LUCRĂRI

INSTALAȚII
FRIGORIFICE I

Nume: Maghiar Andrei

Grupa, semigrupa: 3332, B

1
Nume, prenume: Maghiar Andrei
N= 2
n= 18
Puterea frigorifică a instalaţiei 𝑄0 = 144.4 [𝑘𝑊]
Agentul frigorific R134a
Agentul de răcire apă
Temperaturile agentului de răcire 𝑡𝑤1 /𝑡𝑤2 = 23/28[oC]
Agentul răcit CaCl2 -H2O
Temperaturile agentului răcit 𝑡𝑠1 /𝑡𝑠2 =-11/-16[oC]
Temperatura de vaporizare 𝑡0 = −18[oC]
Preșiunea de vaporizare 𝑝0 = 1.448 [bar]
Temperatura de condensare 𝑡𝐾 = 30 [oC]
Preșiunea de condensare 𝑝𝐾 = 7.701 [bar]
Temperatura intermediară 𝑡𝑖 = 6 [oC]
Preșiunea intermediară 𝑝𝑖 = 3.691 [bar]
.
Puterea termică a condensatorului 𝑄𝐾 = 177.116 [kW]
.
Puterea termică a schimbătorului de căldură (sgr B) 𝑄𝑆𝐶 = 4.323 [kW]

Puterea adiabatică în prima treaptă de comprimare 𝑃𝑎1 = 15.56 [kW]

Puterea adiabatică în treapta a doua de comprimare 𝑃𝑎2 = 18.01 [kW]
Coeficientul de performanţă teoretic COP = 4.3
Randamentul volumic al compresorului C1 𝜆1 = 0.86
Randamentul volumic al compresorului C2 𝜆2 = 0.88
.
Debitului volumic real al compresorului C1 𝑉𝑟1 = 506.532 [m3/h]
.
Debitului volumic real al compresorului C2 𝑉𝑟2 = 237.38 [m3/h]

Puterea indicată a compresorului C1 𝑃𝑖1 = 16.312 [kW]

Puterea indicată a compresorului C2 𝑃𝑖2 = 18.372 [kW]

Puterea de frecare pentru compresorul C1 𝑃𝑓𝑟1 = 7.035 [kW]

Puterea de frecare pentru compresorul C2 𝑃𝑓𝑟2 = 3.297 [kW]

Puterea efectivă a compresorului C1 𝑃𝑒1 = 23.347 [kW]

Puterea efectivă a compresorului C2 𝑃𝑒2 = 21.669 [kW]

2
 Puterea totală consumată de compresorul C1 𝑃𝑡𝑜𝑡1 = 23.347 [kW]

Puterea totală consumată de compresorul C2 𝑃𝑡𝑜𝑡2 = 21.669 [kW]

Coeficientul de performanță real 𝐶𝑂𝑃𝑟𝑒𝑎𝑙 = 3.208

Cuprins:
1. Date de calcul
2. Calculul termic al ciclului teoretic
2.1. Alegerea schemei instalației frigorifice și a agentului frigorific. Reprezentarea
ciclului în diagrama lgp-i.
2.2. Determinarea parametrilor în punctele caracteristice ciclului frigorific teoretic
2.3. Determinarea puterilor termice specifice și a lucrurilor mecanice specifice
2.4. Determinarea puterilor termice și de comprimare
2.5. Determinarea bilanțului global pe instalație și a coeficientului de performanță
teoretic
3. Alegerea compresoarelor mecanice și a motorului electric
3.1. Determinarea coeficienților energetici de lucru
3.2. Determinarea puterilor reale
3.3. Determinarea COP real

1. Date de calcul
Să se proiecteze o instalație frigorifică cu comprimare mecanică de vapori în două
trepte pentru răcirea unei saramuri, în industria chimică cunoscând urmatoarele date de
proiectare:
• Puterea frigorifică a instalației:
𝑄0 = 5.27 ⋅ (16 + 2𝑁) + 7.8 ⋅ (𝑛 − 13)
𝑁 = 2; 𝑛 = 18
𝑄0 = 5.27 ⋅ (16 + 2 ∗ 2) + 7.8 ⋅ (18 − 13) 𝑄0 = 144.4[𝑘𝑊]
• Agentul tehnologic: CaCl2 -H2O
• Agentul frigorific: R134a
• Agentul de răcire în condensator: apă

3
 • Temperatura agentului tehnologic răcit, la intrarea în vaporizator:
𝑡𝑠1 = −11 °𝐶
• Temperatura agentului tehnologic răcit, la ieșirea din vaporizator:
𝑡𝑠2 = 𝑡𝑠2 − 5 𝑡𝑠2 = −11 − 5 𝑡𝑠2 = −16°𝐶
Temperatura apei la intrarea în condensator:
𝑡𝑤1 = 23°𝐶
• Temperatura apei la ieșirea din condensator:
𝑡𝑤2 = 𝑡𝑤1 + 5 𝑡𝑤2 = 23 + 5 𝑡𝑤2 = 28°𝐶

2. Calculul termic al ciclului teoretic

2.1. Alegerea schemei instalației frigorifice și a agentului frigorific. Reprezentarea
ciclului în diagrama lgp-i:

Legendă:
V – vaporizator
C1, C2 – compresoare mecanice
K – condensator
SC – schimbător de căldură
VL1, VL2 – ventile de laminare
BRI – butelie de răcire internă

4
 Ciclul termodinamic teoretic

Pct carac Procese Caracteristici Aparat

1-2 Comprimare Adiabatică (s=ct) C1

2-2” Subrăcire Izobară (p=ct) BRI

2”-3 Comprimare Adiabatică (s=ct) C2

3-3’ Subrăcire Izobară (p=ct) K

3’-4 Condensare Izoterm-izobară(t=ct, p=ct) K

4-5 Răcire Izobară (p=ct) SR

5-6 Laminare Izentalpică (i=ct) SR

6-2” Vaporizare Izoterm-izobară(t=ct, p=ct) BRI

5-7 Subrăcire Izobară (p=ct) BRI

7-8 Laminare Izentelpică (i=ct) VL1

8-9 Vaporizare Izoterm-izobară(t=ct, p=ct) V

9-9’ Supraincălzire Izobară (p=ct) V

9’-1 Supraincălzire Izobară (p=ct) SC

5
2.2. Determinarea parametrilor în punctele caracteristice ciclului frigorific teoretic

Determinarea temperaturii și presiunii de vaporizare:

Graficul de variație a temperaturilor în vaporizator

• Temperatura de vaporizare:
𝑡0 = 𝑡𝑠2 − Δ𝑡0 𝑡0 = 2 − 16 𝑡0 = −18°𝐶

Determinarea temperaturii și presiunii de condensare

• Temperatura de condensare:
𝑡𝑘 = 𝑡𝑤2 + Δ𝑡𝑘 𝑡𝑘 = 28 + 2 𝑡𝑘 = 30°𝐶
• Temperatura intermediară:
𝑡0 + 𝑡𝑘 −18 + 30
𝑡𝑖 = 𝑡𝑖 = 𝑡𝑖 = 6°𝐶
2 2

6
• Temperatura freonului lichid subrăcit la ieșirea din BRI:
𝑡7 = 𝑡𝑖 + Δ𝑡𝑖 𝑡7 = 6 + 12.5 𝑡7 = 18.5°𝐶
Δ𝑡𝑖 = 10 … 15 Δ𝑡𝑖 = 12.5°𝐶
• Temperatura vaporilor supraîncălziți din vaporizator:
𝑡9′ = 𝑡0 + 5 … 6 𝑡9′ = −18 + 5.5 𝑡9′ = −12.5°𝐶
• Temperatura vaporilor supraîncălziți aspirați din C1:
𝑡1 = 𝑡9′ + 10 … 15 𝑡1 = −12.5 + 5.5 𝑡1 = −7°𝐶
• Entalpia lichidului subrăcit la ieșirea din SC:
𝑖4 ⋅ (𝑖2 − 𝑖7 ) − 𝑖2′′ ⋅ (𝑖1 − 𝑖9′ )
𝑖5 =
(𝑖2 − 𝑖7 ) − (𝑖1 − 𝑖9′ )
241 ⋅ (413 − 223) − 400 ⋅ (395 − 390) 𝑘𝐽
𝑖5 = 𝑖5 = 236.7
(413 − 223) − (395 − 390) 𝑘𝑔

Valorile parametrilor temperatură (t), presiune (p), entalpie (i), volum specific (v):

t p i v s

Pct caract
[°𝐶] [𝑏𝑎𝑟] [𝑘𝐽/𝑘𝑔] [𝑚3 /𝑘𝑔] [𝑘𝐽/𝑘𝑔𝐾]

1 −4 1.448 395 0.14 1.77

2 21 3.7 413 0.061 1.77

2" 6 3.7 400 0.058 1.73

3 36 7.7 418 0.026 1.73

-
3′ 30 7.7 413 0.0255

-
4 30 7.7 241 0.000084

-
5 28 7.7 236.7 0.000836

-
6 6 3.7 235.82 0.01

-
7 18.5 5.456 223 0.000812

7
 -
8 −18 1.65 223 0.03

-
9 −18 1.448 386 0.13

9′ −12 1.448 390 0.135 -

2.3. Determinarea puterilor termice specifice și a lucrurilor mecanice specifice

• Puterea frigorifică specifică masică:
𝑞0 = 𝑖9′ − 𝑖8 𝑞0 = 390 − 223 𝑞0 = 167[𝑘𝐽/𝑘𝑔]
• Puterea frigorifică specifică volumică:
𝑞0 167
𝑞0𝑣 = 𝑞0𝑣 = 𝑞0𝑣 = 1237.03[𝑘𝐽/𝑚3 ]
𝑉9′ 0.135
• Puterea frigorifică specifică de condensare:
𝑞𝑘 = 𝑖3 − 𝑖4 𝑞𝑘 = 418 − 241 𝑞𝑘 = 177[𝑘𝐽/𝑘𝑔]
• Lucrul mecanic specific în prima treaptă de comprimare:
𝑙1 = 𝑖2 − 𝑖1 𝑙1 = 413 − 395 𝑙1 = 18[𝑘𝐽/𝑘𝑔]
• Lucrul mecanic specific în a doua treaptă de comprimare:
𝑙2 = 𝑖3 − 𝑖2′′ 𝑙2 = 418 − 400 𝑙2 = 18[𝑘𝐽/𝑘𝑔]
• Debitul masic de agent frigorific vehiculat în prima treaptă de comprimare:
𝑄0 144.4
𝑚1 = 𝑚1 = 𝑚1 = 0.864[𝑘𝑔/𝑠]
𝑞0 167
• Debitul masic de agent frigorific din treapta a doua de comprimare:
𝑖2 − 𝑖7 413 − 223
𝑚2 = 𝑚1 ⋅ 𝑚2 = 0.864 ⋅
𝑖2′′ − 𝑖6 400 − 235.82
𝑚2 = 1.00065[𝑘𝑔/𝑠]

2.4. Determinarea puterilor termice și de comprimare

• Puterea termică de condensare:
𝑄𝑘 = 𝑚2 ⋅ 𝑞𝑘 𝑄𝑘 = 1.00065 ⋅ 177 𝑄𝑘 = 177.116[𝑘𝑊]

8
 • Puterea termică a schimbătorului de căldură:
𝑄𝑆𝐶 = 𝑚1 ⋅ (𝑖1 − 𝑖9′ ) = 𝑚2 ⋅ (𝑖4 − 𝑖5 )
0.864 ⋅ (395 − 390) = 1.00065 ⋅ (241 − 236.7) ↔ 4.323 = 4.3[𝑘𝑊]
• Puterea termică pe butelia de răcire intermediară:
𝑄𝐵𝑅𝐼 = (𝑚2 − 𝑚1 ) ⋅ (𝑖2″ − 𝑖6 ) = 𝑚1 (𝑖1 − 𝑖2″ ) + 𝑚1 ⋅ (𝑖5 − 𝑖7 )
(1.00065 − 0.864) ⋅ (400 − 235.82)
=
0.864 ⋅ (395 − 400) + 0.864 ⋅ (236.7 − 223)
↔
22.326 = 23.089[𝑘𝑊]
• Puterea adiabată în prima treaptă de comprimare:
𝑃𝑎1 = 𝑚1 ⋅ 𝑙1 𝑃𝑎1 = 0.864 ⋅ 18 𝑃𝑎1 = 15.56[𝑘𝑊]
• Puterea adiabată în a doua treaptă de comprimare:
𝑃𝑎2 = 𝑚2 ⋅ 𝑙2 𝑃𝑎2 = 1.00065 ⋅ 18 𝑃𝑎2 = 18.01[𝑘𝑊]
2.5. Determinarea bilanțului global pe instalație și a coeficientului de performanță
(COP) teoretic:
𝑄0 + 𝑃𝑎1 + 𝑃𝑎2 = 𝑄𝐾 [𝑘𝑊]
144.4 + 15.15 + 18.01 = 177.97 = 177.116[𝑘𝑊]
𝑄0 144.4
ε𝑓 (𝐶𝑂𝑃) = ε𝑓 (𝐶𝑂𝑃) =
𝑃𝑎1 + 𝑃𝑎2 15.56 + 18.01
ε𝑓 (𝐶𝑂𝑃) = 4.30071

3. Alegerea compresoarelor mecanice și a motorului electric

3.1. Determinarea coeficienților energetici de lucru:
𝑚 = 1.1
𝑐0 = 0.05
Δ𝑝0 = 0.045[𝑏𝑎𝑟]
Δ𝑇 = 10[𝐾]
𝜆𝑒𝑡 = 0.97
9
 Primul compresor
• Coeficientul spațiului mort sau vătămător:
1 1
𝑝𝑟𝑒𝑓 𝑚 3.7 1.1
λ0 = 1 − 𝑐0 ⋅ [( ) − 1] λ0 = 1 − 0.05 ⋅ [( ) − 1]
𝑝𝑎𝑠𝑝 1.448

λ0 = 0.993
• Coeficientul de laminare:
(1 + 𝑐𝑜 ) ⋅ Δ𝑝0 (1 + 0.05) ⋅ 0.045
λ𝑙 = 1 − λ𝑙 = 1 − λ𝑙 = 0.986
λ0 ⋅ 𝑝𝑎𝑠𝑝 0.993 ⋅ 1.448
• Coeficientul de încălzire:
𝑇𝑎 269.15
𝜆𝑇 = 𝜆𝑇 = 𝜆 𝑇 = 0.964
𝑇𝑎 + Δ𝑇 269.15 + 10
• Coeficientul de etanșeitate:
λ𝑒𝑡 = 0.97
• Randamentul volumic al compresorului:
λ = λ0 ⋅ λ𝑙 ⋅ λ 𝑇 ⋅ λ𝑒𝑡 λ = 0.993 ⋅ 0.986 ⋅ 0.964 ⋅ 0.97 λ = 0.860

Al doilea compresor
• Coeficientul spațiului mort sau vătămător:
1 1
𝑝𝑟𝑒𝑓 𝑚 7.7 1.1
𝜆0 = 1 − 𝑐0 ⋅ [( ) − 1] 𝜆0 = 1 − 0.05 ⋅ [( ) − 1]
𝑝𝑎𝑠𝑝 3.7

𝜆0 = 0.953

• Coeficientul de laminare:
(1 + 𝑐𝑜 ) ⋅ Δ𝑝0 (1 + 0.05) ⋅ 0.045
𝜆𝑙 = 1 − 𝜆𝑙 = 1 − 𝜆𝑙 = 0.987
𝜆0 ⋅ 𝑝𝑎𝑠𝑝 0.953 ⋅ 3.7

10
 • Coeficientul de încălzire:
𝑇𝑎 279.15
𝜆𝑇 = 𝜆𝑇 = 𝜆 𝑇 = 0.965
𝑇𝑎 + Δ𝑇 279.15 + 10
• Coeficientul de etanșeitate:
𝜆𝑒𝑡 = 0.97
• Randamentul volumic al compresorului:
𝜆 = 𝜆0 ⋅ 𝜆𝑙 ⋅ 𝜆 𝑇 ⋅ 𝜆𝑒𝑡 𝜆 = 0.953 ⋅ 0.987 ⋅ 0.965 ⋅ 0.97 𝜆 = 0.880

3.2. Determinarea puterilor reale:

𝑏 = 0.0025
𝑝𝑓𝑟 = 0.5 ⋅ 105 [𝑁/𝑚2 ]
η𝑡𝑟 = 1

Primul compresor
• Debitul volumic real al compresorului:
𝑉𝑡 = 𝑚1 ⋅ 𝑣1 𝑉𝑡 = 0.864 ⋅ 0.14 𝑉𝑡 = 435.794[𝑚3 /ℎ]
𝑉𝑡 435.794
𝑉𝑟 = 𝑉𝑟 = 𝑉𝑟 = 506.532[𝑚3 /ℎ]
λ 0.860
• Randamentul indicat:
𝜂𝑖 = 𝜆 𝑇 + 𝑏 ⋅ 𝑡𝑎𝑠𝑝 𝜂𝑖 = 0.964 + 0.0025 ⋅ −4 𝜂𝑖 = 0.954
• Puterea indicată:
𝑃𝑎 15.56
𝑃𝑖 = 𝑃𝑖 = 𝑃𝑖 = 16.312[𝑘𝑊]
𝜂𝑖 0.954
• Puterea de frecare consumată suplimentar față de puterea indicată, pentru
învingerea frecărilor:
𝑝𝑓𝑟 ⋅ 𝑉𝑟 0.5 ⋅ 105 ⋅ 506.532
𝑃𝑓𝑟 = 𝑃𝑓𝑟 = 𝑃𝑓𝑟 = 7.035[𝑘𝑊]
1000 1000
• Puterea mecanică sau efectivă:
𝑃𝑒 = 𝑃𝑖 + 𝑃𝑓𝑟 𝑃𝑒 = 16.312 + 7.035 𝑃𝑒 = 23.347[𝑘𝑊]

11
 • Puterea totală consumată:
𝑃𝑒 23.347
𝑃𝑡𝑜𝑡1 = 𝑃𝑡𝑜𝑡 = 𝑃𝑡𝑜𝑡 = 23.347[𝑘𝑊]
η𝑡𝑟 1

Al doilea compresor
• Debitul volumic real al compresorului:
𝑉𝑡 = 𝑚2 ⋅ 𝑣2 𝑉𝑡 = 1.00065 ⋅ 0.14 𝑉𝑡 = 0.058[𝑚3 /ℎ]
𝑉𝑡 237.386
𝑉𝑟 = 𝑉𝑟 = 𝑉𝑟 = 237.386[𝑚3 /ℎ]
𝜆 0.880
• Randamentul indicat:
𝜂𝑖 = 𝜆 𝑇 + 𝑏 ⋅ 𝑡𝑎𝑠𝑝 𝜂𝑖 = 0.965 + 0.0025 ⋅ 6 𝜂𝑖 = 0.980
• Puterea indicată:
𝑃𝑎 18.01
𝑃𝑖 = 𝑃𝑖 = 𝑃𝑖 = 18.372[𝑘𝑊]
𝜂𝑖 0.980
• Puterea de frecare consumata suplimentar față de puterea indicată, pentru
învingerea frecărilor:
𝑝𝑓𝑟 ⋅ 𝑉𝑟 0.5 ⋅ 105 ⋅ 237.386
𝑃𝑓𝑟 = 𝑃𝑓𝑟 = 𝑃𝑓𝑟 = 3.297[𝑘𝑊]
1000 1000
• Puterea mecanică sau efectivă:
𝑃𝑒 = 𝑃𝑖 + 𝑃𝑓𝑟 𝑃𝑒 = 18.372 + 3.297 𝑃𝑒 = 21.669[𝑘𝑊]
• Puterea totală consumată:
𝑃𝑒 21.669
𝑃𝑡𝑜𝑡2 = 𝑃𝑡𝑜𝑡 = 𝑃𝑡𝑜𝑡 = 21.669[𝑘𝑊]
𝜂𝑡𝑟 1
3.3. Determinarea COP real:
𝑄0 144.4
𝐶𝑂𝑃𝑟𝑒𝑎𝑙 = 𝐶𝑂𝑃𝑟𝑒𝑎𝑙 =
𝑃𝑡𝑜𝑡1 + 𝑃𝑡𝑜𝑡2 23.347 + 21.669

𝐶𝑂𝑃𝑟𝑒𝑎𝑙 = 3.208

12