ 99.33127

'
Qb∗ω MD 10.565∗35.88748 3
Q ' MD=(Q ¿ ¿ MD−QbD )+ ' '
=(54.593−6.512)+ =49.200879 m / s ¿;
ω m +ω M 35.88748+ 99.33127

Verificare:
3
Q ' total=Q ' m+ Q' MS +Q ' MD =498.1635 m /s ;
3
Q ' total ≅ Qtotal ±(2÷ 3) m /s;
3
Qtotal=498.2 m / s;

Relația se verifică.
 8. Calculul vitezelor în albia nebarată (Tab. 1)

Calculul vitezelor inainte de barare

Latimea Inaltimea
Tronson hmi^(y+0.5) hmi^(y+1.50) bmi*hmi^(y+1.5) A=Qm/Σ(bmi*hmi^(1+1.5)) Vi=A*hmi^(y+0.5)
bmi hmi
6'-7 10,300 0,050 0,106 0,005 0,054 0,038
7-7' 12,900 0,530 0,621 0,329 4,247 0,223
7'-8 14,400 0,615 0,694 0,427 6,150 0,249
y=0,25 MS 8-9 11,800 0,825 0,866 0,714 8,427 0,359 0,311
9-10 16,500 0,930 0,947 0,881 14,532 0,340
10-11 12,200 1,155 1,114 1,287 15,699 0,400
11-11' 15,500 2,000 1,682 3,364 52,136 0,604
11'-12 1,600 2,780 2,046 5,687 9,099 0,734
12-13 17,400 3,400 2,355 8,008 139,336 0,846
13-14 12,600 4,545 2,886 13,116 165,264 1,036
y=0,2 m 14-15 8,600 5,445 3,275 17,832 153,354 1,176
15-16 4,300 6,020 3,513 21,150 90,946 0,359 1,261
16-17 5,000 5,845 3,442 20,116 100,578 1,236
17-18 6,000 5,000 3,085 15,426 92,555 1,108
18-18' 9,500 3,655 2,478 9,055 86,026 0,889
18'-19 2,200 2,475 1,973 4,884 10,744 0,708
19-20 11,300 1,695 1,486 2,518 28,453 0,533
y=0,25 MD 20-21 13,200 1,095 1,070 1,172 15,472 0,359 0,384
21-21' 4,700 0,970 0,977 0,948 4,456 0,351
21'-22 4,100 0,900 0,924 0,832 3,410 0,332
22-22' 6,800 0,375 0,479 0,180 1,222 0,172
∑ 1002,161
 9. Calculul vitezelor în albia barată (Tab. 2)

Calculul vitezelor dupa barare

Tronso Latimea Inaltimea
hmi^(y+0.5) hmi^(y+1.5) bmi*hmi^(y+1.5) A=Q'm/Σ(bmi+hmi^(1+1.5)) V'i=A*hmi^(y+0.5)
n bmi hmi
7'-8 14,4 0,615 0,694 0,427 6,150 0,257
8-9 11,800 0,825 0,866 0,714 8,427 0,320
y=0,25 MS 9-10 16,5 0,930 0,947 0,881 14,532 0,370 0,350
10-11 12,200 1,155 1,114 1,287 15,699 0,412
11-11' 15,500 2,000 1,682 3,364 52,136 0,622
11'-12 1,600 2,780 2,046 5,687 9,099 0,757
12-13 17,400 3,400 2,355 8,008 139,336 0,871
13-14 12,600 4,545 2,886 13,116 165,264 1,068
y=0,2 m 14-15 8,600 5,445 3,275 17,832 153,354 0,370 1,212
15-16 4,300 6,020 3,513 21,150 90,946 1,300
16-17 5,000 5,845 3,442 20,116 100,578 1,273
17-18 6,000 5,000 3,085 15,426 92,555 1,142
18-18' 9,500 3,655 2,478 9,055 86,026 0,917
18'-19 2,200 2,475 1,973 4,884 10,744 0,730
y=0,25 MD 19-20 11,300 1,695 1,486 2,518 28,453 0,370 0,550
20-21 13,200 1,095 1,070 1,172 15,472 0,396
21-21' 4,700 0,970 0,977 0,948 4,456 0,362
993,228
 Diagrama vitezelor inainte si dupa barare
1.400

1.200

1.000

0.800

0.600

0.400

0.200

0.000
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21

Albie nebarata Albie barata

 Calculul afuierilor si stabilirea adancimii de fundare a pilelor

Afuierile in zona podului se calculeaza la raurile cu maluri sau paturi erodabile in

scopul stabilirii adancimii de fundare a infrastructurii, a lucrarilor de aparare sau consolidare
si dirijare.

Afuierile reprezinta amplasarea sau dimensionarea eroziunii terenului dintr-un anumit

punct din patul albiei.

Afuierea totala se compune din afuierea generala si afuierea locala.

Locale care se produc in dreptul pilelor sau culeelor si a capetelor digurilor de dirijare
ca urmare a concentrarii vitezelor si a turbioanelor dezvoltate in aceste locuri

Totale sunt date de cele generale si cele locale.

Calculul afuierilor generale:

Afuierile generale se produc atunci cand viteza medie a apei din sectiunea strangulate a
podului depaseste viteza critica de antrenare a particulelor din patul albiei

Vmp
hafg ¿ ∗h , unde:
Vml

Vmp= viteza medie a apei in albia minora in sectiunea podului inainte de producerea
afuierilor

Vml= viteza medie a apei in regim natural in albia minora calculata numai pe latimea
acoperita de pod(intre fetele culeelor)

h= adancimea apei intr-un punct oarecare a-l sectiunii de scurgere inainte de afuiere

haf
E=
h

E= coeficient de afuiere medie

 Calculul afuierilor generale
Tronson hm v v' h afg afg E
7'-8 0,615 0,249 0,257 0,633844 0,019 1,031
8-9 0,825 0,311 0,320 0,8502786 0,025 1,031
9-10 0,930 0,340 0,350 0,9584958 0,028 1,031
10-11 1,155 0,400 0,412 1,19039 0,035 1,031
11-11' 2,000 0,604 0,622 2,0612813 0,061 1,031
11'-12 2,780 0,734 0,757 2,8651811 0,085 1,031
12-13 3,400 0,846 0,871 3,5041783 0,104 1,031
13-14 4,545 1,036 1,068 4,6842618 0,139 1,031
14-15 5,445 1,176 1,212 5,6118384 0,167 1,031
15-16 6,020 1,261 1,300 6,2044568 0,184 1,031
16-17 5,845 1,236 1,273 6,0240947 0,179 1,031
17-18 5,000 1,108 1,142 5,1532033 0,153 1,031
18-18' 3,655 0,889 0,917 3,7669916 0,112 1,031
18'-19 2,475 0,708 0,730 2,5508357 0,076 1,031
19-20 1,695 0,533 0,550 1,7469359 0,052 1,031
20-21 1,095 0,384 0,396 1,1285515 0,034 1,031
21-21' 0,970 0,351 0,362 0,9997214 0,030 1,031

Calculul afuierilor locale

Adancimea maxima a afuierilor locale la pilele podului se calculeaza aproximativ cu
relatiile:

( )( )
2 1
2v va 3
1. v< v a ; a f l=2 , 42∗k f ∗k ∝∗b∗ −1 .
va g∗b

( )
2 1
v 3
2. v> v a ; a f l=2 , 42∗k f ∗k ∝∗b∗ a
g∗b

b= latimea pilei la nivelul patului albiei.

V= viteza curentului in amonte de pila, in albia naturala.

Va= viteza medie de antrenare a aluviunilor de pe patul albiei la adancimea

corespunzatoare a afuierilor generale.

Va se va citi in tabelul 6 II-a.

 kf= coefficient care tine seama de forma pilei in sectiunea transversala( fig. 6 IV pag 68)

Calculul afuierilor locale

K
h afg Va V' Ka afl Aftot=afl+afg
Pila Tronson f
0,35 0,44321573
9--10 0,028 1 1 1 0,472
P1 0 6
0,75
11'--12 0,085 1,5 1 1 0,69326465 0,778
P2 7
0,91 1,15247841
18--18' 0,112 1,66 1 1 1,264
P3 7 4

kα=coeficient care tine seama de unghiul de incidenta al curentului pe pila( fig.6Vpag69)

Cotele de fundare ale pilelor trebuie sa fie coborate sub nivelul afuierilor totale astfel:

La 2.5 metri sub nivelul afuierilor totale daca adancimea de fundare nu depaseste 10
metri sub fundul albiei.

La 5 metri sub nivelul afuierilor totale daca adanimea de fundare depaseste 15 metri sub
fundul albiei.

Calculul supraînălțărilor de nivel (a remuului)

Cf,pila=Nmax,calc-h’-afl-(2.5:5m)
' 2
V m x −Vm
∆ z= =0.00341059
2g
'
v m=1.0674123

vm=1.0356785

l = 2.5*L
L = lungimea podului

wmd wms
L=Bm+ +
Hmd Hms

V’m,Vm= vitezele medii in albia minora

Pozitionarea tablierului podului

Cota tablier= Nmax calc+ Δz+ΔH = 274.4+0.00341059+1.5=275.9034016

Gradul de îngustare:

Q bs 4 . 053
δ s= = =0 , 015373644
Qm 359 .875
+Q Ms +83 .696
2 2
Q bd 6 .512
δ d= = =0 , 0277661
Qm 359. 875
+Q Md 2 + 54 .593
2

Raportul recomandat al semiaxelor elipsei:

a
K= = 1.5-2.0
b

Bm - lăţimea albiei minore;

In cazul albiilor nesimetrice, cu grade de ingustare diferite, digurile de dirijare se

proiecteaza nesimetrice. In acest caz semiaxa mica a elipselor Bs=As*Bm si Bd= Ad*Bm,
in care Bm este latimea albiei minore

As, Ad - coeficienţi corespunzători albiei stângi şi drepte, care se iau în funcţie de gradul
de îngustare ds sau dd.

Pentru
δ s =0.015373644, A =0.0081
s

δ d =0.0277661 , A =0.0095
d

Bm=64.9
 b st = A s⋅Bm =0 , 0081⋅64 . 9=0. 52569 m
b dr = A d⋅B m=0 , 0095⋅64 .9=0 . 61655 m

Semiaxele mari:

a st =1 , 5⋅b st =1 , 5⋅0 . 52569=0 . 788535 m

a dr =1 , 5⋅b dr =1 , 5⋅0 . 61655=0 . 924825 m

r 1 =0 , 2 b
r 2 =a
r 1 st =0 ,2 b st =0 , 2⋅0 . 52569=0 . 105138 m
r 1 dr=0 ,2 b dr=0 , 2⋅0 . 61655=0 , 12331 m
r 2 st =ast =0 .788535 m
r 2 dr=adr =0 .924825 m
α=120∘ , β=7−8∘
a
Dupa ce se obtin semiaxele, Bs si Bd se determina in functie de δs si δd raportul K = si
b
deci semiaxa mare a digului de dirijare. Constructia elipsei se face prin puncte, dandu-se
valori lui “x” de la “0” la “a” si calculand valori corespunzatoare lui “y”.

Y=b√ 1−¿ ¿

x2 x 2
√ ()
2
x
+ 2 =1 ⇒ y=b 1−
2
a a a

Albie majora stanga Albie majora dreapta

y x a b y x a b
0,52569 0 0,788535 0,52569 0,6166 0 0,924825 0,61655
0,50849995 0,2 0,788535 0,52569 0,5559 0,4 0,924825 0,61655
0,45303296 0,4 0,788535 0,52569 0,4692 0,6 0,924825 0,61655
0,34110112 0,6 0,788535 0,52569 0,3093 0,8 0,924825 0,61655
0,78853
0 5 0,788535 0,52569 0 0,92483 0,924825 0,61655