REFERAT

AGENȚI FRIGORIFICI –
ASPECTUL TERMOTEHNIC ȘI
IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
BIOXIDUL DE CARBON CO2 (R744)
Generalitati

Utilizat ca agent frigorific in instalatii cu compresie mecanica de Carl von Linde inca
din 1882 ( pentru Alfred Krupp la Essen) a continuat sa fie folosit mai bine de jumatate de
secol. Odata cu descoperirea freonilor si cu dezvolatarea aplicatiilor cu aceste (fluide in
special) CO2 a fost abandonat si uitat in ultimii 60 de ani.
In prezent este utilizat atat in aplicatiile industriale de temperatura scazauta (-55...-25
°C) sau pentru obtinenea ghetii carbonice (CO2 solid) prin sublimare atmosferica (-78°C), in
aplicatiile de temperatura medie ca transportul feroviar si maritim de calatori, in vitrinele
frigorifice comerciale (in amestec cu R134a), cat si la temperaturi pozitive din domeniul
climatizarii automobilelor (in amestec cu R152a sau cu hidrocarburi) si al conditionarii
aerului sau al pompelor de caldura.
Deoarece proprietatile termodinamice si termofizice influenteaza performantele
energetice ale instalatiilor frigorifice si totodatǎ produc impactul asupra mediului, ele trebuie
analizate cu atentie şi trebuie avute în vedere la conceperea si proiectarea instalatiilor. In
tabelul de mai jos se prezinta principalele proprietăti termodinamice ale CO2 şi a altor agenti
frigorifici naturali. Aceste proprietati determina avantajele utilizarii CO2 dar si dezavantajele.

Proprietate R744
(bioxid R717 R718 R290 R600a
de (amoniac) (Apa) (Propan) (Izobutan)
Fluid carbon)
Masa moleculara [g/mol] 44 17 18 44,1 58,1
Temperatura critica[°C] 30,98 132,4 374 96,8 135
Presiune critica [bar] 73,75 113,5 221 44,1 36,5
Temperatura normala de
-37 -33,5 100 -42,2 -11,7
fierbere[°C]
Temperatura de
-56,57 -77,9 0 -187,1 -159,6
solidificare [°C]
Indice de compresie
1,7015 1,400 - 1,140 1,110
adiabatica (k=Cp/Cv)
Raport de comprimare
3,147 5,72 - 4,21 -
(-15/35°C)
Temperatura de refulare
115 112 - 42 38
(-15/35°C)
Capacitate frigorifica
4922 2156,4 - 450 130
volumica (-15/35°C)
Avantaje

 are capacitate frigorifica volumetrica mare (9728 Kj/m³)

 are un COP superior R12;
 are viscozitatea redusa, permitand utilizarea schimbatoarelor de caldura cu microcanale,
cu un bun transfer termic;
 este accesibil (in atmosfera exista cca. 300 bilioane de tone), are un pret redus, se
transporta si se manevreaza usor.
 nu afectează stratul de ozon, impactul direct asupra efectului de seră este neglijabil dar
TEWI este superior R22 datorită efectului indirect;
 are coeficienti de performantă (COP) superiori R12; raportul de compresie mai mic
asigură un consum redus de energie de actionare;
 viscozitatea redusă a CO2 determină pierderi de presiune mai mici decât în cazul altor
agenti, putându-se utiliza eficient schimbătoarele de căldură cu mini şi microcanale

Dezavantaje

 impactul global echivalent de încălzire ridicat datorită efectului indirect;

 presiunile de condensare ridicate produc un consurm energetic ridicat;
 indicele adiabatic mare (k=Cp/Cv=1.31) conduce la temperaturi ridicate a vaporilor
comprimati;
 temperatura critica coborata (tc=31.06 ℃) limiteaza procesele de schimbare de fază la
+25 °C, impunându-se ciclurile supercritice sau în cascadă (NH3/CO2);
 temperatura punctului triplu ridicată (tr= -56.6 °C).

Impactul asupra mediului

Este un agent ecologic, neavând nici un efect asupra stratului de ozon (ODP-0) iar
contributia sa în intensificarea efectului de sera este redusǎ (GWP=1); în cazul instalatilor
frigorifice, în paralel cu actiunea directă la efectul de seră (caracterizată prin GWP) agenti
frigorifici exercită şi o actiune indirectă de încălzire, prin cantitatea de CO2 degajată în
atmosferă în timpui producerii energiei de actionare a instalatilor frigorifice;
A fost introdus un indice denumit "impactul total echivalent de încălzire" (TEWI) care
se calculează tinând seama de factorii care genereaza efectul direct şi efectul indirect. Deşi
efectul direct generat de CO2 este redus efectul indirect este ridicat, iar impactul total
echivalent de încălzire în cazul utilizării CO2 este mai mare decât in cazul utilizării altor
agenti frigorifici. Indicele TEWI este ridicat datorită presiunilor de condensare foarte mari
care determină consumuri de energie ridicate
Analiza comparativă a proprietatilor termodinamice ale CO2 (R744), R22
şi NH3 (R717)

 Caldura masica a lichidului saturat pentru CO2 este mai ridicat decat a freonului R22
dar mai mica decat a NH3 pana la aproximativ 22 °C, dupa care creste foarte mult la
30 °C, deoarece se aproprie de punctul critic;

- Variatia caldurii masice a lichidului saturat -

 Caldura masica a vaporilor saturati pentru CO2 este mai mare decat a freonului R22
pe toata plaja de temperature analizata, iar fata de NH3, in domeniul 20…30 °C, se
observa o crestere brusca;
 - Variatia caldurii masice a vaporilor saturati -

 Conductivitatea termică a lichidului saturat pentru CO2 este comparabila cu a

freonului R22 dar mai mica de aproximativ sase ori decat a NH3, pe toata plaja de
temperaturi analizata;

- Variatia conductivitatii termice a lichidului saturat -

 Conductivitatea termica a vaporilor saturati, pentru CO2 este mai mare decat a freonului R22
dar mai mica decat a NH3 in intervalul -20…+10 °C, dupa care creste brusc spre temperatura
punctului critic;

- Variatia conductivitatii termice a vaporilor saturati -

 Viscozitatea dinamica a lichidului saturat pentru CO2, mai mica decat a celorlalte
doua flouide, conduce la pierderi de presiune mici la circulatia prin tuburi si aceasta
caracteristica va favorizeaza utilizarea schimbatoarelor de caldura cu mini si
microcanale;

- Variatia vascozitatii dinamice a lichidului saturat -

  Vascozitatea dinamica a vaporilor saurati petru CO2, este mai ridicata cu cat se
apropie de temperature punctului critic;

- Variatia vascozitatii dinamice a vaporilor saturati -

Modalitati analitice de determinare a proprietatiilor termofizice pentru

bioxidul de carbon
 Caldura masica a lichidului

 Cpl = A + B ·T + C · T² + D · T³ [Kj/kg · K]

T [K] A B C D
223÷283 -168.1768 2.12747 -8.88171 · 10-3 1.23713 · 10-5

 Caldura masica a vaporilor uscati

 Cpv = A + B ·T + C · T² + D · T³ [Kj/kg · K]

T [K] A B C D
180÷225 0.59459 -1.68753 · 10-3 6.48019 · 10-6 4.1958 · 10-8
225÷275 -28.647 0.36771 -1.54825 · 10-6 2.2222 · 10-6
275÷295 113.565 -0.83143 1.54286 · 10-18 4.73696 · 10-18

 Conductivitatea termica a lichidului

 λ1 = A + B ·T + C · T² + D · T³ [W/ m · K ]
 T [K] A B C D
195÷302 0.77501 -5.42169 · 10-3 1.77897 · 10-5 -2.50323 · 10-8

 Conductivitatea termica a gazului

1.7307 ∙ 10¯3 ∙ √𝑇
 λg = 𝐵 𝐶 𝐷 [W/ m · K ]
𝐴+ + 2 + 3
𝑇 𝑇 𝑇

T [K] A B C D
200÷310 -0.12812 1559.05 -99028.2 0
310÷533 0.97627 105.739 -19793.2 9360.92
533÷979 1.03025 -369.806 4056.66 -1008.77

 Vascozitatea dinamica a lichidului

 ηl = A + B ·T + C · T² + D · T³ [N · s / m2]

T [K] A B C D
225÷300 15.332896 -0.1642056 5.9350117 · 10-4 -7.1950272 · 10-7

 Vascozitatea dinamica a vaporilor saturati uscati

 ηv = A + B ·T + C · T² + D · T³ [N · s / m2]

T [K] A B C D
220÷300 -0.5576 6.91154 · 10¯³ -2.81036 · 10-5 3.83723 · 10¯8

Diagrama
Propanul C3H8 (R290)
Generalitati
Introdus de Mc Cord ca fluid frigorific in anul 1931, a fost utilizat mai multi ani in
special in instalatiile frigorifiece associate preceselor industriei petrochimice.
Reglementările internationale privind impactul agentilor frigorifici, de tip
carbocloroflorurati (CFC) si hidrocarbocloroflorurati (HCFC), asupra stratului de ozon cât şi
contributia lor la intensificarea efectului de sera condus la diferite strategii şi solutii de
înlocuire a acestora cu agenti ecologici, de tip hidrocarburi, care nu afectează stratul de ozon
si au o contributie redusă în intensificarea efectului de seră.
O alternativa, despre care se poate discuta, este cea de utilizare a propanului (R290)
pentru inlocuirea freonului R22.
Studile şi cercetările efectuate au arătat şi posibilitatea inlocuirii amestecului R502 cu
propanul in instalatiile frigorifice de mica putere, utilizand compresoare ermetice sau
semiermetice
Propanul este o substanta organică (hidrocarbura) care a fost utilizat, în trecut, în
special în instalatiile frigorifice din domeniul petrochimic. Este un agent ecologic (molecula
de propan nu contine atomi de Cl sau Br), neavând nici un efect asupra stratului de ozon
(ODP-0) iar contributia sa în intensificarea efectului de seră este redusă (GWP-3).
Grupa Fluidul ODP GWP
(baza R11)
Hidrocarburi Propan (R290) 0 3
HCFC R22 0.055 0.34
Amestecuri R502 (R22 / R115) 0.3…0.34 4.01…5.1

Avantaje
 poate realiza intr-o treapta de comprimare temperature de vaporizare pana la -45°C
 are proprietati termodinamice si termofizice bune:
 presiunile de condensare sunt mai scazute decat ale freonului R220
 caldurile specifice ale lichidului si ale vaporilor saturati uscati sunt mai mari
decat la R22
 debitul masic este cuprins intre cel corespunzator amoniacului si cel al freonilor,
conducand la o incarcare redusa cu agent frigorific a instalatiei
 are coeficienti de transfer de caldura buni (intre cei ai amoniacului si cei ai freonilor),
datorati vaporizarii intense si bunei solubilitati cu uleiul;
 are o masa molara medie (44g/mol) care conduce la pierderi de presiune mai mari ca la
amoniac, inferioare insa freonilor;
 puterea frigorifica este inferioara R22, dar asociata si unei puteri mai reduse de
comprimare, COP poate avea valori superioare R22 la supraincalziri mai mari ale
vaporilor aspirati si la temperature mai ridicate de vaporizare;
 este inert fata de metale (Cu, otel) si elastomeri;
 are o foarte buna solubilitate cu uleiurile minerale si esterice, asigurand circulatia acestora
in instalatie;
 are un pret relativ redus (0,9 din cel al freonilor clasici)
Dezavantaje
 debitele volumice sunt superioare lui R22 conducand la dimensiuni mai mari ale
compresoarelor si ale diametrelor conductelor;
 este inflamabil si exploxiv (la contractii in aer de 2.2…9.5), dupa normele europene si
americane fiind clasat in grupa A3 implicand, ca si gazele natural, masuri specific pentru
conceperea, realizarea si exploatarea instalatiilor.
 poate antrena in compressor si in organelle de reglare rezidurile dizolvate;
 debitele volumice sunt superioare R22, conducand la dimensiuni mai mari ale
compresoarelor si conductelor;

Impactul asupra mediului

 nu are nici un impact asupra ozonului stratosferic;
 este un gaz cu effect de sera (absoarbe radiatiile inflarosii), dar are un potential redus
(GWP = 3).

Pentru a compara performantele propanului (R290) cu cele ale freonului R22 (HFC) si
ale amestecului R502 se prezinta pricipalele proprietati termodinamice ale acestoara

Caracteristici R290
R22 R502
(Propan)

Masa moleculara [g/mol] 44.1 86.5 111.6

Temperatura critica[°C] 96.8 96 82.16
Presiune critica [bar] 44.1 49.8 40.8
Temperatura normala de
-42.2 -40.8 -45
fierbere[°C]
Temperatura de solidificare
-187.1 -160 -
[°C]
Indice de compresie
1.140 1.294 1.219
adiabatica (k=Cp/Cv)
Raport de comprimare
4.21 4.59 4.327
(-15/35°C)
Temperatura de refulare
42 60 50
(-15/35°C)
Capacitate frigorifica
450 2032 2659
volumica (-15/35°C)
 - Variatia caldurii masice a lichidului pentru propan ( R290) si R22 -

- Variatia caldurii masice a vaporilor saturati uscati pentru propan (R290) si R22 -
 - Variatia conductivitatii termice a lichidului pentru propan (R290) si R22 -

- Variatia conductivitatii termice a vaporilor saturati uscati pentru propan (R290) si R22 -
Modalitati analitice de determinare a proprietatiilor termofizice pentru
propan si R22

 Caldura masica a lichidului

 Cpl = Cpl = A + B ·T + C · T² + D · T³ [Kj/kg · K]

Agent
T [K] A B C D
frigorific
-9.12887 · 10-
89÷280 1.81178 1.6386 · 10-3 6 4.30459 · 10-8
Propan
280÷360 -21.3043 2.62663 · 10-1 -9.8937 · 10-4 1.26745 · 10-6
-3.03989 · 10-
120÷260 1.11782 -1.3499 · 10-4 -8.0798 · 10-6 8
R22 -
-5.96758 · 10
260÷350 -14.0445 -0.16393 4 7.34454 · 10-7

 Caldura masica a vaporilor sturati uscati

 Cpv = A + B ·T + C · T² + D · T³ [Kj/kg · K]

Agent
T [K] A B C D
frigorific
-4.52455 · 10-
Propan 209÷364 -8.49574 0.113692 4 6.39778 · 10-7
-3.52504 · 10-
R22 200÷340 -6.76923 8.74138 · 10-2 4 4.86108 · 10-7

 Conductivitatea termica a lichidului

 λ1 = A + B ·T + C · T² + D · T³ [W/ m · K ]

Agent
T [K] A B C D
frigorific
-2.31708 ·
Propan T≤350 103.574026 -0.874717 2.46525 · 10-3
10-6
R22 144÷340 0.1001 -0.495 · 10-3 0 0

 Conductivitatea termica a vaporilor saturati uscati

 λ v = A + B ·T + C · T² + D · T³ [W/ m · K ]

Agent
T [K] A B C D
frigorific
-3.16824 · 10-
Propan 200÷350 -0.089257 9.51424 · 10-3 6 4.01528 · 10-9
R22 225÷325 -7.605 · 10-3 -6.2306 · 10-5 0 0
 Vascozitatea dinamica a lichidului

 ηl = exp(A + B / T + C / T²) [10-3 N · s / m2]

Agent
T [K] A B C
frigorific
Propan 140÷300 -4.83768 915.153 -3.79309
R22 168÷320 -3.39554 532.855 0

 Vascozitatea dinamica a vaporilor saturati uscati

 ηv = A + B ·T + C · T² + D · T³ [10-3 N · s / m2]

Agent
T [K] A B C D
frigorific
-2.58451 ·
Propan 40÷160 -0.08086 7.94972 · 10-3 2.80976 · 10-8
10-5
R22 230÷350 -0.031501 4.20115 · 10-4 -1.5084 · 10-6 2.02506 · 10-9

Diagrama
Bibliografie

 Instalatii frigorifice cu comprimare mecanica de vapori/ Gheorghe Viorel Dragos, Raluca

Moldovan - Editura U. T. Press
 Agenti si procese in instalatii frigorifice nepoluante / Gheorghe Viorel Dragos, Raluca Dragos -
Editura U. T. Press
 Instalatii frigorifice. Vol. 1: Agenti frigorifici / Dragos Hera – Editura Unicomp
 http://2.bp.blogspot.com/-cP7y0e9yvVs/Tn40N6-yoiI/AAAAAAAAA8U/aS_sH-
ec0No/s1600/R744%2BNB%2BA4-751258.jpg